Page 8 - Drumul_socialismului_1977_04

Pag. 8 DRUMUL SOCIALISMULUI O NR. 6164 O MARŢI, 5 APRILIE 1977

..... ..................................................... ............................................. -------------
;
faialog cu cititorii $ dialog cu cititorii DIN LUMEA CAPITALULUI
audiente I ra f or rra saţiu

DIN DRAMELE IMIGRANŢILOR
Cititorii trăire aiblŞâ*
organele -vissceate r^aspiaract
Imigrant în Marea Britani©
In ce condiţii de muncă (funcţie, retribuţie etc.),
este necesar acordul persoanei în Muncitorul Dennis Warren, din „In Anglia există aproximativ ţi asemenea salarii de mizerie" —
cauză".
SE POATE FACE oraşul Shroosbery, a fost arestat două milioane de imigranţi din fos­ au spus el. Roy Grantliam, un lider
pe motivul că a participat la o tele colonii britanice. Numai In ca­ sindical, a spus ziariştilor : „Mun­
grevă a constructorilor. încercările pitală trăiesc 750 000 de oameni de citorii sînt exploataţi de patroni ca
SCHIMBAREA LOCULUI CONCEDIUL DE ODIHNA de a-1 învinovăţi de „acţiuni con­ culoare. Printre imigranţi este pe vremea imperiului britanic".
spirative în scopul intimidării, par­ foarte mare procentul de şomeri — _ După evenimentele de la Not-
DE MUNCA ? PENTRU NOII ANGAJAŢI ticiparea la adunări nelegale şi de trei ori mai mare decât în rtn- tinghalle, cînd la o întâlnire a imi­
încălcarea liniştii sociale" s-au do­ dul populaţiei locale. granţilor din Indiile de vest a pă­
S. C. din Bnad ne-a întrebat da­ Răspunzînd cititorului nostru Do­ vedit neîntemeiate ' ţi atunci War­ Patel şi-a - găsit cu greu un loc truns .poliţia In sală, răbdarea
că instituţia la care lucrează are rin Berbeniţă, din Sălaşu de St», ren a fost condamnat în baza „le­ de muncă la fabrica „Grandvic", muncitorilor imigranţi de la
dreptul să-i schimbe locul de mun­ care ne-a cerut unele relaţii pri­ gii asupra comploturilor" din 1675, unde munceau încă 300 de imi­ „Grandvic" a Hiat sfinţit. Au înce­
că în perioada cît are program re­ vind concediul de odihnă pentru scoasă din arhive special pentru granţi din ţările Commonwealthu- put să participe La greve, alături
dus. De la Direcţia pentru proble­ noii angajaţi, precizăm : „Potrivit acest caz. întâmplarea cu Warren Hii. Salariile lor sînt mult mal mid de colegii lor albi.
me de muncă şi ocrotiri sociale am art. 1 din Legea nr. 26/1967, per­ nu este singura de acest fel în decît ale muncitorilor englezi şi, După cum anunţa revista Orga­
primit unele precizări în acest soanele încadrate in muncă au Insulele britanice. Ceva asemănă­ spre deosebire de aceştia, munci­ nizaţiei Economice pentru Comerţ
sens : „Conducerea unităţii poate dreptul, în fiecare an calendaristic, tor s-a întîmplat, de pildă, şi ca torii de culoare beneficiază de un şi Dezvoltare, în patru state vest-
proceda la schimbarea locului de la un concediu de odihnă plătit, imigrantul indian Birrtjl Patel. Bl concediu de numai două săptămîni. europene — Anglia, Franţa, R.F.
