Page 28 - Drumul_socialismului_1977_04

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.

Sub semnul Zilei

MUNCA INTENSĂ PENTRU

DEZVOLTĂRII ECONO]

Z? de zi, lună de lună

însemnate producţii supli meni are

lntr-un efort general, susţinut, nirea sistematică, zi de zi, deca­ lună prevederile de plan la prin­ înaripat, îndelung, verificat de
oamenii muncii hunedoreni s-au dă de decadă, lună de lună a sar­ cipalii indicatori. vreme, că muncind mai bine
remarcat cu toate fibrele la efor­ cinilor de plan şi angajamente­ Dacă ar fi să vorbim concret trăim mai bine, na înfrumuseţăm
tul conjugat al naţiunii de în­ lor, la toţi indicatorii de bază. Şi despre plusurile de producţie pe viaţa, ne înălţăm mai mult patria.
deplinire exemplară a sarcinilor este o reală mulţumire să putem care întreprinderile hunedorene ■»Muncim şi trăim la inalta tem­
stabilite de cel de-al Xl-lea Con­ consemna acum, în preajma Zilei le-au dat lună de lună de la în­ peratură a celui mai fecund timp
gres al partidului, de accelerare de 1 Mai, că prin pasiune şi dă­ ceputul anului, la care adaugă din istoria milenară a ţării, chiar
a mersului ţării spre edificare ruire în muncă, prin abnegaţie şi altele noi, substanţiale, în întîm­ dacă rănile provocate de nelegiu­
multilaterală, progres şi civiliza­ înaltă răspundere muncitorească, pinarea Zilei internaţionale a irea naturii din martie a c. nu
ţie. In toate unităţile economice imperativul ritmicităţii producţiei muncii, ar trebui să notăm mili­ sint complet vindecate. Muncim
din judeţ, acest al doilea an al se materializează exemplar. Mari oanele de kWh de energie elec­ şi trăim dinamic, urcind o dată
cincinalului revoluţiei şliinţifico- unităţi economice ca C.S. Hune­ trică, miile de tone de oţel, fon­ cu ţara spre zorii împlinirii de
tehnice a debutat sub semnul ma­ doara, C.M. Deva, l.M. Barza, tă şi laminate, de cărbune şi mi­ miine. Dăm pentru ţară. lot ce
rilor evenimente politice, istorice l.E.C. Mintia, l.M. Hunedoara, nereu de fier, marile cantităţi de avem mai bun în noi ; trimitem
şi culturale pe care le va sărbă­ materiale de construcţii, sutele de ţării, prin forţa braţelor şi ageri­
tori poporul nostru în 1977. In I.U.M. Petroşani, I.V. Călan, tone de utilaje miniere şi side­ mea minţii, de aici, din Hunedoa­
întîmpinarea lor, în hotărîrea fer­ I.M.C. Bircea, unele şantiere de ra, energie şi forţă, metal şl căr­
mă, unanimă, de a le cinsti prin construcţii din judeţ, unele ex­ rurgice, multe alte produse. Nu bune, materiale de construcţii, a-
muncă abnegantă, prin succese de ploatări‘ miniere din Valea Jiului, vom reaminti acum aceste cifre. lilea alte produse ce vor întări
prestigiu, în dorinţa de a se si­ cum sînt cele de la Vulcan, Ea- Vom sublinia însă faptul, ci­ temelia României comuniste de
tua în continuare în primele rin- roşeni şi Uricani şi-au îndeplinit tit de semnificativ, că toate aces­ miine.
Dintre numeroşii fruntaşi in întrecerea socialii
duri ale întrecerii socialiste pe în acest an, lună de lună sarcini­ te rezultate sînt rodul muncii en­ Ritmic, producţii suplimentare şef de brigadă la E.M. Uricani (foto grafia din stinj
ţară, colectivele din industria hu- le de plan-, realizînd da asemenea tuziaste, pasionate, a oamenilor, şi de calitate, ritmic ginduri în­ t.înd la lumină numai cărbune de bună calitate. In t
nedoreană şi-au unit mai mult ritmic însemnata producţii supli­ mobilizaţi de organele da partid, drăzneţe şi fapte de muncă diur­ şef echipă turnători la O.S.M. 2 din cadrul Combin
rîndurile, şi-au amplificat efortu­ mentare. Iar ca un corolar al suc­ de comunişti, sînt rodul înaltei ne, permanent pe baricadele de­ T peste plan 1 300 tzv.z de otel, realizînd un proceii
rile. ceselor deosebite obţinute de ma­ lor răspunderi patriotice, al ho- venirii — iată vrerea înaripată a 0,02 la sută.
