Page 5 - Drumul_socialismului_1977_04

MARŢI, S APRILIE 1977 PQS»5j

r~—----------------------------—, Şapte decenii Je la marea răscoală > ţăranilor din România Simpozion
ÎMPREUNA \
în cadrul Festivalului naţional
al educaţiei politice şi culturii so­
In urmă cu 28 de ani lua \
fiinţă LP.E.G. Deva, cu se- l N. D. Cocea alături de răscoala ţăranilor cialistă .yCintarea României", sub e-
diul provizoriu în Caran- gida Consiliului judeţean de edu­
sebeş. Atunci s-au angajat! caţie politică şi cultură socialistă,
la noua întreprindere şi / Marea ridicare a ţărănimii de la Cercului „România muncitoare" s-a organizat la Dobra un simpo­
soţii Valerla şi Vasile Va- \ răneşti, Cocea scria : „Proprietarii, zion pe tema : „Lupta seculară a
silescu pe posturile de / începutul secolului al XX-lea, a din Brăila). arendaşii şi politicienii, în loc să-şi ţărănimii pentru libertate şi drep­
ţ tehnician şi, respectiv, şef ţ impresionat profund opinia publi­ In articolul intitulat „Un învăţă­ reconoască vina, în loc să priceapă
i al serviciului programarea/ că românească. Contemporani cu mânt", N.D. Cocea, sub pseudoni­ tate socială. Rezolvarea problemei
\ şi urmărirea producţiei. A- ţ evenimentele, scriitorii, artiştii, sa­ măcar acum că numai mulţumită agrare de către orîniduir.ea socia­
■ cest drum in timp a fost i vanţii, publiciştii, oamenii de dife­ mul Nicoară al Lumei, după ce de­ neghiobiei şi lăcomiei lor ţăranii listă". Cu acest prilej au fost pre­
ja atelierul me- 1 presărat numai cu satisfac- J rite profesii şi crezuri politice, au monstrează netemeinicia afirmaţii­ au fost împinşi la răscoală, cred zentate expuneri privind situaţia
lor burghezo-moşierimii de a arun­
>lectiv destoinic, 1 ţii şi împliniri pentru so- ( ridicat glasul în apărarea celor ca vina izbucnirii răscoalei asupra mai nimerit să arunce toată vina ţărănimii hunedorene în preajma
) ţii Vasiiescu. De la o pro- 1
;ondus, care ob- I ducţie de 5,8 milioane lei l mulţi, oare, nemaiiputînd răbda ju­ socialiştilor români, arată că tea­ asupra socialiştilor". marii răscoale din 1874, de sub
te in producţie, 1 In anul 1951 Ia 1G9 miiioa- * gul asupritor au pornit să-şi facă în încheiere, N.D. Cocea, face un conducerea lui Horia, Cloşca şi
îportanţa şi uti- l ne lei în 1976 — iată scara l singuri dreptate. ma guvernanţilor faţă de forţa vibrant apel La unitate : „O mină Crişan, despre răscoala ţăranilor
taotlite de con- I dezvoltării I.P.E.G. Deva în " Printre numeroasele personalităţi muncitorimii şi de perspectiva a- de inşi numai şi stăpînitorii tre­ din 1907, ecoul răscoalei din 1907
şi de stat pri- t cei 28 do ani de existenţă, i care au fost alături de lupta dreap­ lianţeâ cu ţărănimea ce se contu­ mură. Ce va fi eiind vom fi de in Transilvania, frămîntările socia­
bună a dotării ' scară pe care au urcat.o rase cu prilejul evenimentelor din zece ori mai mulţi ! Tovarăşi, luaţi le ale ţăranilor în zona Dobra-Ilia
unitate econo- 1 continuu şi aceşti doi oa-! tă a ţărănimii răsculate s-a lumea satelor, este o dovadă a for­ aminte ! Nu uitaţi teama şi ura după răscoala lui Horia, Cloşca şi
meni
remarcabili.
