Page 29 - Drumul_socialismului_1977_04

O MARŢI, 26 APRILIE 1977 Pag. 5

internaţionale a < celor ce muncesc

«3

:nfa: 8? TUI» EA PROGRAMULUI

ICO- sociale: i A PATRIEI

O Idee călăuzitoare

Saceasele in edificarea

ir iei - chezăşie #

Nafiunea noastră a avut din- tem, am dovedit că nu ne ple­ Unul dintre oamenii care ar timpul trecut. Pentru că şi ei,
totdeauna conştiinţa propriei isto­ căm în faţa greutăţilor, ci dim­ putea vorbi din toată fiinţa lui inaintaşii noştri, au făcut tot ce
rii, pe care a scris-o cu înălţă­ potrivă, în asemenea împrejurări despre trăinicia unui colectiv, le-a stat in puteri pentru zilele
toare fapte de muncă şi de fier­ devenim mai dîrji, mai hotărîţi prin succesele în muncă ale senine de azi.
binte patriotism şi nu de puţine să înfăptuim comunismul în Ro­ membrilor colectivului, este mais­ „Pentru că noi am fost şi
ori cu jertfe. Gîndul curat de de­ mânia". Şi tot preşedintele ţării trul principal furnalist Arca- vom rămâne aici — de mai înainte
venire peste timp l-a însoţit de noastre, comunistul şi omul care die Schwartz, de la secţia I fur­ de Decebal, prin lancu de Hune­
secole pe eroicul popor român, ne conduce destinele, care şi-a nale a C.S. Hunedoara — colectiv doara, Horea, Bălcescu şi Avram
aspiraţiile sale paşnice spre li­ pus întreaga viaţă şi activitate în Erou al Muncii Socialiste. lancu. Cu gîndurile şi cu idea­
„Să vorbim despre dezvolta­
bertate socială şi independenţă slujba bunăstării şi dezvoltării li­ lurile noastre, cu tot ce am creat
naţională l-au dus încet dar si­ bere şi independente a României rea combinatului nostru de la E- şi cu tot ce vom crea pentru
liberarea ţării încoace ? Sau des­
gur pe drumul drept ce şi l-a socialiste, releva într-o alocuţiu­ această patrie comună. Cu toţi
ales şi pe care merge azi mai ne rostită, de asemenea, in zilele pre remarcabilele succes obţinute scriem azi o istorie nouă a
viguros, mai hotărit ca oricînd. de după cutremur : „...dacă Româ­ de siderurgiştii hunedoreni in ul­ României, a României noastre
prezentăm in aceste'imagini pe Traian Pop, miner, Supus şi umilit, lovit de războaie nia nu şi-ar fi cîştigat indepen­ timul deceniu, cucerind in anii de azi, a României urma­
re îşi depăşeşte lună de lună sarcinile de plan, sco­ şi de vitregiile naturii — iar cele denţa, dacă nu ar fi obţinut eli­ 1971—1975 cinci locuri 1 pe ţară şilor noştri. O scriem cu
lia din dreapta îl avem în imagine pe Pavel Vasile, declanşate in tragica noapte de berarea sa la 23 August 1944, da­ în întrecerea socialistă dintre u-
siderurgic Hunedoara, care a turnat în trimestrul că nu ar fi construit socialismul nităţile industriei metalurgice ? braţele şi cu mintea, cu cuge­
jierdere de metal la o cotă deosebit de scăzută — 4 martie a.c. ne sint încă vii pe şi dacă nu ar fi astăzi un stat li­ tul nostru curai de oameni liberi
retină şi in memorie —, poporul ber şi independent, nu ar fi pu­ Ori despre promovarea largă a
român şi-a adunat de la mic la tut face f“u greutăţilor prin ca­ progresului tehnic în producerea Acest nesecat izvor de satisfacţii,
mare fiii şi s-a înălţat mai mîn- metalului ? Eventual despre con­ şi împliniri — ne-a înălţat — prin,
ustrialc a fost de hotăririle şi documentele foru­ dxu, mai puternic, mai hotărit re trecem acum". diţiile deosebite de muncă şi de vreme, ne-a clxezăşuit idealurile,
de 103,1 la mului comun al C.C. al P.C.R., Ma­ spre soare, spre devenire. „Dacă azi intrăm în mină să viaţă de care dispun azi siderur­
