Page 9 - Drumul_socialismului_1977_04
P. 9
ProSefarl din foare fările, unifî-vt?!
ANUL XXIX
NR. 6165
MARŢI,
12 APRILIE
1977
8 pagini — 50 bani
Şyb eorediseereg organelor şi orgcs^Bzqfââior de porţld
actualitatea politică '
Oamenii muncii Imnedoreni obţin
încărcată de profunde semni.fi- buţici personale în creşterea pro-
însemnate realizări în producţie caţii, viaţa politică a ţării noas- ducţiei agricole şi la crearea frvn-
tre a fost marcată, în săptămînă dului de stat de produse agroali-
trecută, de evenimente şi măsuri mentare.
r\ fyironi'.nsnnjn r- î mnKll»! mnnlovn
rPOAIl.f'O
care au reliefat puternic grija Comitetul Politic Executiv a ho-
SIDERURGIŞTII spor de producţie a fost realizat mentar 2 339 tone de cărbune. Din permanentă a partidului şi sta tărît, în spiritul înaltei griji
J ÎŞI AMPLIFICĂ pe seama creşterii productivităţii cele 5 sectoare .productive ale ex tului pentru ridicarea continuă a faţă de ‘om, ca persoanele acci-
m-uncii.
ploatării, 3 şi-au realizat şi depă
EFORTURILE, REALIZĂRILE şit sarcinile de plan, remarcîn- nivelului de trai material şi spi- denitate de cutremur care au ră-
ritual al tuturor oamenilor mun
mas cu invalidătiţi ce nu le mai
Pe vetrele de metal de la Hu ŞI-AU SUPLIMENTAT du-se, îndeosebi, sectorul V, care cii — obiectiv- fundamental al permit să lucreze, să primească
nedoara şi Călan, colectivele de ANGAJAMENTUL ANUAL a încieiat prima decadă a lunii a- politicii Partidului Comunist Ro pensie şi ajutoare la părăsirea
muncitori, tehnicieni şi ingineri îsi prilie cu 1 200 tone de cărbune în mân, sensul suprem al edificării spitalului. Se vor acorda pensii
amplifică eforturile si hărnicia, în Colectivul de muncă al E. M. plus faţă de plan. socialismului şi comunismului ii —, şi ajutoare şi copiilor şi tinerilor
c.ho ţări rea unanimă de a produce Certej-Săcărîmb obţine zi de zi precum şi preocuparea cu totul rămaşi orfani, inclusiv celor ai
“metal mai mult şi mai bun pen însemnate realizări în extracţia de LA PARAMETRII PROIECTAŢI deosebită a conducerii partitki- căror părinţi nu erau în cîmpul
tru necesităţile crescînde ale eco-r minereu. De la începutul anului, — CU 4 LUNI MAI DEVREME lui şi statului pentru intensifica muncii. Totodată, se vor acorda
nomiei noastre . naţionale, grav Iot producţia globală şi marfă a fost rea eîorturiloir de lichidare a ur ajutoare persoanelor sinistrate,
vită de cutremurul din 4 martie depăşită cu peste 220 000 lei, pro Sub conducerea organizaţiei de mărilor cutremurului. cu venituri mici, care şi-au pier
a.c. Succeselor frumoase obţinute ductivitatea valorică a muncii a partid, colectivul de muncă al Fa Vineri, 8 aprilie, a avut loc, dut o parte din avutul personal.
în primele trei luni ale anului li crescut cu circa 4 la sută, au fost bricii de produse refractare Baru sub preşedinţia tovarăşului Examinlnd modul cum se des
se adaugă altele înregistrate în extrase suplimentar peste 50 tone obţine succese constante în activi NICOLAE CEAUŞESCU, şedinţa făşoară colectarea ajutoarelor
prima decadă a celui de-al Tl-lc-a de minereu. Şi încă o subliniere tatea productivă. Primul trimestru Comitetului Poliiic Executiv al orimite din străinătate, Comite
trimestru : 930 tone cocs, 1 400 to care face cinste acestui colectiv al anului, ca şi decada I din luna C.C. al P.C.R., ale cărei apre tul Politic Executiv a precizat că
ne oţel, 300 tone fontă, 1 300 tone la dc muncă : din dorinţa de a con aprilie, au fost încheiate cu rea cieri şi măsuri au o însemnătate ajutoarele oferite de ţările so
minate finite, utilaj siderurgic, alte tribui cit mai mult posibil la re lizări deosebit de bune. Astfel, pe deosebită. cialiste însumează circa 164 mi
produse. Totodată, o atenţie deo facerea economiei naţionale afec cele, trei luni şi 10 zile ale anului, Comitetul Politic Executiv a
sebită se acordă creşterii producti tate de cutremurul din 4 martie aici s-a înregistrat o producţie dezbătut şi aprobat un program lioane iei, iar cele primite din
vităţii muncii, ridicării continue a a.c., minerii şi preparatorii de la globală suplimentară în valoare de de măsuri privind îmbunătăţirea partea altor ţări se cifrează la
calităţii produselor, încadrării ri Certej-Săcărîmb şi-au suplimentat .1,6 milioane lei, concretizată în : sistemului de pgnsii şi indemni 312 milioane lei. Au fost, de a-
guroase în cheltuielile. materiale angajamentul anual cu o produc 84 tone de cărămizi, 60 to zaţii sociale ale membrilor coo- semenea, primite oferte de aju
. ... ..