Zilele! numărat şi cunoscutul publicist
tcipal Alexandru / ţ trecute, după 35 şi, respec- \ ţei pe care o reprezenta proleta­ de azi. Nu uitati că spaima lor va Crişan, problema agrară în docu­
rului mecanic, a i tiv, 39 de ani de muncă, i N.D. Cocea. Citeva din ar­ riatul şi totodată o chemare către creşte cu cit va creşte şi numă­ mentele P.C.R., participarea activă
principali care ţ din care 28 la I.P.E.G. De- ţ ticolele safe polemice privind unitatea de acţiune a clasei mun­ rul nostru. Nu uitaţi mai ales în- a ţărănimii hunedorene la înfăp­
;terea considena- i va, pe aceleaşi posturi şi ţ evenimenteJe din 1907 au fost citoare. „A fost de-ajuns să se vătămîntul care reiesă din spaima tuirea prevederilor Programului
eme a indicilor t în acelaşi birou, soţii Va- ţ inserate în gazeta „Dezrobi­ ştie că 15 000 de muncitori sînt u- lor, pricinuită de unirea noastră. P.CJt. de făurire a societăţii so­
nilor-unelte. Este 1 leria şi Vasile Vasiiescu au t niţi în numele aceluiaşi ideal, că Şi fiţi siguri atunci că de ce li-e cialiste multilateral dezvoltate şi
carea muncitori- ' fost sărbătoriţi de colegi ! rea", organ sindical săptămînal, 15 000 de flăminzi şi de asupriţi au înaintarea României spre comu­
continuă a pre- j cu ocazia ieşirii la pensie, i care a apărut între 1 februarie şi înţeles, în sfîrşit, că numai. în u- frică n-or să scape". nism, trepte ale istoriei contempo­
\ Au fost momente plăcute, >
inale, acoperirea . emoţionante, cu cuvinte i 13 mai 1907. (De remarcat că, după nirea lor stă puterea şi mintuirea, Prin poziţia sa faţă de revendi­ rane în comuna Dobra.
oate cele trei 5 frumoase, eu lacrimi şi / 8 martie 1907, adică de La numărul a fost de-ajuns spectrul acesta al cările juste ale ţărănimii şi prin Expunerile au fost audiate cu un
nile de bază, în- l flori, cu cadouri şi imbră- V 6, a trecut aproape o lună pînă la unirei nevoiaşilor ca să se înspăi­ condamnarea sîngeroasei represiuni viu interes de un numeros public.
olului fiecărui ' fişări, cu urări de sănăta- < exercitată de regimul burghezo- Apoi, a urmat un spectacol tema­
ni şi faze de lu- \ te şi viaţă lungă, urări la ] apariţia numărului următor, dato­ mânte guvernele, ca să se răsco­ moşieresc, N.D. Cocea prin conde­ tic dedicat aniversării a 70 de ani
unor muncitori , care le adăugăm şi pe ale l rită prigoanei dezlănţuite de poli­ lească împotriva noastră ura politi­ iul său s-a situat pe poziţiile cele de La răscoala ţăranilor din 1907
n pe mai multe ) noastre pentru aceşti doi' tie împotriva mişcării muncitoreşti cienilor, ca să fim făcuţi răspun­ mai înaintate in publicistica vre­ intitulat: „în memoria pămîntu„
le de serie. A-, i oameni care au fost mereu \ şi organului său de presă cu oca­ zători de revolta unei ţări întregi". mii. lui" şi un spectacol folcloric „Mân­
;um şi altele au ! împreună : in muncă, in zia întrunirii de solidaritate cu ţă­ Relevind oare sînt adevăraţii vi­ dră-i viaţa în sat la noi".
,-ile, frezele, şe- familie, in viaţă. ! rănimea răsculată, ţinută în localul novaţi ai declanşării răscoalei ţă­ C. DROZD SABIN CERBU
de găurit să a-
■ utilizare de 100
: de important
•a muncitoarea Realităţi contemporane afe salului hunedorean
— să întreţinem
grijă maşinile, să
tnt, raţional, să
- în gol, să ma- CONTRACTE Prin munca şi contribuţia fiecărui
exigenţă pentru SUPLIMENTARE
-egătire şi actfivi- \
atribute de con- i Inţeiegind necesitatea t la prosperitatea tuturor
rnicie îi caracte- I de a-şi aduce o contribuţie J
ai mulţi dintre t cît mai însemnată la refa- t
itelierul mecanic, ’ cerea economiei naţionale, 1 N-oul, viaţa prosperă sînt do­ de prestaţii, un nou pavilion la pentru dezvoltarea economică vor fac investiţii de peste 2 milioane
i-am notat pe (numeroşi cetăţeni, crescă- l minanta Zamului de azi, locali­ spital, un bloc cu 6 apartamente fi in 1980 cu 55 milioane lei mai lei. Producţia de griu creşte cu
r ian Silaghi, Con- tori de animale din comu. ' tate aflată la poalele munţilor şi oficiu P.T.T.R. la parter. A mari ca in 1975 iar cele din fon­ 700 kg, cea de porumb cu 600 kg,
de cartofi cu 1100 kg şi de legu­
