Page 6 - Drumul_socialismului_1977_04
P. 6
DRUMUL SOCIALISMULUI O NR. 6164 O MARŢI, 5 APRILIE 1977
rr între acţiunile cu care comite
tul de partid al minei Petrlla sa
înscrie în cadrul marelui festival
în numele dragostei de patrie, naţional „Cîntarea României" se
numără şi organizarea, miercurea
trecută, a simpozionului cu pro
al adevăratului umanism FINALA FAZEI «TEI A FESTIVALUL® nunţat conţinut educa tiv-patriotto.
desfăşurat sub genericul «Tradiţia
de luptă ale poporului aromân*. Ac
Sîmbătă şi duminică, la Petro Solişti vocali de muzică popu ţiunea a fost organizată în cola
şani şi Derva s-a desfăşurat finala lară : Locul I — Elena Pal, Casa borare cu statul major al gărzilo»
fazei judeţene a Festivalului naţio de cultură Haţeg ; Dragan Mim- patriotice şi statul major al apă
cu abnegaţie ţara nal „Oîntarea României" pentru for teanu, Casa de cultură Deva ; lo rării locale antiaeriene.
ta& â
maţiile muzical-ooregrafice. întrece cul II — Elena Ruis-Biscaru, Casa Au fost prezentate expunerile:
rea a reprezentat o adevărată sărbă de cultură Brad, Sanvina Gură. „Năzuinţa de libertate şi uni tata
toare artistică şi a fost de nenu Căminul cultural Feregi-Cerbăl, naţională — permanenţă în gîndi-
sî poporul roman mărate ori aplaudată la scenă des Traian Clanţa, Casa de cultură rea şi luipta poporului român", d®
chisă de spectatori. Geoagiu-Băi şi Mihai Bud, Casa către tovarăşul Teodor Rusu, se- '
Juriul, din care au făcut parte de cultură Haţeg ; locul HI — E- cretar al Comitetului municipal Pe
specialişti, oameni de artă şi cul lena Cor nea, Casa de cultură Orăş troşani al P.C.R., „Armata română
tură, prezidat de cunoscutul com tie; Angelica Suciu, Casa de cul în războiul pentru independenţă
Nu s i n t e m d e pozitor Constantin Arvinte, a sta tură a sindicatelor Călan; Vero- din 1877—1878", de către locotenent
bilit următoarea ierarhie a forma nica Bisorca, Căminul cultural
ţiilor fruntaşe hunedorene : Ilia ; Simon Perţa, Casa de cultu
(Urmare din pag. 1) că avem o iubire. Ne iubim Ţa Fanfare : Locui I — fanfara Clu ră a sindicatelor Călan; menţiuni
ra, ne iubim partidul, ne dubim bului «Constructorul" Deva; locul — Elvira Gugula, Casa de cultură
imaginaţi că veţi reuşi să ne clin trecutul, prezentul şi viitorul. Toţi El — fanfarele C.S. Hunedoara şi Deva ; Viorica Jianu, Căminul cul
tiţi din hotărîrile izvorîte din a- scriitorii acestei Ţări s-au simţit EJVf. Lupeni; locul III — fanfara tural Lelese ; Maria Nistoresc, Că
dineurile conştiinţei noastre. Pro înfioraţi de mîndrie cînd au luat IjM. Barza; menţiune — fanfara minul cultural Sohodol ; Marioara
babil că staţi rău de tot de vre cunoştinţă de înalta apreciere pe I.V. Călan. Moldovan, Clubul sindicatelor Ani-
me ce aţi ajuns să recurgeţi la care le-a acordat-o, lor şi tutu Formaţii corale : Locul I — corul noasa. fafotsre
serviciile pestilente ale asasinilor ror oamenilor muncii, tovarăşul Casei de cultură Orăştie şi corul Solişti instrumentişti: Locul I —
condamnaţi de noi la moarte odi Nicolae Ceauşescu într-o recen şi orchestra C.S. Hunedoara; locul duet taragot — ’ Patrică Lu-
nioară. Odinioară şi n>u prea foar tă cuvântare. Referindu-se la mo II — corurile E.M. Ghelar şi ca paş (Hunedoara) şi Bulz Pera
te, căci n-am uitat. Dealtfel e dul în care întregul popor a ac drelor didactice din Deva ; locul (Vaţa de Jos) ; vioară — Tudorică
bine să ştiţi că n-avem obiceiul ţionat pentru înlăturarea urmări III — corurile caselor de cultură Munteanu şi Aurel Sibişan, de la
să uităm nimic. Poate să iertăm, lor cutremurului, secretarul gene Călan şi Haţeg; menţiuni : coru Casa de cultură Orăştie ; fluier —