muncă al persoanei încadrate ori cu o durată de 15—24 zile lucră­ a fost luat de poliţie sub ochii to­ Adesea,ţ patronii H reţin să mun­ Germania şi Elveţia — au fost în­
de cîte ori schimbarea se justifi­ toare, In raport cu vechimea lor varăşilor săi de muncă, In timp ce cească peste orele de serviciu, fără registraţi nouă milioane muncitori
că pentru o mai bună organizare în muncă. Pentru noii angajaţi, se afla lntr-un pichet de grevişti plată. In plus, oamenii de culoare străini, oameni care, pentru a-şi
a serviciului, fără ca persoana res­ dreptul la concediul de odihnă se la fabrica „Grandvic* din cartie­ nu au dreptul să se organizeze în găsi de lucru, au fost obligaţi să-si
pectivă să fie lezată. In cazul iveşte după împlinirea a 11 luni rul londonez Brant. Autorităţile nu sindicate. părăsească familia, patria. Dificul­
schimbării elementelor contractului de la încadrare". au cutezat totuşi să folosească îm­ Cînd reprezentanţii sindicatelor tăţile cu care sînt confruntate în
potriva lui aceeaşi „lege asupra lucrătorilor din serviciile publice ultima perioadă economiile ţărilor
comploturilor" ţi l-au condamnat, au vizitat fabrica „Grandvic" s-au Europei occidentale se repercutea­
In baza învinuirii că ja perturbai îngrozit: „Niciodată nu am văzut ză nemijlocit şi asupra muncitori­
circulaţia rutieră*. asemenea condiţii grele de muncă lor imigranţi.
prezent sînteţi pensionară. In con­
I^oştei ffolbrfdsl
formitate cu a<rt 14 (2) din Decre­
tul nr. 92/1976 nu puteţi cere re­ DISCRIMINĂRILE
X. Haţegan — Deva. Mama dum­ EVOLUŢIA^REŢURILOR,DE CONSUM IN PRINCIPALELE ŢĂRI CAPITALISTE
neavoastră a.re dreptul, dacă situa­ constituirea veohimii în muncă prin — în % — RASIALE
martori.
ţia se prezintă aşa cum ne-ati re­
latat, la 0,15 ha, lot în folosinţă I. Hăncilă — Bîrsău. Nu vă în­ Ritm mediu Creşteri anuale
personală. C.A.P. nu vă poate a- cadraţi în grupa X şi nici in grupa T » ' « anual de creştere
tribui lot în folosinţă dacă nu a- in perioada 1973 1974 1975 1976* „Tu rtu ©şti
veţi realizat minimul de norme sta­ a IX-a de muncă. Pensionarea se 1960-1972
bilit de adunarea generală. face la împlinirea vîrstei de 60 de
ani. Denumirea exactă a meseriei egalul meu"
este de mecanic agricol. S.U.A. 3.2 6,2 11.0 ,9.1 5.2
E. Broscuţa — Crişeni. Vi se Japonia 6.4 11.6 23.2 11.7 8.5
poate acorda numai concediu fără X. Macra — Peşteana şi Anonimă R.F.G. 3,5 6.9 7.0 6.0 -4.5 Nu ar fi pentru prima oară cînd
plată. — Dobra. Plăţile se fac îa rapont Franţa 4.0 7.3 13.7 11.7 9.8 Pretoria anunţă lumii întregi in­
de disponibilităţile băneşti ale u- Anglia 5.2 8.3 16.0 24.1 î 5.1 tenţia sa de „a angaja un dialog"
A. Cioană — Sălaşu de Sus. Con­ nifăţilor respective. Italia 4.5 10.4 19.4 37.2 20.0 cu populaţia africană din R.S.A.
ducerea SjM.A. v-a lămurit situa­ Vom căuta să găsim un limbaj co­
ţia. D. Voiculescu — Deva. Pentru EsţtmSrl. mun — pretinde Vorster, şeful re­
1>. Suciu — Petroşani. Benefi­ rezolvarea situaţiei ar fi bine să .Sur** | O.C.D.E., MeTn Economic Indicator#; „Euromoney*'’ nr. 10/1976* gimului rasist sud-africam — pen­
ciaţi de concediu, care poate fi vă adresaţi instanţei judecătoreşti. tru a putea să ne înţelegem.
plătit dacă unitatea are asigurate _De la intenţie s-a trecut la fap­
V. Grigoraş — Hunedoara. Am
fondurile necesare. întocmirea car­ reţinut rezultatele bune obţinute tă. Şi iată că a fost publicat un
manual de conversaţie. Scornii în
netului de muncă depinde de na­ la curăţatul pajiştilor. Era bine sine al cărţii nu ar fi condamna­
tura contractului ce-1 aveţi în­ dacă nominalizaţi şi unităţile frun­ DOSARELE NARCOMANEI bil, pentru că este vorba de a-i
cheiat
taşe. ajuta pe albii clin Africa de Sud
să înţeleagă' limba soblio, vorbită
V. Barcan — Brad. Dacă aţi în­ D. Kesedea — Bă răsti. Comisia Curba ascendentă a de populaţia de culoare în nordul
deplinit numărul minim de norme de judecată din cadrul' întreprin­ ţării.