Tiriun, Tiberiu 1 na Boşorod au suplimentat l Metaliferi, pe malul drept al Mu­ fost construit un pod metalic plu­ durile proprii — organizaţii coo­ me cu 3 000 kg la hectar. Sporesc,
, contractele de livrare la
ţ fondul de stat. Au fost 1 reşului. Zamul de azi — unde in titor peste Mureş, care leagă cen­ peratiste, obşteşti şi contribuţia
nedoara, cît şi la . contractate in plus 2o ovi- ! timpul răscoalei lui Horia, Cloşca trul de comună cu satele Pojoga populaţiei — cu 5,4 milioane lei. de asemenea, efectivele şi pro­
î ocupările pentru ţ ne, 50 miei, 10 porci şi 5000 ţ şi Crişan, ţăranii, aflaţi sub con­ şi Sălcwa situate pe malul sting Numai in acest an se fac inves­ ducţia animalieră. Aceasta va
a maşinilor, uli­ i 1 lapte. Printre cei care au ; ducerea lui Ion Lucaci, au dat al riulm. tiţii de peste 10 milioane lei. In permite ca în 1980 să se livreze
ilor, pentru creş- (suplimentat contractele se 1 foc castelelor din Zam şi Petriş, Spitalul, şcoala, complexul 1980 producţia globală industrială suplimentar, la fondul de stat,
î utilizare nu se t află Ion Muru, Moise Pe- t unde după înfringere, conducăto­ comercial, blocul şi oficiul a comunei va fi mai mare cu 80 114 tone griu, 61 tone cartofi, 122
sînt încă positoi- ' trie. Vaier Marian, ion * rul răsculaţilor şi alţi şapte ţă­ poştal, flotaţia, gara C.F.R., milioane lei faţă de 1975. Se va tone legume, peste 100 tone came
Grecu, Uina Tineja şi alţii. ^
, se acţionează rani au fost spinzuraţi pe Dealul brutăria au apă curentă. In pre­ mări capacitatea carierei de cal­ şi 4 300 hl lapte.
;a unor neajun- \ ACŢIUNE COMPLEXĂ i Viilor; unde ţăranii au partici­ zent se execută lucrări de cana­ car şi se va deschide una nouă Zamul de azi, străbătut de su­
erea spiritului de pat la revoluţia din 1848 — este lizare şi de amenajare a unei pentru extracţia şi valorificarea flul primăvăratic, înnoitor al vie­
îcărui muncitor ţ PREVENTIV-EDUCATIVĂ ţj o localitate prosperă şi înflori­ pieţe de alimente. Aici majori­ pietrei. Va fi construit un nou ţii noastre noi, cunoaşte adinei
maşinilor, mai i Procuratura locală Hu- l toare. Aici, ca şi peste tot in tatea caselor sînt noi — multe magazin la Pojoga, apartamente transformări de ordin material,
a producţiei pe ’ nedoara, in colaborare cu J ţara noastră, politica partidului din ele cu unul sau două nivele. pentru specialiştii din agricultu­ social şi spiritual, devine — sub
ipliimburi. toate i comitetul sindicatului de i de' dezvoltare economică şi so­ Totul se înnoieşte. ră. Volumul desfacerilor de măr­ soarele luminos al politicii parti­
po firea producţiei. / di E.M. Glielar au organi- cială a comunelor — unităţi teri- Tabloul Zamului de azi şi de furi va creşte cu 5 milioane leu dului —prin munca şi contribuţia
nirea şi depăşirea \ zat o acţiune complexă, \ torial-administrative de bază ale miine nu ar fi complet fără a In acest cincinal, pentru dezvol­ fiecărui cetăţean, o localitate
, şi a angajamen- . preventiv-educativă, in rin- } statului nostru — de apropiere aminti citeva date şi cifre sem­ tarea producţiei vegetale şi zoo­ prosperă şi înfloritoare.
întrecerea socia- \ durile angajaţilor şi locu- 1 treptată a condiţiilor de muncă nificative. Investiţiile statului tehnice in cele două CA.P-, se
i iioriior din Ghelar. în ea- i N. BADIU
\ drui acţiunii, care s-a bu- } şi de viaţă de 1a sat de cele de
fRU QHEONEA la oraş, devine prin munca şi
i curat de succes deosebit, i m
* procurorii Tiberiu Ilîrşan, ) hărnicia locuitorilor, in fruntea i* / ; ,
f
Tiberiu Bidiu, Chimeaite i cărora se află comuniştii, o rea­ . ■><* "
i impune ^ Mărginean s-au întâlnit cu 1 litate a zilelor noastre. Atributele
, mineri, tineri muncitori, l civilizaţiei, radioul şi televiziu­
^ femei. Dialogul viu care T nea, cinemator/ramul, apa curen­
j s-a purtat cu acest prilej i tă, canalizarea, drumul şi trotua­
rosabilă i familia, relaţiile de fami- i rul asfaltate, spitalul, şcoala şi
) a abordat tenie diverse : »
t lie, educarea copiilor, res- / căminul, magazinul şi restauran­
i pectarea normelor de con- V tul modern, îşi fac loc pe zi ce
» veţuire socială, disciplina / trece.