.
" de producţie şi, îndeosebi. în cele ţie de minereu de fier în valoare ne de plăci, mai mult dc 150 tone pcrativelor agricole dc producţie. „V, tor în utilaje şi materiale din
ar e
materiale. . de 1 milion lei. de prafuri exoterme, atît de nece Dc asemenea, au fost dezbătute P ^ ? unor ţari, organizaţii, fir-
me şi persoane.
MATERIALE DE CONSTRUCŢII CĂRBUNE EXTRAS sare în producerea oţelului. De şi aprobate măsuri privind orga In cadrul şedinţei, Comitetul
nizarea — pentru prima dată în
MAI MULTE, MAI BUNE SUPLIMENTAR remarcat creşterea sensibilă a pro ţara noastră — a unui sistem de Politic Executiv a adoptat măsu
ductivităţii muncii, ca şi calitatea
In eforturile amplificate de a Minării de la Vulcan continuă produselor realizate. Şi încă un pensionare al agricultorilor din ra, iniţiată de secretarul general
zonele necooperativizate. Aceste al partidului, tovarăşul Nicolae
realiza materiale de- construcţii seria bunelor rezultate obţinute în fapt semnificativ: secţia de plăci măsuri dau un puternic im Ceauşescu, ca localităţile rurale
mai multe şi mai bune, necesare anul 1976. Astfel, pe primul tri şi-a atins parametrii proiectaţi cu
localităţilor afectate de cutremur, mestru al acestui an, ei au extras 4 luni mai devreme. bold activităţii fiecărui lucrător
de pe ogoare la sporirea conlri-
colectivul I.M.C. Bîrcea a obţinut peste sarcinile de plan 15 728 tone (Continuare în pag. a 2-a)
succese de seamă, reaiizînd supli de cărbune, iar în decada I a lu
mentar, dc la începutul anului, o nii aprilie au mai adăugat un plus ÎN NUMELE DRAGOSTE! DE PATRiE, M ADEVĂRATULUI UMAN3SM
producţie globală de peste 3 milioa de 5 128 tone de cărbune. Cele mai
ne lei. De la această mare unitate bune rezultate le-au înregistrat
producătoare de materiale de con sectoarele VII (+1 880 tone pe de SLUJI m ABNEGAŢIE ŢÂRA 81 POPOSOL ROMÂN
strucţii au fost expediate bene cadă şi 3 880 pe trimestru), - III
ficiarilor din ţară, de la începutul (+ 1 053, respectiv 13 tone), V
anului, un apreciabil volum de (+ 915 tone şi 2 230 tone), precum
produse, între care „ n o t ă m p e s t e şi sectoarele IV, I şi VI, Şi-av
4 300 mc . prefabricate din beton, realizat sarcinile de pla-n 6 ,di.\ Conştiinţa demnităţii
700 m tuburi premo, circa 1700 cele 7 sectoare productive, s-a rea Este înălţător să
mc elemente de planşeu, 1400 mc lizat şi depăşit planul la pregătiri şi demnitatea
diverse prefabricate, 2 336 mc pa şi deschideri, au crescut randamen
nouri mari, 4 300 mc beton celu tele în exploatare. aparţii unei societăţi,
lar autoclavizat, 237 tone polisti- Bine au început trimestrul II al conştiinţei
ren, 5 000 unităţi ca-hle de teracotă, anului şi minerii de la Petrila. unei naţiuni ca cea
22 000 cărămizi dialit, precum şi In prima săptămînă a lunii aprilie, Sînt un om ca toţi oamenii, născut sub blîndele
altele. De remarcat că întregul colectivul de aici a extras supli stele ale patriei mele, plămădit din ţărîna binecu-
a noastră vintată a neamului, om ca toţi oamenii, cu bucurii
şi întristări, cu visuri şi împliniri, cu familie, prie
teni, un rost în viaţă şi cu o nesecată dorinţă de
T n aceste zile cind ţara noastră mai resimte încă mai bine în suflet.
puternic rănile pricinuite de acea grea încercare la Sînt un om ca toţi oamenii, care, între munca
care ne-a supus noaptea de 4 martie, stau şi eu de fiecare zi şi odihna binemeritată, îmi găsesc un
alături de întregul popor, făcîndu-mi mai pe de loc în timp pentru a-mi aduce un prinos de cuget
plin datoria ca altădată. Şi ceea ce simt şi fac, şi de simţire faţă de pămîntul întrupării şi vieţu
simt şi fac mii şi sute de mii de compatrioţi ai irii noastre ca popor, încercînd să-i “reîntorc mă
mei. Este înălţător să aparţii unei societăţi, unei car o picătură din zestrea de lumină cu care toţi
naţiuni ca cea a noastră, care a ştiut să se ridice ne naştem din veşnicia lui.