creştere faţă rii Adunări Naţionale şi Consiliu­ Subliniind uriaşul potenţial de smulgem adîncurilor mai multe giştii, despre miile de tone de ne-a înfrumuseţat viaţa, ne-a dat
a anului tre- lui Suprem al Dezvoltării Econo­ dăruire patriotică şi umanism da bogăţii pentru progresul şi dez­ forţa înţelepciunii şi realismului,
productivitatea mice şi Sociale, ale primului Con­ care dispune poporul român, a- voltarea ţârii, o facem cu înalta fontă, oţel, laminate pe care noi credinţa nestrămutată in prezen­
le dăm în fiecare an peste plan ?
,0 la sută, iar gres al consiliilor de conducere ale dresindu-se naţiunii cu responsa­ conştiinţă a misiunii noastre isto­ Aş putea vorbi despre toate şi tul luminos al ţării, in viitorul
a fost cu 16 unităţilor agricole socialiste, al în­ bilitatea marilor făuritori de isto­ rice ; o facem pentru că ştim bi­ ei de aur", (ing. Cristian Talma-
tregii ţărănimi. înfăptuirea aces­ rie, t o v a r ă ş u l NICOLAE ne, şi ştim mai demult asta, că despre multe alte înfăptuiri din
u înalt devo- tor obiective măreţe, cutezătoare, avem o ţară comună a noastră, Cetatea de foc a Hunedoarei. zan, şef secţie exploatare C.T.E.
lităte, în ma- solicită şi mai plenar angajarea şi CEAUŞESCU, secretarul general că ea ne aparţine nouă, celor de Toate au fost posibile prin mun­ Mintia).
e refacere şi răspunderea pentru punerea în va­ al partidului, remarca în cuvin­ aici, iar noi cu toţii ii aparţinem ; că eroică; prin crezul comun în Să iubim munca, să cinstim
dinamică a loare a resurselor existente în in­ te calde, semnificative, în- zilele o facem pentru că azi noi sîntem victorie ; prin convingerea fermă munca, să aducem prinos de re­
’resului şi ci- dustrie şi agricultură, pentru în­ ce au urmat groaznicului seism producători şi proprietari, sîntem că tot ceea ce realizăm este al cunoştinţă muncii, cu ocazia zilei
uncii hunedo- deplinirea în cele mai bune condiţii din 4 martie : „în aceste momen­ stăpîni deplini, absoluţi, pe mun­ nostru, pentru noi ; că noi sîntem „Ei".
hiari, germani a programului de investiţii, pentru te grele am simţit mai mult ca ca noastră“. (Gomboş Zoltan, bri­ acum, aici, liberi şi independenţi".
iţi — înscriu, utilizarea integrală a capacităţilor niciodată ce minunat popor sîn- gadier, sectorul II. E.M. Lupeni). Verbul trebuie conjugat şi la DUMITRU GHEONEA
nelor şi orga- de producţie, maşinilor şi utilaje­
în cartea de lor, folosirea cu maximă eficienţă
itorii de pres- a materiilor prime, materialelor, Pe frontul reGonstruGţsei
şi sărbătorim energiei şi combustibililor, precum
adeplinirea cu şi a pămîntului, pentru obţinerea
a planului de noi şi noi rezultate valoroase
pe primele 4 în toate domeniile de activitate. Om lingă om, unde-i greul
i prevederi- Judeţul Hunedoara şi fiecare co­
a indicato- lectiv de muncă şi-au asumat
activitate in­ angajamente noi, mobilizatoare
ii se desfăşoa- de creştere suplimentară a
conslructii, în producţiei şi productivităţii
uri, pe între- muncii şi sporire a eficienţei, Tovărăşia, ajutorul frăţesc, înal­ ment care le face cinste. Lor şi trimis pe şantierele refacerii şi de produse fizice, între care ma­
de sprijinire a operei de tul şi fierbintele patriotism ro­ întregului judeţ !
ibiL- obţinute refacere cu materiale de construc­ mânesc şi-au dovedit încă odată „Ştim că patria are nevoie in oameni, meseriaşi dintre cei mai terialele de construcţii, produse
