Page 30 - Drumul_socialismului_1977_04

Pag. 6 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6167 O MARŢI, 26 APRILIE 1977

1877 Centenarul Independenţei de stat a României 1977

Independenţa, ideal secular al lor de. dependenţă a României faţă niei" i „Independenţa statului ro­
poporului român, cerinţă majoră a de Poartă, independenţa absolută mân este astăzi unul dintre cele „Mai mult ca oricînd, la baza tuturor relaţiilor dintre
progresului economic, social, politic a României, şi a fost rechemat a- mai principale subiecte ce se dis­ state trebuie să stea principiul deplinei egalităţi în drep­
şi cultural al ţării, a fost procla­ gentul român de la Constantino- cută în toată presa europeană. Toţi
mată la 9 mai 1877. pol De asemenea, guvernul a fost românii strigă : Să trăiască Româ­ turi, respectului independenţei şi suveranităţii, neameste- '
Tovarăşul NICOLAE CEAUŞEŞCU, solicitat să răspundă categoric da­ nia absolut independentă". cului în treburile interne, renunţarea la forţă şi amenin­
secretarul general al partidului că votul din 29 aprilie al Adună­ Atitudinea puterilor garante faţă
nostru, referindu-se la acest me­ rii a avut o consacrare oficială. de proclamarea independenţei, în ţarea cu forţa, respectarea dreptului fiecărei naţiuni, al
morabil eveniment, arăta că „Pro­ Mihail Kogălniceanu, răspunzind funcţie de interesele lor, a fost re­ fiecărui popor de a-şi hotărî dezvoltarea singur, fără nici
clamarea independenţei de stat a interpelării din partea guvernului, zervată sau chiar ostilă. un amestec din afară".
Dar opinia publică europeană sa­
României constituie un însemnat considera că moţiunile votate de luta actul îndrăzneţ şl legitim al
moment în dezvoltarea naţiunii Adunare şi Senat „au recunoscut NICOLAE -CEAUŞEŞCU
noastre, în afirmarea independen­ că sîntem dezlegaţi de legăturile românilor. Dintre numeroasele (Din Expunerea la primul Congres al consiliilor de
ţei noastre naţionale, în mersul noastre cu înalta Poartă" şi conti­ mărturii elocvente în această di­ conducere ale unită ţilor agricole socialiste, al întregii
recţie avem şi pe cele care ni le
înainte al României pe calea pro­ nua : „sîntem independenţi, sîn­ furnizează „Journal des Debats" : ţărănimi).
gresului". tem naţiune de sine stătătoare" „Lumea n-a văzut nici o dată o
Deşi s-a dus o acţiune diplo­ şi concluziona că „noi sîntem o na­ luptă mai dreaptă şi pentru o cau­ întreaga noastră istorie stă măr- dintre state, creşterea rolului O.N.U.,
matică fertilă pentru pregătirea ţiune liberă şi independentă". La ză atît de justă" ; „The Times" i turie devotamentului constant cu democratizarea relaţiilor internaţio-
războiului, luîndu-se măsuri pentru încheierea acestei şedinţe solemne, „Proclamarea independenţei Româ­ care românii au slujit ideea de li- nale, extinderea cooperării pe mul-
mobilizarea armatei, totuşi, în ron­ Adunarea a votat următoarea mo­ niei a fost ceva inevitabil", dar şi bcrlate şi independenţă nu numai tipie planuri intre naţiuni, infăp-
durile cercurilor politice mai exis­ ţiune : „Camera, mulţumită de ex­ „foarte avantajos pentru Europa pentru sine, ci şi pentru alte po- tuirea unei noi ordini economice *şi
tau încă unele ezitări care oglin­ plicările guvernului asupra urmă­ de est" ; „Der Osten" : „România poare, eroismului legendar cu care politico po planeta noastră,
şi-au apărat fiinţa, dreptul la exis- România a fost şi este alături dc
deau teama faţă de consecinţele ex­ rilor ce a dat votul de la 29 apri- este liberă şi independentă. Româ­ tentă proprie, fruntariile acestui pă- popoarele din Asia, Africa, Ameri-
terne în caz de înfringere şi mai lie/11 mai anul curent, ia act că nia a lepădat cătuşele sclaviei şi mînt. ca Latină care au luptat si luptă
ales teama de implicaţiile partici­ rezbelul între România şi Turcia, cu armele în mînă s-a sculat să Preluînd şl continuînd pe o pentru eliberare naţională, cuceri-
pării directe a României la conflict. că ruperea legăturilor noastre cu dovedească lumii că are drept la treaptă superioară aceste tradiţii rea independenţei politice şi ccono-
atît de scumpe şi de umane, Romă- mice, lichidarea subdezvoltării, im-
Desfăşurarea evenimentelor şi Poarta şi independenţa absolută a un viitor". nia socialistă, partidul său comu- potriva imperialismului, colonialis-
voinţa opiniei publice româ­ României au primit consacrarea lor In aceeaşi zi Parlamentul a vo­ nist — veghind cu cea mai înaltă mului şi neocolonialismului, pentru
neşti au determinat însă gu­ oficială". O moţiune asemănătoare tat ca prim act al suveranităţii sta­ responsabilitate la independenţa şi lichidarea oricăror discriminări so-