Ca o deviză a fiecărui colectiv, joritatea unităţilor economice din tăririi lor plenare de mai mult şi naţiunii noastre.
echipă, brigadă, formaţie de lucru judeţ, industria hunedoreană şi-a mai bine. Ele sînt urmarea ace­
a devenit ritmicitatea — îndepli­ îndeplinit şi depăşit în fiecare lui impuls lăuntric, al acelui crez G. DINU (Urmare din pag. 1) planul producţii
realizat in pro
energia revoluţionară a clasei mun­ sută, cu un rit
Pe şantierele de investiţii citoare, abnegaţia sa fără margini de aceeaşi peri
in lupta pentru apărarea avuţiei cut de 12,2 la :
socialiste, pentru reluarea grabnică muncii a sporit
a cursului normal al producţiei bu­ volumul do inv
Constructorii accelerează lucrările nurilor materiale ; a întărit şi mai la sulă mai mi
Angajaţi pion
nlult unitatea de monolit a parti­
dului şi naţiunii ; a constituit un tament şi respt
sever examen care a reliefat cu rele efort naţio
putere forţa economici noastre so­ de înaintare şi
cialiste. patriei pe calea
Anul acesta, in judeţul nostru îi vom cinsti pe cei ce«muncesc, telul de echilibru. Cei peste 500 Pop, ca şi despre Klein Martin Aceste împrejurări cu totul deo­ vilizaţiei, oamei
se cere transpus în operă un va»t sărbătoare scumpă nouă tuturor, de comunişti ce muncesc în Re­ — „cel mai bun dulgher al nos­ sebite au făcut din nou dovada reni — români,
program de investiţii. Noi uni­ aşa cum scumpă şi organic intra­ tezat şi-au analizat de curînd pu­ tru“ — cum îl numeau... uriaşei capacităţi organizatorice şi şi de alte naţii
tăţi de producţie în industrie şi tă in fire ne este munca — am terile şi au hotărit ferm : rămi- La fel de energic, cu eforturi politice a Partidului Comunist Ro­ sub conducerea
agricultură, edificii social-cultu- străbătut şantierele din Munţii nerile in urmă vor fi grabnic re­ înzecite, se acţionează şi la noile mân de a uni intr-un singur front mzaţiilor de pe
rale vor îmbogăţi harta judeţului. Retezat, cele de la Călan şi Hu­ cuperate, termenele de execuţie obiective siderurgice de pe plat­ toate forţele şi energiile poporului aur a muncii m
149 de obiective economice şi ca­ nedoara, din Haţeg şi Chişcăda- devansate ! forma industrială a Hunedoarei, pentru a face faţă cu succes ori­ tigiu. Inlîmpii
pacităţi de producţie, mai cu sea­ ga... Imaginea cu care rămii pe Pe platforma siderurgică a Că- la linia a Il-a de ciment de la cărei situaţii. Poporul nostru va ziua de 1 Mai
mă în sectoarele siderurgic, ener­ retină, văzindu-i pe constructori lanului, viitorul obiectiv siderur­ I.L. Chişcădaga—Deva, la l.B. Ha­ purta în inimi veşnic vie imagi­ 5 zile mai dev
getic, minier, în cel al materia­ la treabă, este aceea de acţiune gic are de-acum gaia fundaţiile ţeg, pe şantierele de locuinţe, la nea exemplului de înalt patriotism, producţiei induşi
lelor de construcţii vor începe să energică, responsabilă, dusă pină şi vor începe lucrările pe verti­ ţoale obiectivele din perimetrul de nesecată energie şi mare dra­ luni, cu dup
producă. Adăugind fi cifrele 4 600 la dăruire pentru ca toate lucră­ cală. Lotul nr. 2, condus de sub- judeţului. goste de oameni dat de secretarul lor Ia export
— care reprezintă apartamentele rile să fie executate la timp, la inginerul Victor Cucu a încheiat Chemările, îndemnurile şi în­ general al partidului, preşedintele rilor de eficienţ
Nicolae tensă s-a desfăşi
t o v a r ă ş u l
României,
ce vor fi puse la dispoziţia popu­ înalţi parametri calitativi. primul trimestru in avans, inre- drumările secretarului general al Ceauşescu, a cărui neobosită acti­ ră- pe şantierele
laţiei, 1 380 — numărul de locuri In lunile de iarnă s-a muncit gistrind la productivitatea muncii partidului, tovarăşul Nicolae vitate din momentele de cea mai agricultură, tran