dar să u ;im niciodată. Pe voi ral al partidului a spus : „Mulţi rile căminelor culturale Dobra, Mihăilă Vulsan, Căminul cultural
insă, dom:iilor, nu sintem disipuşi aţi putut vedea oameni care au Baru şi Geoagiu. Costeşti; locul II cimpoi — Aurel
nici măcar să vă iertăm pentru pierdut totul, i-au pierdut pe cei Coruri de cameră : Locul II — Rudaci, Căminul cultural Ruda-
că aţi împroşcat cu balele calom apropiaţi, copii, rude, prieteni, corul sanitar Deva şi corul Ghelar ; saxofon — Pompiliu To-
niei pînă şi numele Ţării. Iar noi părinţi : toţi erau dîrji, hotărîţi, sindicatului învăţămînt Hunedoa ma, Căminul cultural Peştiş. ti ti m jt
altceva mai scump decît Ţara nu exprimînd, prin privirea şi atitu ra; locul III — corul „Cantilena" Balot şi dans cu temă : Locui I
cunoaştem, nici chiar argintii. dinea lor, hotărîrea de a face to Brad şi corul german al Casei — Casa de cultură Deva, cu poe
Aici am rostit întîi cuvîntul ma tul ca aceste pierderi — dintre de cultură Hunedoara. mul coregrafic „1907“ şi C.S. Hu
mă, aici am mirosit întîia floa caro unele ireparabile — să nu Grupuri vocale : Locul I — gru nedoara cu „Oţelarii" ; locul II —
re albastră de hyacint, aici am dea cu nimic înapoi dezvoltarea pul vocal al Căminului cultural Casa de cultură Hunedoara cu for
sărutat întîia dată ochii unei fe patriei noastre /.../ în aceasta se Ruda-Ghelar; locul XI — grupu maţia de dans modern; locul III
te, aici ni s-au născut copiii, aici vede rolul activităţii politico-edu- rile vocale ale Casei de cultură — Casa de cultură a sindicatelor
am sădit păt'ire, am durat cetate cativo a partidului, aî creaţiei li- Deva şi Căminului cultural Săcel» Călan, cu „Poemul muncii". colonelul Ioan Pop, comandantul
ori carte. Aici, în deal, petrec terar-artistice, al tuturor celor Sîntămărie-Orlea ; locul III — gru Dansuri populare : Locul I — Centrului militar Petroşani, „Lupta
în veşnic lină odihnă părinţi şi care, prin scrisul lor, prin mun purile vocale ale Casei de cultură Casa de cultură Deva şi Clubul poporului român pentru dezvolta
bunici şi străbunici şl stră-stră- ca lor au contribuit şi contribuie Haţeg şi Căminului cultural Ohaba „Siderurgistul" Hunedoara ; locul re liberă şi independentă, pentru
bunici, alcătuind „norodul spălat la formarea trăsăturilor minunate (Dobra). II_ — Casa de cultură Geoagiu- o existenţă de sine stătătoare",
de ape sub pietre", cum scria cu ale omului nou, constructor al so Muzică do cameră : LocuL I — Băi şi căminele culturale Muncelu prezentată de către colonelul Ho
pană înfiorată un poet de-al nos cialismului şi comunismului, la Cvartetul de coarde al sindicatu Mare şi Şoimuş ; locul III — Casa ţia Şerbănescu, şeful statului ma
tru, care, nici el, nu preţuia argin cultivarea umanismului nou, care lui învăţămînt Hunedoara. de cultură Brad şi căminele cul jor judeţean al gărzilor patriotice,
tii. Aici, prin codrii noştri de ara pune pe primul plan omul, bună Muzică uşoară: Locul I — for turale Ilia şi Lelese; menţiuni — „Unitatea de monolit a poporului
mă, prin pădurile noastre de argint starea, libertatea, fericirea sa“. maţia „Sider-Club" Hunedoara, cu Casa de cultură Haţeg, căminele — izvor principal al puterii mi
mai hălăduie şi azi calul cel alb Aşa este, domnilor. Acestea sînt soliştii Ioan Evu — Hunedoara şi culturale Sălaşu de Sus şi Cristur litare a României socialiste", sus
al lui Ştefan Voievod cel Bătrîn. înseşi credinţele noastre cele mai Gheorghe Olar — Deva ; locul II (dansuri maghiare), Grupul de
Mai ştiţi voi de Ştefan Voievod intime, exprimate de însuşi pre — Clubul sindicatelor Simeria, Că pompieri Deva şi Grupul de dan ţinută de către locotenent colo