e/on i în muncă şi altele. Asemc- ) Şi aici bate peste tot suflul nou
I nea acţiuni se vor organi- i
\ za şi în alte unităţi econo- ) al vieţii, suflul socialismului. E-
mice. ^ lementele noi ale vieţii sînt vizi­
iile. In livezi au bile in implicaţiile pe care le
34 ha la C.A.P. DE-A VALMA provoacă dezvoltarea economică
I, continuînd lucră- \ ^ şi socială a satului românesc con­
■e a solului. Mare l Cu toate că s-a interzis i temporan. Sistematizarea, moder­
L
ă călit' 'i Tucrări- } scoaterea animalelor la pă- ) nizarea şi urbanizarea impun vie­
tăţiJsJi. acţiune l şunat in acetistă perioadă, t ţii un nou ritm, fac ca distanţa
îste >te erbi- » pe fînaţele şi chiar pe tri- J care desparte satul de oraş să
;i o. l foiştile C.A.P. pui produc- i se micşoreze continuu. Oriunde
’ ţni de furaje este dijmuită. î
) ha destinate car- \ Păşunatul de-a valma se l te-ai opri, străbătind satele co­
llăc 370 ha. Lucra- , face cu animalele din pro- )
rnnsată la C.A.P. \ prietatea C.A.P., ale eres- i munei, aceste elemente sint pre­
.i, unde se va in­ / cătorilor individuali din » zente în chip pregnant, le simţi
ie. In această să:p- ^ comună şi cu turme de oi \ pulsul devenirii lor.
pe impulsionarea i din alte localităţi. Organe- . Da Zam şi in satele ce-i apar­
1 le locale ce au de spus ‘
ului destinat cul- ^ despre această situaţie ? ^ ţin, s-au edificat numeroase şcoli In satul Bîrcea Mică, aşa cum se vetle din imaginea de faţă, oamenii îşi construiesc case, modeme,
i. Arăturile sînt şi cămine, unităţi comerciale şi frumoase şi confortabile. ^ Foto : V1RGU. ONOIU
>0 ha din 1 169 pla-
zile C.A.P. Densuş \ VREI, NU VREI... \
luăm efectuarea a- ^ CUMPERI Şl CARTON
i informat directo-
eşti, ing. Ilie Buf- \ La depozitul de materia- l CONTUL OMENIEI, AL SOLIDARITĂŢII
. le de construcţii al I.C.S. »
agricole din Haţeg, ^ mărfuri industriale Deva, i
/ din str. G. Enescu 38, s-a }
şi Pui au încheiat ) introdus un „nou sistem“ t o Oamenii muncii din Călan, în- tă apreciere, a fost urmat şi de cusute eu motive naţionale româ­ omenie a unui sătean de aici- Este
za S.M.A. Haţeg, i de vinzare a mărfurilor. , tr-o deplină unitate de voinţă şi alţi colegi din alte clase. neşti şi moţeşti). ‘ In această acţiu­ vorba de faptul că cetăţeanul Puy
iior. De asemenea, 1 Dacă cumperi 10 saci de ^ acţiune, in spiritul întrajutorării © Minerii şi preparatorii de la ne patriotică şi umană s-au evi­ Arpady, in vârstă de 87 de ani, a
udări pe mai mult 1 ciment, vrei, nu vrei, îţi i şi solidarităţii cu cei loviţi de cu­ E.M. Certej-Săcărîmb au hotărit în denţiat In mod deosebit cetăţenii: depus zilele trecute în contul ome­
ioase la C.A.P. Ha- i trebuie sau nu, musai tre- ) tremurul din 4 martie a.c., au ho- unanimitate să contribuie la fon­ Simion Ardeu, învăţător pensio­ niei suma de 1 000 lei. Eiste un gest
îpetru şi Pui. i btije să cumperi şi un sul i tărît să contribuie la recuperarea dul de ajutorare a celor loviţi de nar, Romol David, Ioan-Rupea Hă- care nu poate trece neobservat.