noi create in cămine de nefami- greu în Retezat, in munţi, la vii­ un procent bun : 105 la sută. De Ceauşescu, adresate constructori­ grea cumpănă şi pe tot parcursul gul fr" al mu
lişti, şcolile, spaţiile comerciale aici este de menţionat munca de­ lor, primesc ceas de ceas un răs­ crîncenei bătălii cu salvarea vieţi­ Reziiita j-j rer
ş.a. avem imaginea impresionan­ torul obiectiv hidroenergetic, şi, pusă de comuniştii Iulică Florea, lor, cu ruinele şi pentru trecerea în întîmpinarea
tului front de lucru pe care mun­ din cauza iernii in munţi s-au a- Nicolae Safta, Fekete luliu, Kiss puns in fapte. Constructorii — rapidă la refacerea cursului nor­ a marilor evenin
oamenii aceştia chemaţi astăzi nu
cesc aceşti bravi oameni ai zile­ cumulat unele restanţe. Dar este Dionisie, Alexandru Florescu, numai să ridice obiective noi, ci mal al economiei şi al vieţii so­ Centenarul îndop
lor noastre care sînt constructo­ de lăudat hotărirea unanimă, de­ mulţi alţii, care au mai ridicat şi să reconstruiască ceea ce cu­ ciale, a îmbărbătat întreaga naţiu­ României, Coni
rii. front ce străbate întregul ju­ venită zi cu zi certitudine, cu obiective siderurgice şi in alte ne, i-a insuflat o nemărginită în­ partidului, a XI
deţ în lungul şi-n latul său, ca care se acţionează acum pentru părţi, la Hunedoara, Oţelu Roşu... tremurul a răpit de pe harta ţă­ credere şi i-a călăuzit eforturile Republicii - ci
şi întreaga ţară, dealtfel. Spre intrarea în ritmul impus de gra­ Inginerul Gheorghe Avram, şeful rii, îşi dovedesc inalta conştiinţă pentru a învinge şi a porni cu şi munca şi cfortui
lauda muncii şi dăruirii lor, la fice la toate lucrările de bază. Cu lotului 1, Nisior Hanceriuc, secre­ muncitorească, acţionează ferm mai mare avînt la muncă, la luptă patriotice, ale rr
multe obiective constructorii sînt rezultate bune, in avans, se află tarul organizaţiei de partid, na pentru a-şi îndeplini cu cinstea pentru grăbirea edificării societă­ Jiului, Poiana R
cu lucrările în grafice, chiar în lotul condus de inginerul Keme- vorbeau cu multă căldură despre ce-i caracterizează înalta misiune ţii socialiste şi comuniste. şi din Munţii Ar
avans. construclorii-comunişti din lotul Condus cu fermitate şi înţelep­ giştilor din Hui
csei Ştefan, căruia i s-a încredin­ încredinţată de partid.
In aceste zile premergătoare ţat executarea galeriilor de la ca­ lor : Dumitru Vlădoi, Simion Co- ciune de către partid, de secretarul energeticienilor,
sărbătorii de la 1 Mai — cind sa vanelor, conducta forţată, cas­ roianu, Constantin Toma, Ioan GH. I. NEGREA său general, poporul nostru a do­ industria materie
vedit şi dovedeşte, în faţa între­ ţii şi din industt
Pe ogoarele judeţului gii lumi, că nimic nu va impieta lă, ale tuturor ci
îndeplinirea Programului partidului, rene.
istoricele hotărîri ale Congresului Comuniştii, oai
al. Xl-lea. In pofida imenselor judeţ sărbătoresc
greutăţi pe care natura i le-a pus nul unei şi mai
Bătălia pentru recolte sporite în cale, prin activitatea eroică a la împlinirea noii
diosului program
clasei muncitoare, programul de in­
dustrializare a ţării se înfăptuieşte în faţa întregii
cu succes. In primul trimestru, partid, de secre.
Sub impulsul puternic al în­ bătoarea oamenilor muncii, ziua de zahăr. In toate unităţile se rile in acest sector, astfel incit
demnurilor adresate de secretarul de 1 Mai — lucrătorii ogoarelor acţionează energic la combaterea să se regăsească cu o parte de
general al partidului, tovarăşul judeţului nostru au înscris rezul­ buruienilor din aceste culturi, re­ contribuţie cit mai mare in ba­
Nicolae Ceauşescu, al Chemării şi tate meritorii, care atestă hotări­ tribuirea muncii în acord global lanţa celor 2 410 000 tone fructe
Hotăririi adoptate de Congresul rea unanimă de a-şi aduce o con­ constituind o pirghie dinamiza­ care trebuie să se obţină pină
