Page 31 - Drumul_socialismului_1977_04
P. 31
O MARŢI, 26 APRILIE 1977
Paq. 7
Şapte decenii de f a marea răscoală , a
RILIE
mul dl-1
iojurnal ; (
îl ; 9,00 \
tătorilor ; i
din ,ope- l
rle“' de |
Mioriţa ; ( Desfăşurate imediat după ce a a- Tematica dezbaterilor recapitula
tirl; 13,00 1 vut loc şedinţa comună a C.C. al învăţămîntului de partid în anul
90 Clubul l tive, fiind strîns legată de activi 1977—1978. v
Radiojur- I P.C.R., a Marii Adunări Naţionale tatea de producţie, a prilejuit dez S-a propus, de pildă, difuzarea
ul anului l şi a Consiliului Suprem al Dezvol bateri largi, cu referiri concrete la mai promptă a consultaţiilor pen
libertate; I tării Economice şi Sociale, a acti munca din brigada respectivă, la tru temele ce se vor dezbate şi,
economi- l vului central de partid şi de stat, rezultatele obţinute şi la neajunsu
rări de / de asemenea, să se procure la
17,05 Me- \ dezbaterile recapitulative din ca rile ce se mai manifestă în activi timp diafilmele şi diapozitivele ce
romă- J drul învăţămîntului de partid de tatea pe care o desfăşoară, expri- întregesc tematica propusă, ajulind
:eri •: 22,00 \ pe raza comunei Sarmizegetusa au mîndu-se totodată hotărîrea cursan mult la înţelegerea ei.
23,00 Bi- ! fost puternic marcate de ampla cu ţilor de a munci mai mult pentru în perioada ce urmează pină la
din ope-ţ vântare a tovarăşului Nicolae obţinerea unor rezultate mai bune
23,30—5,00 ţ deschiderea noului an de învăţă-
Ziua de 1 Mai 1907 a găsit clasa De asemenea, şi alte. organizaţii Ceauşescu, secretarul general al în acest an. mînt de partid ne propunem acţi
muncitoare din România îndoliată. locale au lansat manifeste. Sindica partidului, rostită cu acest prilej. Dezbaterile au relevat interesul uni care să ajute la cunoaşterea a-
lPRILIE | Mai bine de 11 000 de ţărani fusese tul mixt al muncitorilor din Boto Biroul comitetului comunal de larg manifestat de către cursanţi profundată de către cursanţi a sar
tmul di- ( ră ucişi din ordinul guvernanţilor şani a chemat muncitorimea din partid a luat măsuri potrivite pen faţă de problematica cursului, bu cinilor reieşite din lucrările Con
liojurnal ; I fiindcă se răsoulaseră cerîndu-şi localitate la sărbătorirea zilei de tru ca închiderea învăţămîntului gresului consiliilor de conducere
ii ; 9,00 l drepturile. „Această zi — scria zia 1 Mai sub semnul unităţii : „Ascul de partid şi dezbaterile ce au loc na lor cunoaştere. La aceasta a
tătorilor ; * rul „România muncitoare" din 22-29 tă, frate muncitor ! Toate aceste su contribuit şi faptul că propagan ale unităţilor agricole socialiste, al
tiri ; 10,30 [ cu acest prilej să se desfăşoare la diştii au folosit material documen întregii ţărănimi, în special din
•îtc ! 10,45 » aprilie 1907 — cea mai mare, mai ferinţe trebuie înlăturate, vedeţi, un nivel corespunzător. Un ajutor tar ca : planşe, grafice şi diafilme expunerea secretarului general al
sfîntă sărbătoare a muncitorimii aici e totul şi toate depind' de voi, substanţial a fost acordat organi în scopul aprofundării problemelor partidului, t o v a r ă ş u l Nicolae
din întreaga lume, găseşte în ăst căci în mina voastră e toată pu zaţiilor ’ de bază de către membrii
an pe muncitori în plin doliu şi terea. Umiţi-vă şi atunci izbînda e biroului, repartizaţi pe organizaţii discutate. Ceauşescu. Totodată lectorii comi
adine îndureraţi". de partea voastră de baţă şi cei ai consiliului comu La un bun nivel s-au desfăşurat tetului comunal de partid şi pro
pagandiştii vor prezenta expuneri
."Atît în cadrul unor mari întru în anul 1907, spre deosebire de nal de educaţie politică şi cultură dezbaterile recapitulative în .cadrul privind probleme ale politicii in
alţi ani, ziua de 1 Mai a fost săr
