Page 10 - Drumul_socialismului_1977_05
P. 10
Pcsg. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI
SESIUNEA SOLEMNA COMUNA INDEPENDENTA
9
a Comitetului Central samă scumpă a poporului român, MA
e,lhi R;
mineţil;
al Partidului Comunist Român, comandament al întregi ridiane i
8.00 Revls
pundem i
Buletin ti
Marii Adunări Naţionale şî activităţi a pertiolos reta „Pa
(sclecţiun
activului central de partid şi de stat Istoria a înmănuncheat, în miezul Revistă
folclor;
ştiri; 11,3
12.00 Bult
binte omagiere a activităţii uriaşe,
anotimpului de viguroasă renaştere re a schimbat faţa ţării, de fier Din con
nost) u; l:
(Urmare din pag. 1) general-colonel Ion Coman, minis în partidul nostru comunist, prin a naturii, momente şi evenimente neînfricate, a Partidului Comunist relo , 13,(
trul apărării naţionale, din partea lupta şi sub conducerea căruia de însemnătate decisivă în determi Român pentru cucerirea deplinei t 15,00 Club
de sărbătoare, încadrează portretul delegaţiei militarilor forţelor noas şi-au găsit o deplină împlinire narea destinelor poporului român : independenţe şi suveranităţi na l Radiojurn
tovarăşului Nicolae Ceauşescu, sub tre armate. idealurile scumpe de libertate şi proclamarea, în mai 1877, a Inde ţionale, pentru edificarea noii orîn- J anului 18
care sînt înscrise datele gloriosului Saluturile au fost primite cu în independenţă, de progres social pendenţei de stat a României ; cre duiri sociale. l Plevna;
] economic»
centenar. Pe rotonda sălii strălu delungi aplauze, cu multă căldură ale înaintaşilor, călăuzitorul în area, în mai 1921, a Partidului Co De peste cinci decenii şi jumăta l Buletin d
cesc, în reflexe aurii, stemele şi- însufleţire, ele reinnoind legă- cercat al- poporului român pe ca munist Român ; victoria omenirii, te, aspiraţiile de dreptate, libertate I moria păr
Partidului Comunist Român şi Re mintul tuturor cetăţenilor ţării de lea luminoasă a socialismului şi în mai 1945, asupra cruntului duş şi neatirnare, de progres şi civili 117,45 Tezf
publicii Socialiste România. Pe a cinsti, prin noi şi vrednice fapte comunismului, simţăminte de dra man a! libertăţii popoarelor — zaţie ale poporului nostru au găsit I nosc — p
mari panouri se pot citi calde u- de muncă, tradiţiile de luptă ale goste fierbinte faţă de secretarul fascismul hitlerist. în Partidul Comunist Român cel t rescu; 18.
rări, pc care le adresează, din ini poporului ; de a sluji, cu devota general al partidului, de a cărui Proclamarea Independenţei de mai fidel şi înflăcărat susţinător, I 20,30 Ca
mă, in aceste clipe deosebite, în ment şi abnegaţie revoluţionară, viaţă şi activitate revoluţionară stat a României, acum un secol — cea mai înţeleaptă călăuză şi la 122,00 O zi
! Bijuterii
tregul popor : „Trăiască Partidul partidul, patria şi poporul, de a este indisolubil legat tot ce se în pecetluită cu mari jertfe de sînge bine şi la greu. încă de la crearea ; 5,00 Muzi-
Comunist Român, în frunte cu se contribui, cu întreaga lor energie făptuieşte în România socialistă, şi fapte de legendar eroism în re sa, partidul comunist şi-a legat
cretarul său general, tovarăşul şi capacitate creatoare, la înălţarea spre binele şi propăşirea continuă dutele de la Plevna, Griviţa, Smir- destinul de destinele poporului din
Nicolae Ceauşescu „Trăiască şi României- socialiste pe noi trepte a patriei, a naţiunii. dan, Rahova, Vidin —, constituie fiinţa căruia s-a născut, s-a situat
înflorească scumpa noastră patrie, de progres şi civilizaţie, la afirma In continuare, , tovarăşul Nicolae încununarea luptelor de veacuri, fă neşovăitor pe baricadele luptei îm
Republica Socialistă România !“. rea ei tot mai puternică în rîndul Giosan, preşedintele Marii Adunări ră de sfîrşit, ale poporului nostru potriva exploatării şi nedreptăţilor
Aici. in această zi de scumpă a- naţiunilor lumii. Naţionale, a dat citire Proclama pentru apărarea cu arma în mină sociale, jefuirii bogăţiilor ţării şi
niversare, vibrează puternic inima întreaga sală a trăit clipe de ţiei sesiunii solemne comune con a gliei şi fiinţei naţionale, sub con muncii poporului de către monopo MIEjK
întregii ţări. Reprezentanţii naţiu mare încărcătură emoţională cînd, sacrată sărbătoririi Centenarului ducerea unor iluştri voievozi şi co lurile capitaliste, împotriva actelor
nii — iar prin intermediul postu aducindu-se omagiul tineretului, proclamării independenţei de stat mandanţi de oşti — Basarab şi de expansiune, agresiune şi înrobire
rilor de radio şi televiziune — toţi au răsunat acordurile solemne ale a României, adresată întregului po Bogdan descălecătorii, Mircea cel ale imperialismului german, a odio 1 6,00 Ra<
cetăţenii patriei, români, maghiari, vibrantului imn patriotic „Trei cu- Bătrîn şi Alexandru cel Bun, Iancu sului dictat de la Viena şi a războ ( rr neţii;