buni. Intre primii au plecat mi­
şi livrate zonelor calamitate, ' au
ei sărbători şi ţii ; judeţul a preluat construcţia în puterea nestăvilită — în zilele de aceste zile de cantităţi sporite de neri cu utilaje de torcretat de la avut o pondere însemnată.
ale anului — Capitală a aproape 400 apartamen­ grea cumpănă pe care ni le-a a- materiale de construcţii. Vom I.M. Barza, zidari de la I.J.G.C.L.,
nţei d" stat a te. îndeplinirea cu răspundere a dus dezastrul din seara de 4 mar­ munci exemplar pentru ca Hu­ Să mai amintim două cifre, în­
a Naţională a noilor angajamente cere perma­ tie. nedoara să livreze suplimentar, constructori de la T.C. Deva. cărcate de ceea ce numim ome­
nie, frăţie : peste 153 750 de oa­
aniversare a nentizarea şi dezvoltarea climatului pentru efortul de reconstrucţie, La vibranta chemare a secreta­
La chemarea partidului, încă
:
c şi onorează de muncă fără preget, de maximă din primei? momente de după materiale de construcţii în va­ rului general al partidului, tova­ meni din judeţul nostru au de­
ără de preget, dăruire muncitorească, din lunile cutremur, oamenii muncii da pa răşul NicoRte Ceauşescu, deviza pus sume de bani in folosul ce­
ilor din Valea martie şi aprilie, care, de - fapt, loare de cel puţin 60 000 000 lei, „In fiecare zi, fapte deosebite de lor loviţi de cataclism, iar un
in 35 de sortimente fizice“ — s-au
meleagurile hunedorene au răs-
i, de la Deva constituie principala sursă ■ a rezul­ 'puns „prezent" pe frontul re­ angajat ferm şi responsabil side­ muncă, pentru ştergerea cit mai mare număr de angajaţi au ce­
ii, ale siderur- tatelor însufleţitoare obţinute pînă construcţiei. Constructorii rosteau rurgiştii din Hunedoara şi Călan, grabnică a urmelor pricinuite de dat retribuţia pe o lună în spri­
ara şi Călan, acum. muncitorii de la I.M.C. Bîrcea, cutremur" a fost statornicită in jinul sinistraţilor.
rătorilor din Minunaţii oameni ai muncii de intr-un singur glas : „Vom fi a- Este o minunată, grăitoare şi
• de construc- pe aceste meleaguri de istorie şi colo unde va fi nevoie, prezenţi l.L. Deva, , Marmura" Simeria, toate colectivele de muncă hune­ de netăgăduit dovadă a umanis­
siderurgiştii,
dorene.
Minerii,
işoară şi loca- înfloritor prezent socialist, care în­ pe şantierele reconstrucţiei din din unităţile forestiere, din cele­ constructorii, energeticienii s-au mului societăţii socialiste româ­
ivelor hunedo- totdeauna au răspuns cu vrednicie Capitală şi Zimnicea. Ne angajăm lalte unităţi de profil. 10 000 tone întrecut în hărnicie, realizind su­ neşti, a înaltului devotament pa­
chemărilor partidului, se vor afla să construim in acest an 396 oţel-beton din combinatul hune- triotic ce caracterizează Jiii aces­
i muncii din în permanenţă, cu dîrzenia, voinţa, de apartamente, să îndeplinim dorean, 250 tone radiatoare tip plimentar însemnate sporuri de tui pămînt — români, "maghiari,
Mai sub sem- inteligenţa şi capacitatea creatoare exemplar şi alte sarcini pe care „Victoria" Călan, apoi prefabri­ producţie — suport material di­ germani şi de alte naţionalităţi —
irnice angajări ce ii caracterizează, în primele partidul ni le va încredinţa". Sar­ cate din beton, planşee de locuin­ rect la învingerea greutăţilor pri­ faptul că în toate colectivele de
arcini, a gran- rînduri ale eforturilor poporului cina a fost stabilită . în seama ţe, uşi şi ferestre, tuburi premo cinuite ţării, economiei noastre muncă s-au asumat angajamente