vieţii — i niri din ţară şi în Capitală cit şi bătorită şi la data calendaristică socialistă, precum şi de către lec tuturor cursurilor, evidenţiindu-se terne şi externe a partidului şi
în mod deosebit cele din organi
Ticixifonul \ în presa socialistă, muncitorii îşi torii comitetului comunal de partid. statului şi vom căuta să îmbogăţim
oordonate,’ manifestă ataşamentul faţă de miş propriu-zisă,'‘cînd era zi de lucru, Au avut loc dezbateri recapitu zaţiile de la brigada I Sarmizege materialul documentar al punctelor
> Fotbal : i carea ţărănească, solidaritatea cu şi în prima duminică. La întruni lative în 8 cercuri de învăţămîpt tusa, brigada a IlI-a Păucineşti şi
Tra ■ s- i lupta şi jertfa răsculaţilor. „Mun rile organizate cu acest prilej au ce cuprind 259 de cursanţi care zootehnie Sarmizegetusa. Mai mulţi de documentare politico-ideologică
19.00 (k ?- ) citorimea — scria „România mun- vorbit numeroşi militanţi pentru studiază „Probleme fundamentale cursanţi printre care Aurora Hibais, cu materiale necesare studiului
Ta şi ■itoare" din 29 aprilie 1907 — ţine drepturile muncitoreşti, fruntaşi ai Xoan Delinescu, Adam M. Corui, pentru asigurarea unui nivel ridi
ileitior' mişcării muncitoreşti.'în Bucureşti, ale activităţii de partid şi de stat". Antoaneta Socaci, Gheorghiţa Pa- cat desfăşurării noului an de in-
într-o o- ^ de o înaltă şi sfîntă datorie de I.-Cl Frimu, referindu-se la urmările Cursanţii acestor 8 cercuri sînt 3 văţămînt de partid.
a-şi manifesta simpatia ei adîncă 229 membri de partid, 19 utecişti,' veloni, Octavia Albulescu, Augustin
faţă de ţărănimea obijduită, căreia dureroase cauzate de reprima precum şi un număr de 11 tovarăşi Văcărescu, Iosif Jura, Alexandru VAIERIA SECAN
ILIE \ îi trimite şi îi urează victorie în rea sîngeroasă a ţăranilor răscu ce urmează a fi primiţi în rîndu- Suciu şl alţii au făcut şi nume secretar adjunct
amul di- \ luptă pentru ridicarea ei". în a- laţi, aprecia că „stăpînirea bur rile partidului. Marea lor'majori roase propuneri de îmbunătăţire a cu probleme de propagandă
gheză ne costă astăzi în bani, în
liojurnal ; / celaşi timp, ziua de 1 Mai 1907 s-a tate lucrează în cadrul C.A.P. muncii în cadrul cooperativei agri al Comitetului comuna! de partid
ei ; 9,00 ) desfăşurat sub semnul luptei împo suferinţă si în pierderi de vieţi cole şi pentru buna desfăşurare a Sarmizegetusa *
Itătorilor ;< triva corporaţiilor, pentru unirea mai mult decît ne-a costat războiul din localitate.
tiri ; 10,05 ) şi organizarea muncitorilor în sin-- independenţei".
n opere ; ( dicate. Cercul „România muncitoa îngrijorate de acţiunile de soli
ric ; 11,05 1 daritate ale muncitorimii cu ţără
i „Rapso- i re", printr-un manifest adresat nimea, autorităţile burghezo-rnoşie-
,20 Avan- I muncitorilor Capitalei, subliniază că
V. ; n,35 i niciodată zjLpa de 1 Mai nu i-a găsit reşti recurg la represalii. în ape
2.00 Bule- I atit de persecutaţi, de loviţi ca în • lul lansat de Cercul „România
5 Din eo- k acel an, dar niciodată nu i-a găsit muncitoare" din Bucureşti se arăta
nostru ; mai oţeliţi, mai îndîrjiţi în luptă, că în ultimul timp muncitorii au
3 ; 15,00 l mai „convinşi în puterea neînfrîn- fost arestaţi, schingiuiţi, lucrătorii
)0 Radio- / de la. căile ferate au fost concen în ziua de 23 aprilie au fost des frasin, barul pentru colţ, fotoliile Industria laptelui prezintă o gamă
i învăţăm \ tă a clasei muncitoare, conştientă traţi, la Paşcani torturaţi, mulţi au chise, la Deva, două expoziţii 3 de rotative şi altele, realizate de fa variată de produse lactate şi sorti
ii de mai; I şi organizată". De aceea, se arată fost expulzaţi din ţară, a fost supri mobilă, la magazinul de prezentare bricile de industrie locală. Se re mente de îngheţată, iar industria