vernul şi corpurile legiuitoa­ a votat in unanimitate şi Senatul. tale instituirea ordinului „Steaua suveranitatea patriei — s-au situat ciale şi rasiale; ea acţionează cu
şi afirmat tot mai puternic în pri- fermitate pentru stingerea conflicte-
re să acţioneze. Adunarea de­ Proclamarea independenţei „s-a României" pentru decorarea mili­ mele detaşamente ale luptătorilor lor, a focarelor de tensiune şi rc-
putaţilor, la 29 aprilie, adoptă o făcut în cea mai mare înfrăţire, tarilor .şi civililor care se vor dis­ pentru deplina independenţă şi su- nunţarea pentru totdeauna la po-
moţiune în care se arată că Turcia deputaţii fraternizau cu tribunele". tinge în serviciul ţării. veranitato naţională a tuturor po- litica de forţă şl dictat, de imix-
poarelor lumii, pentru respectarea tiune Sn treburile interno ale altor
Actul proclamării independenţei
a rupt legăturile ce uneau Româ­ Nu era deputat, senator, român de la 9 mai 1877 a marcat astfel dreptului lor inalienabil la dezvolta- state.
nia cu ea, se proclama starea de „care să nu aibe legitimă aspira­ re liberă. Dacă ne referim numai Legăturile cu lumea ale Româ-
război cu Turcia şi se recomanda ţie şi nobila dorinţă de a-şi vedea îndelungata epopee de luptă a' po­ la eforturile dedicate în ultimii ani niei, pe baza acestor principii, re-
porului român, care, de-a lungul
guvernului să acţioneze în aşa fel patria de sine stătătoare şi statul tuturor timpurilor, a ţinut mereu de partidul şi statul socialist, de se- laţiile externe ale partidului nostru
îneît la sfîrşitul războiului să se admis in concertul statelor euro­ nestinsă flacăra luptei pentru li­ cretarul general ai partidului, pre- au în prezent o . deschidere de o
şedinţele ţării, soluţionării proble- amplitudine fără precedent. Parli-
recunoască independenţa României. pene suverane şi independente". bertate şi neatîrnare, pentru scu­ melor stringente ale omenirii Şi a- dul Comunist Român Întreţine le-
A doua zi, Senatul a votat o mo­ Capitala ţării, de multă vreme nu turarea jugului exploatării şi asu­ sigurării unei reale libertăţi tutu- gâturi directe, şi prin Frontul Uni-
ror popoarelor, mari sau mici, se tăţii Socialiste cu aproape-230 parli-
ţiune asemănătoare. mai avusese prilejul să cunoască pririi, pentru afirmarea deplină şi pot scrie tomuri de istorie. de comuniste, socialiste sau social-
Guvernul, la rîndul său, a tri­ asemenea manifestaţie populară. neîngrădită a geniului său creator, Partidul şi statul nostru socialist, democrate, cu partide de guvernă-
mis la 1 mai 1877 agenţilor săi di­ Populaţia care asistase în curtea pentru asigurarea progresului şi tovarăşul NICOLAE CEAUŞEŞCU, mint din ţările în curs de dozvol-
plomatici de pe lingă puterile ga­ si pe dealul Mitropoliei se revăr­ civilizaţiei patriei noastre. Astăzi, cminent om politic al timpurilor tare, mişcări do eliberare naţională
rante o notă în care justifica sem­ sa spre centrul capitalei. Munci­ faptele de glorie ale înaintaşilor, noastre, au depus şi depun efor- şi cu alto organizaţii politice din
turi statornice pentru înfăptuirea peste 110 ţări ale lumii, iar Româ-
narea convenţiei cu Rusia si arăta torii şi negustorii împreună cu stu­ pe care le păstrăm vii în conştiinţa securităţii în Europa, au venit cu nia şi-a lărgit aria geografică a le-
existenţa stării de război între denţii au arborat drapele şi au noastră, ne dau mîndria de a fi măsuri concrete pentru aplicarea gâturilor economice de comerţ şi
cetăţeni ai acestei ţări, Republica
România şl Turcia, care „a fost manifestat pe străzi cîntînd „Deş- Socialistă România, hotărîrea de a Actului final de la Helsinki, cu nu- cooperare cu peste 140 ţări de pe
meroase iniţiative şi propuneri rea- toate continentele,
declarată de însăşi Sublima Poar­ teaptă-te române". participa cu toate forţele la fău­ liste, caro s-au bucurat de un larg Fiecare acţiune a României, a
tă". Evenimentul produs a avut un rirea societăţii socialiste multila­ ecou în conştiinţa popoarelor, pri- partidului nostru comunist vine în
La 9 mai 1877, prin Nicolae Fleva, puternic ecou şi in rindul româ­ teral dezvoltate. vind stăvilirea cursei înarmărilor, întlmpinarea marilor deziderate ale
Adunarea deputaţilor interpelează nilor aflaţi sub dominaţia Austro- dezarmarea nucleară, desfiinţarea popoarelor : pacea, libertatea, pro-
Ungariei. Din multitudinea mărtu­
blocurilor militare, soluţionarea pe greşul, făurirea unei lumi mai drep-
guvernul dacă a adus la cunoştinţă riilor în acest sens, consemnăm pe Prof. GH. BOCŞER1 A cale politică a tuturor diferendelor te şi mai bune.