cel Bătrîn ? Vai vouă, căci cine şedintele Ţării. Artiştii români, minul cultural Deva şi grupul folk satori de la S.U.T. Deva. nelul Vasile Corici, şeful statului
s-a îndepărtat de sfintele oase scriitorii români, toţi oamenii al Casei de cultură Brad ; locul Estradă : Locul I — Casa de cul major judeţean pentru apărare lo
ale Măriei Sale nu mai poate fi muncii din această ţară se simt III — Grupul de pompieri Deva tură Petroşani (selecţiuni din spec cală antiaeriană şi „Educarea po
pentru noi decît un biet nevolnic, implicaţi în aceste cuvinte, se şi Clubul sindicatelor Vulcan. tacolul de satiră şi umor „Ciupeli, litică şi morală — cerinţă de bază
cu sufletul uscat, secătuit, bătut Muzică populară : Locul I — ta ciupeli") şl Vasile Dobrotă, Hune
de soartă şi vrednic de jale. simt profund onoraţi de această raful Casei de cultură Orăştie ; lo doara. în pregătirea fiecărui cetăţean pen
recunoaştere a credinţei şi stră
Nu sintem de vînzare, domni cul II — taraful sindicatelor Hu Formaţii de instrumente populare tru apărarea patriei", susţinută de
lor, şi toată truda voastră e în daniei lor şi nu au de gînd — nedoara şi tarafurile Casei de cul specifice : Locul I — formaţia de către tovarăşul Tiberiu Svoboda,
cum niciodată n-au avut — să
zadar. Nu putem fi cumpăraţi tură Brad şi Căminului cultural tulnicărese a Căminului cultural
pentru că avem o credinţă. Cre trădeze această supremă încre Vaţa de Jos ; locul III — taraful Bulzeştii de Sus ; locul II — for şeful statului major al apărării lo
dere.
dem în partidul nostru, credem Casei de cultură Deva ; men maţia de fluieraşi a Căminului cul cale antiaeriene de la mina Pe
în viitorul nostru, credem în noi. Nu, domnilor, nu sintem de ţiuni — Casa de cultură a sin tural Costeşti ; locul III — forma tri la.
Şi n-u putem fi cumpăraţi pentru vînzare I dicatelor Călan, Clubul sindicatelor ţiile de fluieraşi ale căminelor cul Tot în cadrul simpozionului a
Vulcan, căminele culturale Şoimuş turale Dealu Babii şl Bulzeştii de fost organizată o expoziţie eu teh
şi Ilia. Sus.
nica de luptă din dotarea forma
ţiilor locale de apărare, o alta cu
material dooumentar privind lupta
cur]LSf iHraeitS ki BsiSrwsjl tkn irss■is&RHH poporului român pentru indepen
denţă naţională şi libertate socială,
panouri cu aspecte din pregătirea
de luptă a formaţiilor locale de
PE BANII Şi BENZINA STATULUI, CU AUTOBASCULANTĂ, AUTOSPECIALA In întrecerea patriotică apărare.
Simpozionul a fost precedat de
SAU CAMIONUL LA PLIMBARE.:: o aplicaţie tactică de c'oqperare în
pentru gospodărirea şl tre subunităţi de gărzi patrioticei
de apărare locală antiaeriană, pre-'
Stop consumului ne justificat de carburanţii înfrumuseţarea gătirea tineretului pentru apărarea
patriei, echipaje ale Crucii roşii şi
Pe baza reglementărilor în vi a unor factori de răspundere (şefi sonale, sfidînd legea, sfidând efor ale pompierilor civili.
goare privind organizarea şi des de coloane, şefi de servicii trans turile generale ale statului, ale co localităţilor rurale
făşurarea acţiunilor de judicioasă porturi, revizori tehnici), reţinîn- lectivităţilor de muncă din unităţi
gospodărire şi reducere a consu du-se şi 69 de permise de circu le economice pentru organizarea şl Comunele fruntaşe
murilor de materii prime şl mate laţie. desfăşurarea unei activităţi econo
riale, de combustibili, energie şi Pentru a ilustra gradul grav de mice eficiente în toate sectoarele,
carburanţi, s-au iniţiat şi măsuri încălcare a reglementărilor pri pentru reducerea continuă a orică Cursuri de pregătire
de circulaţie economică a mijloa vind circulaţia mijloacelor de ror cheltuieli nejustificate, a con pe anul 1976
celor de transport rutiere. între transport în regim economic, efi sumurilor de combustibil.