consiliilor de conducere ale uni­ tribuţie cit mai de seamă la în­ toare in participarea la muncă, în anul 1980 — aşa cum a stabilit
tăţilor agricole socialiste, al în­ lăturarea urmărilor cutremurului, in întărirea climatului de ordine Congresul ţărănimii recent, înche­
tregii ţărănimi, lucrătorii ogoare­ ia refacerea grabnică a economiei şi disciplină. La C.A.P. Pricaz, iat. In plantaţiile C.A.P. Boşorod,
lor judeţului — ţărani cooperatori, naţionale. Rapollu Mare, Deva, Simeria şi Peşteana, Romoşel,, Unirea. Clo-
mecanizatori, angajaţi din l.A.S. In aceste zile, sub conducerea altele, aplicarea tehnologiilor îna­ poliva şi altele o bună parte din
şi cadrele tehnice — îşi înzecesc organizaţiilor de partid de la sa­ intate constituie cuvinlul de or­ lucrările stabilite s-au realizat in
eforturile pentru a valorifica de­ te, toate forţele şi mijloacele me­ dine pentru toţi cooperatorii şi această primăvară.
plin rezervele existente in pri­ canice sint concentrate la finali­ mecanizatorii. Pe un front larg se realizează
vinţa sporirii recoltelor, obţinerii zarea grabnică a insăminţării po­ Cu rezultate demne de eviden­ şi lucrările de îmbunătăţiri fun­
unor randamente superioare in rumbului. precum şi la întreţine­ ţiat se prezintă şi legumicultorii. ciare, delaşindu-se acţiunile or­
fiecare sector de producţie. Stră­ rea culturilor. Deviza de lucru la Pină acum ei au trimis spre pie­ ganizate pe şantierul de irigaţii
dania lor este încununată zi de semănatul porumbului pe cele ţe cantităţi de legume verdeţuri — desecare din zona Simeria —
zi de noi şi insemnate succese. peste 15 000 ha destinate culturii mai mari cu peste 160 tone faţă Călan, unde s-a făcut din plin
Desfăşurindu-se intr-un ritm in­ respective in C.A.P. şi l.A.S. de aceiaşi perioadă din anul tre­ simţit şi sprijinul muncitorilor
tens şi pe un front larg, bătălia este „ritm intens şi calitate ire­ cut. In acelaşi timp ei au extins dintr-o serie de unităţi economi­
pentru recolte sporite este o bă­ proşabilă“. Realizindu-se zilnic a- suprafaţa solariilor cu mai mult ce ale judeţului.
tălie cu timpul, din care învin­ proape 10 procente la semănat, de 10 000 mp. In cimp şi la ră­ Subordonind eforturile sporirii
gători, ca întotdeauna, ies oame­ lucrarea se va încheia in peri­ sadniţe lucrările se desfăşoară cu producţiei agricole la hectar la
nii. cu hărnicia şi priceperea lor. oada optimă, ceea ce constituie intensitate, pregătindu-se minuţi­ toate culturile, oamenii muncii de
In cronica întrecerii pentru a o garanţie a unor producţii spo­ os trecerea la plantatul legume­ pe ogoarele judeţului nostru do­
cinsti prin mari fapte de mun­ rite la hectar. C.A.P. Timpa este lor in sortimentul şi structura vedesc prin fapte ataşamentul lor
că măreţele evenimente politice din prima unitate din judeţ care a planificate. Pomicultorii au luptat faţă de politica înţeleaptă a par­
acest an — Congresul ţărănimii, terminat semănatul porumbului. din răsputeri cu vitregiile natu­ tidului nostru, recunoştinţa pen­
7» de ani de Ia răscoala ţăranilor Urmărind îndeaproape stadiul rii pentru a salva viitoarea recol­ tru grija ce se acordă ridicării
din 1907 şi 15 ani de la încheie­ de dezvoltare al culturilor, la in­ tă de fructe, care a fost pericli­ nivelului lor da trai, propăşirii
rea cooperativizării agriculturii, dicaţia şi sub directa supraveghe- tată de temperaturile scăzute din economice a satelor. a întregii
centenarul Independenţei de stat a specialiştilor din unităţi s-a luna aprilie. Totodată, ei se stră­ noastre economii naţionale.
a României şi Conferinţa Naţio­ trecut la întreţinerea mecanică duiesc să ridice randamentul li­
nală a partidului, precum şi săr­ sau manuală a cartofilor şi sfeclei vezilor, să amplifice moderniză­ N. TÎRC03 Constructorii Grupului nr. 5 de la C.T.E.