familiei ; ] în continuare, ,;1 Mai 1907 nu e zi şi desfacere al întreprinderii jude marcă, de asemenea, camera com cărnii expune diferite sortimente
— un vir- i de sărbătoare, ci de luptă" şi mani mată libertatea presei şi a întruni binată „Aurora", canapeaua cu bi de conserve şi preparate din carne,
; l8,oo o-) festul se încheie cu cuvintele: rilor. „Toate acestea, tovarăşi — ţene de industrie locală din str,' întreprinderea judeţeană de morărit
Flori de „Astăzi manifestăm din nou pen continuă apelul — departe de a ne V. I. Lenin, şi una de bunuri de bliotecă „Moţul" II, canapeaua ex
20,30 Re- , intimida, trebuie să ne îndîrjească larg consum, în sala Uniunii jude tensibilă M 3, mobilierul de bucă şi panificaţie expune diferite sorti
20,10 Ca-i tru revendicările noastre şi, mai din contră în lupta noastră de re ţene a cooperativelor meşteşugăreşti tărie ş.a., realizate de cooperativele mente de pîine şi produse de pa
22.00 O zi j presus de toate, astăzi ne ridicăm vendicări şi spre mai bine. La ata din str. A. Vlaicu. meşteşugăreşti. nificaţie. întreprinderea de prelu
Jazz fo- i într-un singur gînd, într-o singu curile pătimaşe ale celor de sus, La expoziţia de mobilă sînt ex In cadrul expoziţiei bunurilor de crare a legumelor şi fructelor Ha
Muzical / ră simţire, toată muncitorimea con puse, între altele, mobilier pentru larg consum sînt prezentate o gamă ţeg şi I.J.L.F. sînt prezente cu di
ştientă din întreaga ţară pentru a să răspundem fără grabă şi fără a sufragerii, camere de zi şi pentru ferite sortimente de conserve din
protesta împotriva crimelor nele ne pierde cumpătul cu organizarea largă de produse ale industriei, coo legume şi fructe, siropuri, legume
PRILIE ^ giuite făptuite de clasa stăpînitoare statornică, cinstită şi continuă, cu tineret, o bibliotecă cu 4 corpuri, peraţiei meşteşugăreşti şi de con deshidratate şi altele. O' gamă lar
asupra ţărănimii, pentru a striga întărirea organizaţiei noastre, care mobilier de bucătărie, remareîn- sum din judeţ. Intre noutăţile in
‘amul di- \ este propria noastră întărire". du-se dulapurile suspendate şi mas-; dustriei locale se remarcă foarfece gă şi variată de produse expune
diojurnal ;! călăilor îmbătaţi de atîta sînge. Des C. DROZD ca pentru chiuvete, masa rabatabi le electric de croitorie, ciocanul e- cooperaţia meşteşugărească, remar-
iei ; 9,oo ) tul ! Ajunge-vă atîtea victime !“. lă, biroul, mobilierul pentru hol din
iltătorilor ; 1 lectric de lipit, dispozitivul de tăiat cîndu-se cele artizanale din cera
mică şi metal, cusăturile cu motive
>ric ; 10,30 j pîine şi mezeluri, aparatul de încăl
Buletin de I zire centrală cu rezistenţă electri naţionale, confecţiile de blănărie şi
ud la ste- J că, covoarele ţesute manual, arti articolele de cojocărie, tricotajele,
— cîntece 1 colele de cauciucărie şi mase plasti lenjeria, confecţiile pentru femei
Discoteca 1 ce şi altele, apele minerale şi bău şi bărbaţi, încălţămintea, articolele
in de ştiri;! turile răcoritoare. Fabrica de măta din lemn, fier forjat şi de tinichi-
tra folclo- I
,35 Revista l se Deva expune o gamă variată de gerie. Cooperaţia de consum este
De la 1 7 ţesături de mătase din fibre artifi prezentă cu diferite articole do ar
dcnt-club ; l ciale şi confecţii din mătase ; fabri tizanat, confecţii şi tricotaje, scau
patrie ; / ca de încălţăminte din Hunedoara
; 20,15 An- \ ne pliante, etajere şi tăvi din lemn,
; 20,45 Ca- ' prezintă cîteva din noile sale mo împletituri din răchită, cahle de
22,00 O zi ^ dele de pantofi pentru femei iat teracotă. I.M.C. Bîrcea expune di
Fabrica de blănuri „Vidra" din O- ferite materiale de construcţii:
APRILIE \ răştie expune diferite modele de cahle de teracotă, dale P.V.C., plăci
ramul di- \ haine şi confecţii din blană şi piele. de faianţă şi gresie şi altele.