stabilit de adunarea generală a derii vă poate ajuta în clarificarea In ce constă, însă, acest ghid,
C.A.P., puteţi obţine dreptul la situaţiei despre care ne-aţi scris. de conversaţie cu... autohtonii ?
care v-aţi referit în scrisoare. consumului d© droguri Păstrîndu-se acelaşi ton care face
T. Beg — Pui. La semnarea an­ muzica apartheidului şi rasismului,
S. Lazăr — Sălciva. Atribuirea gajamentului de muncă cu coope­ primele cuvinte şi expresii ale cu­
Astăzi, în Franţa, zeci de mii de
legerii sînt cam acestea : „Arată-mi
Foarte grav, de asemenea, este
lotului în folosinţă este condiţio­ rativa agricolă faceţi obiecţiunile persoane fumează cînepă Indiană. creşterea numărului de decese da­ permisul tău de trecere", „Taci",
despre care ne-aţi scris.
nată de participarea la muncă şl In licee, In facultăţi, birouri, mi­ torate în mod direct consumului de „Adu-mi cafeaua la pat" si, bine­
de realizarea normelor prevăzute. Zoriţa Frăţilă — Căzăneşti. Con­ nistere, cazărmi, la concerte. Ia el droguri i în 1973 s-au înregistrat înţeles, „Nu mişca" sau „Trag".
Cazurile deosebite le poate solu­ form prevederilor art. 4 din Decre­ acasă, pe stradă. $1 toată lumea 13 decese, în 1974 — 27, iar în 1975
ţiona doar adunarea generală a tul 285/1960 completat cu Decretul ştie acest lucru. Ba mai mult, în — 36. In primele şase luni ale a-
275/1971, copiilor li se plăteşte alo­
unele ziare au apărut şi apeluri
cooperatorilor. caţia de stat pînă la împlinirea cerind „legalizarea* anumitor dro­ nului 1976 s-au înregistrat 30 de ,.Zozo"—un
decese, adică de două ori mai mul­
0 vîrstei de 16 ani, indiferent că sîrut guri „mai uşoare", cum ar fi haşi­ te decît în 1975. De asemenea, a-
Maria Sav — Bozeş. Intrucit în sau nu elevi. şul, sub pretextul că droguri „mai •firmă specialiştii, cauza deceselor
tari", cum ar fi alcoolul, nu sînt înregistrate în ultimul timp o con­ b©sf~s©5Sar
prohibite. Aceste ziare nu dau ele stituie consumul de „brow.n sugar"
oare dovadă de Inconştienţă ? Din (asiatic), cu o nocivitate mult su­ pericutei
1970, de la intrarea în vigoare în perioară celei consumate în peri­
Franţa a legii antidrog — într-o oada „reţelei franceze".
perioadă cînd fenomenul narco- Grija pentru educaţia copiilor
-> maniei îngrozea întreaga ţară —. Doctorul Francis Curtet, psihia­ duce la respingerea unor tendinţe
onsumul de droguri a continuat tru la spitalul „Marmottan", con­ periculoase care au apărut în "ţV
â orească (doctorul Olievenstein, damnă apelurile apărute în unele tima vreme în literatura p py
%
.rireetorul spitalului de recuperare ziare franceze pentru liberalizarea copii, editată în Franţă. »
a toxicomanilor „Marmobtan* din consumului de anumite droguri Printre cărţile best-seller, ea .
Paris, afirmă că în Franţa sînt „mai uşoare", cerind în schimb, încîntă ochii preşcolarilor, se aLâ
15 000 de consumatori de droguri). „să se facă o informare reală asu­ şi una care relatează, în culori vii
\ crescut în special consumul de pra pericolelor drogurilor şi să fie şl atrăgătoare, aventurile teribile
’mestecurl medicamentoase" foar- protejaţi adolescenţii",. In Franţa, ale micului Zozo, numele unui co­
dăunătoare sănătăţii pe care studierea serioasă a acestei pro­ pil de cinci ani, care îşi părăseşte
rcomanii şi le obţin prin jefui- bleme se impune, întrucât în 1974 căminul părintesc pentru a se ală­
’ farmaciilor. Anul trecut, pe în închisorile franceze erau deţi­ tura unei „comunităţi" (asemănă­
ţa franceză s-a observat o nouă nute 800 de persoane intoxicate cu toare cu cele de hlppies) de eonii
iltrare de droguri, cantităţi ridi- droguri. Fumatul în viaţa mondenă cam de-o vîrstă cu e! sl speciali­
’e de heroină brună, cunoscută a cînepii indiene este o realitate. zaţi în explorarea lăzilor de gunoi
numele „brown sugar", sosite Şl ar fi periculos să se afinme că şi în furtul din magazine.