acestea, transportul de mărfuri cu cient, consemnăm cîteva cazuri: O supraveghere atentă şi exi Analizînd rezultatele obţinute în a cadrelor didactice
mijloace auto la capacitatea no Autocamionul 21-HD-1714, pro gentă a desfăşurării transportului anul trecut Mi întrecerea patrioti
minală şi viteza regulamentară prietatea Centrului de protecţia de mărfuri şl persoane cu mijloa că pentru gospodărirea şi înfru In această vacanţă de primăvară)
pentru diferitele categorii de au plantelor Haţeg, condus de Herczeg ce auto se impune la nivelul tu museţarea localităţilor rurale, Co Institutul central de perfecţionare a
tovehicule se impune ca un impor Alexandru, transporta, în interes turor factorilor din unităţile ce de misia judeţeană de îndrumare şi personalului didactic şi filialele sa
tant factor de economisire a ben personal, o... vacă. Dar, era acope ţin parcuri auto I Stoparea unor coordonare a întrecerii patriotice
zinei, motorinei şi lubrifianţilor. rit cu „aprobarea şefului meu, Ar- manifestări de genul celor consem a stabilit comunele fruntaşe pe a- le organizează pentru cei înscrişi la
Reducerea la maximum a mişcării meanu Ion". în ziua de 31 martie, nate este o îndatorire, o sarcină ce nul 1976. Acestea sînt : Dobra, lo examenele de definitivat sau de gra
autovehiculelor în gol sau cu în autotractorul cu şa 21-HD-1687, nu poate fi ignorată de nimeni şi cul I, Geoagiu, locul II, Brănişca, de didactice cursuri de pregătire la
cărcătură sub capacitatea nomina proprietatea Autobazei Hunedoara, mai cu seamă de şoferi, conducă locul III. Au primit menţiuni co Deva, Timişoara, Cluj-Napoca, Arad
lă, a folosirii acestora în alte sco trebuia, după mersul programat, tori de unităţi, şefi de coloane şi munele Vaţa de Jos şi Zam. Diplo şi Bucureşti. Cei interesaţi pot ob
puri decît cele legale, a circulaţiei ca la orele 19,30 să se afle în ga servicii de transporturi. mele şi premiile acordate au fost ţine informaţii detaliate la Inspec
înmînate, într-un cadru festiv, co
raj. Dar, la ora 21 se găsea încă
nejustificate, pe rute ocolite sau la popasul turistic Strei. In ace maior GHEORGHE MIHAI munelor fruntaşe în această între toratul şcolar judeţean sau la uni
încrucişate, interzicerea parcării eaşi zi, autospeciala „Dacia 1300“ cere. tăţile şcolare din judeţ.
la domiciliu sau în alte locuri de 31-HD-1211, proprietatea I.J.G.C.L. N. STANCIU
cît cele stabilite — toate acestea Deva, avea o misiune foarte spe
reprezintă căi menite să asigure sr „O .\V
realizarea unor importante econo cială, tot la Strei l trebuia să aş
mii de materiale. tepte încheierea chefului de lungă
durată în care se angrenaseră Dio-
Cu toate acestea, organele de nisie Crăciuneac şi Ioan Albu, la
miliţie depistează mereu abateri dispoziţia cărora a fost pusă ma
de la prevederile legale în acest şina, probabil în scopuri mai... le
sens. Numai din datele înregistra gale. Dar, pînă la urmă, şoferul
te în luna trecută la serviciul cir Domiţian Dud a trebuit să aibă
culaţiei al miliţiei reiese că au fost grijă de „încărcarea" chefliilor în
depistate : o 8 autovehicule circu maşină, pentru că starea lor de
lând sub încărcătura nominală sau „imponderabilitate" avansase serios
fără viza A.C.E.M. o 14 fără în pînă seara.
cărcătură în trafic interurban o 3 Şi, tot la Strei, la ieşirea din
pe rute ocolite sau încrucişate • 81 programul de lucru, ora 15, s-a dus
fără forme legale de transport • să „ia masa" şi şoferul Gheorghe
40 de autovehicule proprietate de Bota, cu autobasculanta 31-HD-
stat folosite în Interes personal a 3328 (coloana I.T.A. Simeria). La o-
60 parcate la domiciliul şoferilor rele 21,40 a încheiat servirea me
sau în alte locuri decît cele con sei şi a venit tacticos, cu ditai au
semnate In certificatele de înma tobasculanta, acasă.
triculare. In total au fost sancţio Iată, cu benzina statului, pe ba
nate 1 331 de cazuri de încălcări de nii statului, unii îşi permit luxul
acest gen ale legii circulaţiei, sanc unor distracţii personale sau fo
ţiuni dictate împotriva şoferilor şi losesc maşinile pentru scopuri per