tuturor popoarelor ruperea legături­ cea apărută în „Gazeta Transilva­ Deva
8 # 9 # 9 ® ® ® « ® ® « * ® ® ® 0 8 # 8 O 8 8 * O 8 ® ® 8 8 ® ® O ® 8 9 « 8 ® e ® 0 9 e e § 9 î O 8 9 e 9 e 8 « 8 9 9 e © ® ® e ® 8 e ® e ( î f l e 8 8 © © © © ® ® e ® Q © © 8 ©
,
„SLAVĂ ROMÂNIEI ducea şi Liviu Oros, taraful Casei
do cultură din Orăştie — dirijor
SOCIALISTE" Vasile Molodeţ, spectacolul de es­
tradă al Casei de cultură Petro­
Sub egida Consiliului de educaţie şani — instructor Gheorghe Ncgra-
politică şi cultură socialistă al ju­ ru, corul şi orchestra Combinatului
deţului Hunedoara şi a Radiotele- siderurgic Hunedoara — dirijor Ma­
viziunii române, sîmbătă, 23 apri­ rin Dirvă, corul Casei de cultură
lie a.c., a avut Ioc po scena Casei Orăştie — dirijor Ioan Popa, an­
do cultură a municipiului Deva, în samblurile coregrafice ale C.S. Hu­
cadrul Festivalului naţional „CSn- nedoara şl Casei de cultură Deva.
tarea României", spectacolul muzi-
cal-corcgrafic televizat „Slavă Româ­ „MUREŞ, PE MARGINEA TA"
niei socialiste". Şi-au dat concursul
corul şi orchestra Combinatului si­ La Ilia s-a deschis duminică tra­
derurgic Hunedoara, corurile Casei diţionalul Festival „Mureş, pe mar­
do cultură Orăştio şl Direcţiei sani­ ginea ta“. Cu acest prilej, a avut
tare judeţene, ansamblurile coregra­ loc o adunare festivă în cadrul că­
fice alo Combinatului siderurgic Hu­ reia, primarul comunei, Vasiu Teo­
nedoara şi Casei de cultură Deva, dor, a prezentat expunerea: „Lupta
formaţia de estradă a Casei de cul­ de veacuri a poporului român pen­
tură Petroşani şi brigada artistică tru independenţă naţională şi drep­
a Clubului din Vulcan, taraful Casei tate socială". A urmat spectacolul
de cultură Orăştie cu soliştii vocali tematic : „Eroi au fost, eroi sînt
Elena Pal şl Drăgan Munteanu, re­ încă". i
citatorii Marcel Popon şi Sorin
Moţoc. EXPOZIŢII
Publicul prezent în sală a răs­
plătit cu vii aplauze evoluţia tutu­ La Casa dc cultură din Deva s-a
ror artiştilor, care s-au străduit şi deschis expoziţia de pictură, sculp­
au reuşit să creeze un spectacol cu tură şi grafică a artiştilor amatori
un bogat conţinut educativ şi de din judeţ, in cadrul Festivalului na­
un bun nivel interpretativ. Au im­ ţional „Cîntarea României". Sînt
presionat în mod deosebit dansul prezenţi peste 23 creatori talentaţi
tematic „1907“, interpretat de an­ din judeţ, care in orele libere işi
samblul coregrafic al Casei de cul­ materializează pasiunea prin inter­
tură Deva — coregrafi Titus Bur- mediul frumosului artistic. Corul şi orchestra Combinatului siderurgic Hunedoara cvoluînd în cadrul spectacolului „Slavă României
socialiste". Foto: IONEL BUJOR
Fără îndoială, aspectul cel mai In cadrul festivalului au fost
semnificativ al desfăşurării Fes­ Participarea masivă Sa întrecerile deschise, de asemenea, un număr în­
tivalului naţional „Cîntarea Româ­ semnat de expoziţii de artă plastică
niei" în judeţul nostru a fost ma­ ale amatorilor la Orăştie, Haţeg,
siva participare a artiştilor ama­ Călan, Deva ş.a. precum şi ex­
tori, în toate fazele întrecerii, festivalului — prilej de promovare şi poziţiile de artă populară la Do-
Urmărindu-se stimularea cu pre­ bra, Toteşti, Densuş, Baia de Criş,
cădere a creaţiei şi interpretării Ilia, Hăşdău, Cîmpu lui Neag —
artistice în rîndul maselor, parti­ stimulare a creaţiei oamenilor muncii toate acestea fiind o dovadă â a-
ciparea tot mai laîgă a oamenilor 9 derenţei creatorilor şi interpreţilor
muncii la activitatea cultural-ar- amatori din judeţ la Festivalul na­
tlstică şi în special atragerea frun­ maţii cu 15 776 artişti amatori. Ca structori, intelectuali. Se ştie că tă, aşezămintelor culturale, tu­ ţional „Cîntarea României".