i noua filieră Asia de sud-Am- acest' drog nu prezintă un peri­ Ce înseamnă Zozo pentru copiii
•dam. Creşterea numărului de col real. Este oare cineva sigur că care n-au învăţat încă să citeas­
ţări şi confiscarea unor însem- adolescenţii nu vor găsi în el o că ? Poluare morală ? Fără îndoia­
cantităţi de droguri In aero- Incitare la exercitarea acestui vi­ lă că „ceva" din viaţa adultului
uriile pariziene atestă amploa- ciu care ar fi pentru mulţi primul trebuie să pătrundă şi în univer­
a luată de această filieră. pas spre o escaladă ? sul candid al copilului...
Creşte cote delincventei luvenile
-lilly M. aştepta ascuns după lincventi americani. Este fiul unei crescut, din anul 1960, cu 254 la
nehiul unui copac secular apro- familii sărace şi dezmembrate. Ne- sută Jumătate din totalul delicte­
rea omului pe care l-a urmărit suportîpd atmosfera încărcată de lor violente sînt comise de tineri
e la intrarea în parc. Pe măsură acasă. Billy fuge. Este orins şi rea­ sub 18 ani, deşi ei reprezintă doar
distanţa dintre . ei se micşorea- dus nărintilor de poliţie, dar fuge 30 la sută din populaţia S.U.A. Cel
îşi simte inima bătînd tot mai din nou. E arestat de politia cali- mai mulţi reridivisti nu au împli­
e. Isi dă seama că a sosit mo­ forniană pentru vagabondai si a- nit încă 20 de ani.
ntul să atace. Se îndreaptă cu iunge la şcoala de corecţie. Din înving R. Kaufman, unul dintre
i repezi spre acel om. Razele a- 1973 a început să fure maşini. P>-
ului de soare/ se reflectă ame- nă în 1975 este implicat în 25 de principalii judecători ai Curţii a-
ător ne lama cuţitului apărut astfel de furturi. începe să bea si merirane de apel, consideră că un
nesimţite în mina tânărului, să fumeze marijuana. Este trimis rol imnortant în împingerea ado­
■cătorul îl priveşte uluit ne a- la dezalcoolizare. Si. în cele din ur­
■ t puştan ieşit narcă din pămînt. mă. încearcă să jefuiască. In fata lescenţilor pe toboganul delincven­
nărui de nici 18 ani îi cere cu instanţei judecătoreşti pentru tine­ tei îl joacă atitudinea părinţilor, a
>cea sugrumată toti banii ce-i rii delincvenţi. Billy a mărturisit: cadrelor didactice, a societăţii în
'ea asupra lui. Billv îsi simte mî- „Dacă s-ar fi făcut ceva pentru
i ca paralizată Ameninţarea Tui mine după prima greşeală, m-as fi general.
? transformă în rugăminte, anoi eîndit la censecinte înainte de a o O altă cauză a delincventei în rîn-
.■ scuze si regrete nentru atacul faee ne a doua" durile tinerilor o constituie, con­
<u. O maşină a politiei se iveşte, Delincventa în rîndurile tineretu­ form aprecierii majorităţii sociolo­
llv îsi nierde cumnatul, fuge. dar lui a cunoscut o creştere îngrijo­
te o nradă uşoară pentru exneri- rătoare în ultimii ani în Statele gilor americani, şomajul cronic. A_
entatii poliţişti. TTnite. Numărul celor arestaţi pen­ cesta a atins cote înalte si nu sînt
Povestea lui Billv M. se asea- tru asa-numitele delicte violente semne că intenţionează să cedeze
ănă cu aceea a multor tineri de- (crimă. jaf. viol. atac armat) a din terenul cîstigat.
REDACTIA Şl ADMINISTRAŢIA TIPARUL
Deva, str Or Petru Groza, nr 35
• 11275 11585 Tipografia Deva. str. 23 August, nr. 257