nstructiv puse nostru de ridicare a României pe Trustului de construcţii Deva. şi de canalizare, material lem­ naţionale de seismul de la 4 mar­ suplimentare in producţie, care
iuni de către noi culmi do progres, civilizaţie şi Trei blocuri cu cite 9 niveluri nos, dale mozaicate, beton celu­ tie a.c. Angajamentul ferm al să-i suplinească pe cei plecaţi pe
l său general, măreţie. vor ridica constructorii deveni, lar autoclavizat — toate realizate oamenilor muncii hunedoreni s-a şantierele reconstrucţiei, să gră­
in Capitală. Cind au început lu­ peste sarcinile planului iniţial ■— materializat în realizări de pres­ bească progresul economic şi- so­
crul s-au angajat să le predea iată contribuţia directă a hunedo- tigiu. In primul trimestru s-a cial, să facă România socialistă
pînă la sfirşitul anului. Apoi au renilor la vindecarea grabnică a produs suplimentar o producţie mai bogată, mai puternică !
chibzuit bine şi au hotărit : „La rănilor ţării. globală in valoare de peste 253
sfirşitul lunii noiembrie a.c. le Alături de aceste uriaşe canti­ milioane lei, sporul obţinut fiind SABIN CERBU
vom preda la cheie". Un angaja­ tăţi de materiale, Hunedoara a concretizat intr-un apreciabil volum G. IGNAT
La Contul' omeniei
Dovezi ale umanismului
Noi dovezi j)ilduitoare, edifica­ cald ecou al generozităţii bogă­ milioane lei. Pină in prezent ei zent în judeţ, de către colectivele
toare, asupra unei anume însuşiri ţiei - sufleteşti ce ne caracterizea­ au depus deja 245 000 lei. şi formaţiile artistice, a fost de­
a sufletului poporului român — ză pe noi, cei ce construim civi­ o Colectivul lucrătorilor de la pusă in contul omeniei suma de
sentimentul de ajutorare a aproa­ lizaţia socialistă — dovadă a înal­ C.L.F. Brad a depus in contul o- 175 843 lei.
pelui la nevoie —, sosesc mereu tului umanism al unui popor. meniei suma de 4159 lei din re­ e Sportivii hunedoreni au or­
din mijlocul marilor colectivităţi Completind mereu lanţul trainic tribuţia pe luna martie şi s-a ganizat 23 de manifestări sporti­
de muncă hunedorene. al solidarităţii şi ajutorării, co­ angajat ca pină la sfirşitul anu­ ve ale căror încasări, 259 372 lei,
In producţie, la locul de mun­ lectivele de muncă contribuie cu lui să contribuie lunar cu 2 la au fost depuse în folosul sinistra­
că angajarea oamenilor pentru noi fonduri la „Contul omeniei". sută din retribuţie. ţilor.
înfăptuirile prezente şi viitoare, o Muncitori, tehnicieni şi ingi­ o Constructorii de pe marea a- o Din partea comitetelor şi co­
pentru refacerea daunelor prici­ neri, ceilalţi angajaţi de la uzi­ menajare hidroenergetică Rîu Ma- misiilor de femei a fost strînsă
nuite de seismul de la 4 martie nele de preparare a cărbunelui re-Retezat vor vira, pină la finele suma de 298 919 lei.
se materializează zi de zi, ceas din Petrila, Coroeşti şi Lupeni anului, peste 1 milion o sută mii o Pînă in prezent sumele de­
de ceas. Dar abnegaţia pe fron­ s-au angajat ca pină la sfirşitul lei la contul omeniei şi al soli­ puse individual la C.E.C. de oa­
tul nobil al refacerii cuprinde anului să doneze pentru ajutora­ darităţii. menii muncii hunedoreni se ridi­
concomitent manifestările de ome­ rea sinistraţilor din Bucureşti, ® Din cele 70 acţiuni cultural- că la 554 438 lei.
nie, gesturile şi acţiunile ca un Zimnicea şi Craiova suma de 1,5 artistice organizate pină în pre­ NICOLAE STANCIU
remarcă prin intensă si rodnică activitate, ceea ce
Stic. Foto : VIKGIL ONOIU