adiojurb 1 ; i
:sei ; D ţ
: 9,-j: Re-1
tdio ; 9,40 1
are, marc l
Buletin de 1
ndă şi dor l
e şi jocuri > Nu de puţine ori citim în pagi A trecut prima dată porţile
Buletin de I nile ziarelor noastre cuvinte fru
s cultural ; l, moase, pornite din inimă, adresate C.S.H. în noiembrie 1948. De atunci
icră Radu • ţ unor oameni care o viaţă întreagă s-a aflat fără întrerupere la dato
n de ştiri ; /
ra folcloru- V au muncit cu abnegaţie, cîştigînd rie. Mai tîrziu, ca maistru, comu
10 De la 1 / stima şi respectul colegilor, al ce nistul Bachnev Iordan a căutat şi
jurul marii ţ
i Meridian- i lor eare-i cunosc. Gîndurile noas a venit să transmită muncitorilor
;ad iojurnal ; j tre sînt adresate de astă dată mais mai tineri marea sa dragoste pen
isment mtt- 1
>rcle serii ; j trului Bachnev Iordan, care a ieşit tru muncă, pentru viaţă, exempla
oânia ; 20,40 I Ia pensie, după peste 29 de ani de ra sa conştiinciozitate profesională.
aor ; 22,00 1
30—G,00 Mu- l muncă făcută cu pasiune- şi dă Ii dorim şi pe această cale tinere
Aspect din expoziţia bunurilor de consum. ruire. ţe fără bătrîneţe. (Liviu Braica).
1 MAI I
al. Sumarul j îmbunătăţirea continuă a apro satisfacerea la un nivel superior a
’ă recoman- ^ vizionării populaţiei a constituit cerinţelor de consum ale popu
8,00 llus şi constituie o preocupare perma laţiei. Extinderea comerţu.lui stra
.30 Radio- i
8,30
:lor ; 10,00 1 nentă a organelor şi organizaţiilor dal, organizarea de expo îiţii cu
»r ;
1 Partidului, 1 de partid, a consiliilor populare şi vînzare, parade ale mod( i, sonda
1 ; io,io Te 1 organizaţiilor comerciale din jude rea periodică a gusturilor şi pre
patria mea;l ţul nostru. Acţionînd în lumina
pa------------- ferinţelor populaţiei, asigurarea
zinui teme !- I prevederilor programului şi a mă sortimentului minima! prevăzut şd
comoara surilor stabilite de Plenara C.C. a specialităţii casei în unităţile de
u ; 12,00 De . a! P.C.R. din 2—3 noiembrie 1976, pectiv 44 la sută, la ulei cu 14 la levat faptul că prevederile de sortimentele' existente în depozite, alimentaţie publică, extinderea u-
i ; 13,00 Ra- l plan la desfacerea cu amănuntul a unităţilor de desfacere. Nerespec-
i Unda ve- J Consiliul judeţean al aprovizionă sută, la slănină-untură cu 25 la nităţilor gospodina, practicarea al
oră mîndră, \ rii a iniţiat o serie de măsuri me sută, la lapte cu 12 la sută, la za prin comerţul socialist nu au fost tarea graficelor de aprovizionare, tor' forme moderne de comerţ, ri
>,00 Divcr-1 nite să asigure preluarea, gospo hăr cu 12,,1 la sută, orez cu 16 la îndeplinite. Dacă magazinul „Ul- întocmirea cu întîrziere a comen dicarea nivelului de servire prin
Radiodisco- \ dărirea şi repartizarea judicioasă sută, ouă cu 46 la sută etc., iar la ,pia“ Deva, I.C.S.A.P. Hunedoara, zilor, preluarea unor cantităţi mai creşterea gradului de pregătire pro
; 18,30 In- / — pe localităţi şi unităţi — a fon produsele industriale cu 33 la sută I.L.F., O.J.T. şi X.C.S.M.I. Deva, mici faţă de cerinţele populaţiei a fesională şi a răspunderii lucrăto
îcului popu- i dului de marfă atribuit judeţului. la aparate de radio, cu 14,5 la sută magazinele U.J.C.M., industriei lap făcut să se creeze, în mod nejus- rilor din comerţ şi' altele sînt mo
cîntecului ; / telui şi cărnii, precum şi altele tificat, goluri în aprovizionarea u- dalităţi care pot asigura o bună
nai ; 21,00 V Analiza făcută recent de plenara la mobilă, ou 10—50 la sută la con nităţilor. Asemenea fenomene s-au
Iodiilor. o / Consiliului judeţean al aprovizio fecţii pentru sezonul rece, cu 6—14 şi-au realizat şi depăşit planul, nu aprovizionare .şi servire a popu
ora 21,30) ; \ nării privind modul în care au la sută la tricotaje. Creşteri însem acelaşi lucru se poate spune de petrecut în unele cartiere din De laţiei. Trebuie încheiate lucrările
nai ; 22,10 / fost îndeplinite sarcinile de către nate faţă de anul trecut s-au înre spre cele de alimentaţie publică va şi Hunedoara, la Brad, Călan, de pregătire şi puse în funcţiune
rtiv. y întreprinderile comerciale, de toţi gistrat şi la leguime-fructe. din Petroşani şi Deva, de produse Haţeg şi în Valea Jiului, deşi e- pină la sfîrşitul acestei luni, gră
factorii în ce priveşte aprovizio alimentare din Hunedoara, Deva xistă fond de marfă suficient pen dinile de vară, terasele şi unităţile
MAI Fondul de marfă atribuit judeţu tru satisfacerea cerinţelor consu de pe traseele turistice ale jude
1 narea populaţiei cu produse ali lui nostru — atît la produsele'ali şi Petroşani, comerţ mixt Brad, de
>gramul dl-1 mentare şi nealimentare a pus în mentare, cît şi la cele nealimen produse industriale Hunedoara şi matorilor. In unităţile de alimenta ţului.