taşilor în producţie la acţiunile e- un fapt pozitiv subiiniem înfiinţa­ participarea la Festivalul naţional turor factorilor ce au acţionat în Acum festivalul a ajuns în fazele
ducative sau pe scenele aşezămin­ rea în această perioadă a unui nu­ „Cîntarea României" este nemijlo­ spiritul dezideratelor acestui prim sale superioare. Pentru majoritatea
telor de cultură, un accent deo­ măr de 459 formaţii artistice şi cit legată de rezultatele pe care festival naţional al muncii şi crea­ echipelor participante esenţială ră-
sebit s-a pus pe etapa de masă cercuri de creaţie noi, cu un total fiecare colectiv le obţine în înfăp­ ţiei. Este de remarcat interesul a- mîne permanentizarea activităţii lor,
a festivalului desfăşurată în pe­ de peste 5 000 membri. Mai deta­ tuirea Programului partidului de cordat de factorii politico-educaţio- urmărindu-se ca acestea să prezin­
rioada octombrie 1976 — februa­ liat, din cele 210 formaţii de tea­ dezvoltare economico-socială a ţă­ mali din marile întreprinderi ale te cel puţin lunar un spectacol.
rie 1977. în acest sens, s-au în­ tru înscrise în festival, 119 au fost rii, astfel ca el să fie, în primul municipiilor Hunedoara şi Petro­ Menţinerea acestora în funcţiune
treprins din timp măsuri de eva­ înfiinţate în timpul festivalului sau rînd, un prilej de promovare şi sti­ şani privind înfiinţarea de noi for­ se impune cu atlt mai mult cu cît-
luare a potenţialului artistic exis­ din cele 227 formaţii de montaj li- mulare a creaţiei fruntaşilor în maţii, pentru organizarea în cadrul în perioada ce urmează vor avea
tent, cît şi măsuri de înfiinţare a terar-muzical, nou înfiinţate au fost muncă, a celor ce se disting prin fazei de masă a unor întreceri ar­ loc noi şi noi confruntări artisti­
unor formaţii artistice, cercuri -a- 142. Şi exemplele ar putea conti­ realizări în producţie, în viaţa e- tistice începînd chiar de la nive­ ce, noi prilejuri de afirmare a ta­
plicative şi de creaţie la nivelul în­ nua pentru majoritatea genurilor conomţcă şi socială. lul atelierelor ! lentului şi puterii creatoare a ar­
treprinderilor, instituţiilor şi sate­ artistice. Această creştere numerică, evi­ Sub raportul creşterji numerice, tiştilor amatori.
lor. Astfel, la data declanşării fes­ Pozitiv este şi faptul că în ase­ dentă mai ales în cadrul aşezămin­ cele mai deficitare genuri s-au do­
tivalului, în judeţ, la casele de cul­ menea noi formaţii au fost atraşi telor culturale rurale, s-a datorat vedit a fi dansul cu temă, forma­ DUMITRU FLOCA
tură, cluburi, cămine culturale, or­ numeroşi oameni ai muncii din ca­ preocupărilor organelor locale de ţiile corale, ele nereflectînd posi­ vicepreşedinte al Comitetului
ganizaţiile de tineret, cooperaţia drul unor colective muncitoreşti partid şi de stat,’ consiliilor de e- bilităţile existente la această oră judeţean de cultura
meşteşugărească, existau 1 237 for­ fruntaşe, mineri, siderurgişti, con­ ducaţie politică şi cultură socialis­ în judeţ. şi educaţie socioitrr