» de carton gudronat care ţ
xplicabilă am întîl- l costă 46 lei ; care sui de l pagubelor, ia alinarea suferinţelor cutremur cu o sumă de mai bine răguş, Simion Hărăguş, Traian • U.rmînd exemplul părinţilor şl
,ivadea. Intr-o tar- ' carton este îndoit şi lipit ! semenilor lor din zonele sinistrate de 800 000 lei. Jorza, Ştefan Ardeu. Dorina Jorza fraţilor lor mai mari, pionierii şi
plantaţi cartofi, lu- ( incit nu-i bun de nimic. I cu suma de 3 277 000 lei. De sub­ • Angajaţii Fabricii de industrie şi alţii. şcolarii din zona Brad vin în spri­
Vasile Popa, Szom- 1 Avind nevoie de ciment şi ' liniat că numai angajaţii S.G.C.L. locală din Hunedoara, animaţi de • Din îndepărtata comună Cer­ jinul celor care au avut de sufe­
şi Minus Drăghici. \ eu şi consăteanul meu î Călan au hotărit să doneze peste acelaşi spirit de solidaritate şi în­ bul ni s-a comunicat angajarea rit de pe urma cutremurului, peiv-
>e aici nu a trecut / MoLse Albuţ, precum şi / 100 000 lei. In fruntea listei de de­ trajutorare tovărăşească, au hotă­ acestor oameni de munte la aju­ tru sprijinirea activităţii de refa­
/irgil Radu, şi nici \ toţi cumpărătorii, a trebu- i puneri se află membrii de partid. rit să contribuie la Fondul reface­ torarea sinistraţilor, la opera de cere. Astfel, pionierii de la Şcoala
^ it, vrînd nevrînd, să luăm /
j nu a dat traclo- , şi cîte un sul de carton y Pensionarul Ioan Gheorghii a de­ rii, solidarităţii şi omeniei ~ '- refacere. Angajaţii consiliului generală nr. 1 Brad au depus în
' • \ a
r>5
250 000 ' ■>'
\ gudronat. De ce sîntem o- pus la C.E.C., în contul niei, popular împreună cu cadrele di­ contul omeniei suma de 6 500 lei,
blig - ' ' văţăto^ ea Vie* dactice vor da, pînă la sfîrşitul cei de la liceul „Avram Iancu" —
> r anului, în fiecare lună, retribuţia 4 600 lei, Grupul şcolar minier Gu-
cîşttgâ pe o zi, sumă ce va depăşi 15 900 rabarza — 5 500 lei şi Şcoala ge­
lei. Din contribuţia benevolă a ce­ nerală nr. 1 Crişcior — 1 050 lei.
tăţenilor comunei se va depune De asemenea, elevii Şcolii generale
în contul omeniei suma de peste nr. 1 Crişcior au prezentat pe sce­
ricolă coop ; 5 000 lei, iar organizaţia comuna­ na clubului muncitoresc din Gura-
să trăiască ’ lă a femeilor va depune suma de barza două spectacole, sumele re­
•at la C.A 1000 lei. Peste prevederile planu­ zultate fiind depuse în „Contai
etru Lung lui anual se vor da 20 capete ti­ 1977“ (AL Jurca, corespondent).
, cantabil- * neret bovin, 30 miei şi 50 hecto­ • Casa de ajutor reciproc a pen­
n zooteh/ litri lapte. In afară de contribuţia sionarilor din Orăştie a depus tn
. se în bani, cetăţenii din satul Poiana contul omeniei suma de 5 000 lei,
te, însă j Răchitelii au hotărit într-o adu­ iar un număr de 389 pensionari au
tace ca v ■ Sn nare populară ca fiecare familie dat din veniturile lor pentru sinis­
Lelor să efectueze cîte două zile de mun­ traţi, 18 970 lei.
ius că, pin ca- că la plantări în cadrul ocolului « Cenaclul „Xenon", al Liceului
mare deci ;ene- silvic, iar sumele cuvenite pentru Industrial de chimie din Deva, a
constitui-o •s şi munca prestată să fie donate în prezentat un reuşit program artis­
este doar lei. contul sinistraţilor. tic în faţa a numeroşi spectatori
enii o Trecătorii care se opresc în la Căminul cultural din Str.tandrei,
sume din f de faţa gazetei de perete din centrul
rii unităţii ar­ comunei Pui au plăcuta surpriză încasările au fost vărsate in „Con­
tivitătii fin. are să ia cunoştinţă de fapta plină de tul 1977“ — contul omeniei.