dl- (
Radiojurnal ; j evidenţă faptul că atît în perioada Petroşani, magazinele complexului ţie publică a fost o insuficientă Acţionîndu-se în continuare cu
•esei ; 10,30 k de toamnă, cît şi în trimestrul I tare — asigură în continuare o bu comercial I.A.S., ale' „Avicolei" preocupare pentru creşterea pon perseverenţă şi răspundere pentru
iallste ; 11,00 1 al acestui an, datorită eforturilor nă aprovizionare a populaţiei. In Mintia, I.F.E.T. Deva, „Steaua ro derii producţiei proprii, a diversi preluarea mărfurilor de la furni
ştiri ; 11,20 k trimestrul II, planul de desfacere ficării preparatelor culinare şi îm zori şi introducerea lor operativă
Radio-Tv. ; 1 depuse, s-a reuşit să se asigure un este mai mare cu 8 la sută faţă de şie" Sibiu şi altele. Aceste nereali- bunătăţirii calităţii acestora, deşi în reţea, ţinînd seamă de cerinţele
„TJ“ ; 12,00 k fond de marfă corespunzător sa aceeaşi perioadă a anului trecut. zări au avut o influenţă negativă
i ; 12,05 Din 1 tisfacerii în bune condiţii a cerin Sînt creşteri însemnate la toate -şi asupra realizării planului de au avut asigurat tot fondul de mar si preferinţele cumpărătorilor în
rului nostru; l ţelor populaţiei. Astfel, în primul produsele alimentare — carne şi casă pe trimestrul I. fă. fiecare sezon, avînd grijă de îm
la 3 ; 16,40 J trimestru al acestui an s-au pus în vederea îmbunătăţirii activi bogăţirea şi diversificarea gamei
dragă ; 17,00 \ la dispoziţia populaţiei cu 15—20 conserve de carne, peşte şi con Lipsurile şi neajunsurile mani tăţii de ansamblu a întreprinderi sortimentale atît la produsele ali
•i ; 17,05 An- » serve de peşte, ulei, zahăr, orez, festate s-au datorat — aşa cum mentare cît şi-'la cele industriale,
ii ; 18,00 O- la sută mai multe produse'faţă de lapte şi brînzeturi etc., precum şi lor şi unităţilor comerciale, recu sînt toate condiţiile ca să fie asi
!0,00 Teatru aceeaşi perioadă a anului trecut. la produsele industriale care 'se s-a subliniat în cadrul plenarei perării restanţelor, realizării pla gurată o bună aprovizionare a
1,15 Caleido- La carne, preparate şi conserve vor găsi într-o gamă sortimentală Consiliului judeţean al aprovizio nului de desfacere şi de casă sînt
1,30 Consem- . necesare noi acţiuni pentru apli populaţiei, să fie satisfăcute în
zl într-o o- V de carne fondul de marfă a fost mai largă şi. mai diversificată. nării — insuficientei preocupări a carea măsurilor ce au fost stabi mod corespunzător cerinţele tutu
mai mare cu 9—11 la sută. la peşte în trimestrul I, cu toate rezul- conducerilor unităţilor pentru a- lite de plenara Consiliului jude ror cetăţenilor;
şi conserve de peşte cu 21 şi res taţele bune obţinute, trebuie re provizionarea ritmică, cu toate ţean al aprovizionării, pentru N. BADIU