în picioare atît de repede după cataclism. Se spu- Sînt un om ajuns la vîrsta arderii de gînd, că
,ne că adevăratul prieten la nevoie se cunoaşte. ruia firele, tot mai spre alb, ale părului, îi sînt o
Iată că poporul nostru are mulţi, foarte mulţi prie mjisură a petrecerii unei vieţi prin vreme, nu a
teni, dar în primul rînd am ştiut noi singuri să unei treceri. Şi poate de aceea trăiesc din plin
ne luăm soarta în propriile noastre mîini, sub în sentimentul rostului meu în ireversibila călătorie
ţeleaptă conducere a Partidului, în frunte cu se dintre naştere şi moarte, rostul pămîntului din care
cretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. am purces, rostul acestei lumi în care, asemeni
Este cu atît mai inexplicabil că în asemenea mo tuturor oamenilor, mă simt şi eu o coloană pe care
mente anumite cercuri din occident încearcă să ne se sprijină nemăsuratul ei.
tulbure liniştea paşnică a reconstrucţiei. Oameni şi Fiecare om se înaltă dintr-un pămînt care este
familii sînt „lămuriţi," să se „repatrieze" prin vo Patria lui, dintr-un pămînt în care s-au topit ose
cea unor emisiuni radiofonice. Am avut ocazia să-i mintele strămoşilor, pe care l-au apărat, de-a lun
cunosc pe aceşti propovăduitori le ci acasă. Sînt de gul vremurilor, braţele înfrăţite în ideal şl drep
tate ale tuturor celor pe care i-a zămislit.
IOSIF TELLMANN Acest pămînt al patriei mele este România, iar
membru a! Uniunii Artiştilor NECULAI CHIRICA
plastici membru al Uniunii Scriitorilor
... tJiii.i. Maistru! Aruir l’iatinca, împreună cu trasatorii Georrjeta (Continuare în pag. a G-a)
Făniş şi Eugen Avram execută trasarea unor bandaje necesare la pre (Continuare în pag. a G-a)
sarea cocsului brichete. Foto : V. ONOIU
ÎN INTERIORUL Furnalele-gigant, numerele 7, 8 mă la cele care au fost genera
şi 9, ala secţiei a ll-a din com o&mem ai zilelor noastre lizate la toate furnalele siderur
binatul hunedorean respiră zi şi gici româneşti şi pentru care a
ZIARULUI noapte, fără contenire, întregind fost distins cu „Ordinul Muncii*
cu răsuflarea lor larma de stup clasa I. Flanşele răcite la şube-
In activitatea proiectanţilor, a muncii marelui combinat. în rele de aer cald de la cauperela
constructorilor, beneficiarilor de acest clocot al hărniciei şi între furnalelor il au ca „părinte“ pe
investiţii : cerii necontenite este greu să maistrul Hagea. Cu priceperea,
inventivitatea şi pasiunea ,sa a
găseşti oamenii, să-i reţii din
EFORTURI CONCENTRATE, E fierberea ce-i stăpîneşte. Căutăm contribuit în măsură însemnată la
NERGiCE PENTRU ACCELERA un inovator. Ni se recomandase Pasiunea mea mărirea durabilităţii clopotului
REA LUCRĂRILOR DE CON cu toată căldura să scriem des mic de la furnale, la micşorarea
STRUCTII-MONTAJ, PENTRU REA pre Teodor Hagea, maistru aici, timpului de oprire a furnalelor
UZAREA LA TIMP SI DE CĂLI la furnalele-gigant încă de cind pentru schimbarea gurilor de
TATE A TUTUROR OBIECTIVE se construiau, un promotor al no de-o viaţă este vînt, la creşterea duratei de func
LOR INDUSTRIALE, AGRICOLE ului, om de mare modestie şi ţionare a butonilor de la oalele
Şl SOCIAL-CULTURALE. simplitate, de înaltă probitate © de fontă. Despre această din ur
mă inovaţie, maistrul Nicolae
(pagina a 3-a) muncitorească, comunistă. în sec Mărculescu, Erou al Muncii So
ţia lui, in combinat, maistrul Ha
In întîmpinarea Congresului gea este cunoscut drept un cău munca, meseria cialiste, tovarăş de muncă in sec
consiliilor de conducere din uni tător, un om în necontenită fră- ţie, spunea că, generalizată în
tăţile agricole socialiste : mîntare. Pentru mai bine, mai combinat, la furnale şi oţelării, a-
AGRICULTURA HUNEDOREA- mult, mai eficient. într-un colţ duce intr-un an economii de
NĂ — INTEGRATĂ ACTIV ÎN de sertar, dar şi într-un colţ al la furnal peste 3 milioane lei. în majori
PROCESUL DEZVOLTĂRII INTEN inimii sale păstrează certificatele tate, inovaţiile sale au făcut si
se reducă efortul valutar al ţă-
SIVE Şl MULTILATERALE. de inovator. Vreo 16—17 la nu
măr. Ţine mult la toate, ca la cei
(pagina a 4-a) doi feciori ai săi, dar mai cu sea- (Continuare în pag. a G-a)