germani şi de alte naţionalităţi, lori“ — culorile drapelului patriei, por. Proclamaţia a fost adoptată de Hunedoara şi Vlad Ţepeş, Şte iului dezlănţuit împotriva primulu.. 8,00 Revist
participă, cu intensă emoţie şi mîn- sub ale cărui falduri au luptat ge prin votul unanim al tuturor par fan cel Mare şi Mihai Viteazul, a stat socialist. Partidul Comunist t ridiane m
I pundem a
drie patriotică, cu satisfacţia stră neraţiile pentru libertatea şi feri ticipanţilor la sesiune. multor altor bărbaţi patrioţi. Român a fost iniliatorul mişcării de L Buletin dc
lucitelor izbinzi socialiste de astăzi, cirea poporului. Sesiunea ia sfîrşit într-o atmos „împrejurările istorico-socialc vi rezistenţă antifascistă.; el a canali 'muzical i
ia evocarea istoricului eveniment Momente la fel de intense au a- feră de puternic entuziasm. Este trege în care şi-a dus existenţa — zat şi unit intr-un singur şuvoi lup i Cornescu;
de la 1877, mereu viu în memoria dus cu ei pionierii şi şoimii pa o manifestare vibrantă, grăitoare, arăta tovarăşul N I C O L A E ta maselor populare, a tuturor for ; socialiste;
timpului, în conştiinţa şi sufletul triei. In sunete de trompet, re a unităţii şi coeziunii naţiunii în CEAUŞESCU — au obligat poporul ţelor democratice şi patriotice pe 1 noitor al
neamului, aduc omagiul lor fier prezentanţii celei mai tinere gene jurul partidului şi secretarului său făgaşul insurecţiei naţionale armate ' 11,00 Bulei
român din cele mai vechi tim
binte luptei poporului nostru pen raţii au defilat cu bucuria în su general. Mii de participanţi flutu puri să-şi apere dreptul la viaţă antifasciste şi antiimperialiste vic Microfonul
Buletin. d<
flet prin faţa tribunei oficiale, adu-
tru înfăptuirea nobilelor idealuri cind, şi în acest fel, mulţumirea ră eşarfe roşii, galbene şi albastre cu arma în mină. Rezistînd tutu torioase din august 1944. !comoara f
de libertate şi independenţă. lor profundă partidului, secretaru — culorile tricolorului. ror încercărilor, el a străbătut vre Sub conducerea partidului comu . 13,00 De 1
Se intonează Imnul de Stat al lui său general, pentru copilăria La ieşirea din sală, tovarăşul nist, România a parcurs după eli \ Clubul inv
/ diojurnal;
Republicii Socialiste România. fericită pe care o trăiesc. Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena murile de restrişte şi a ieşit la lu berare cea mai densă etapă din ţte econonr
mină, cucerindu-şi locul ce i se cu
Din împuternicirea secretarului Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi din i tin de ştir
general al Partidului Comunist Ro Aceleaşi simţăminte sint trăite conducerea partidului şi statului vine în marca familie a popoarelor milenara sa istorie, străbătînd cu ţbii români
mân, preşedintele Republicii So de miile de participanţi cînd trom sînt întîmpinaţi cu multă căldură lumii, pentru că întotdeauna a fost succes drumul de la capitalism la i horele 1
cialiste România, tovarăşul Nicolae peţii militari au intonat cîntecul de mii de oameni ai muncii bucu- animat de o nestinsă dragoste de socialism, de la orînduirca bazată ) contempor.
„Partidul.
România",
Ceauşescu,
patrie, de curaj şi spirit de abne
Ceauşescu, sesiunea solemnă comu reşteni. Are loc o vibrantă mani pe exploatare şi asuprire la orîn- 1 serii: 20,30
nă este deschisă de tovarăşul Şte cîntec atît de drag tuturor, în timp festare populară. gaţie ; sentimentul patriotismului duirea libertăţii şi dreptăţii sociale, ytul legii:
ce era adus omagiul forţelor noas
fan Voitec, membru al Comitetului In uralele locuitorilor Capitalei, fierbinte a fost transmis ca o fla de la ţara cu o economie extrem de % sonor; 22,0
/ 23,00 Biji
Politic Executiv al C.C. al P.C.R., tre armate, ale acelora care stau de este parcursă aleea complexului cără vie, din generaţie în genera înapoiată, la cheremul marilor ) 23,25 Muzi
vicepreşedinte al Consiliului de strajă cuceririlor revoluţionare ale expoziţional, pînă în Piaţa Scînteii. ţie". - trusturi monopoliste, la economia f Personalită
Stat. poporului nostru. O undă de bucurie străbate în Neatîrnarea; înlăturarea oricărei de puternic dinamism şi cu o dez ) 0,40—5,00 IV
In semn de omagiu şi adincă re
Sentimentele, gîndurile pe care tregul traseu. Mulţimea rosteşte asupriri dinăuntru sau dinafară, au voltare multilaterală de astăzi, ca
le împărtăşesc, la această glorioasă cunoştinţă pentru viaţa lor fericită, cu dragoste numele partidului şi constituit obiective de perspectivă pabilă a asigura independenţa şi
pentru viitorul luminos, pentru con
aniversare, toţi fiii naţiunii noas diţiile minunate create tinerei ge al secretarului său general. Răsu ale ridicării pandurilor lui Tudor suveranitatea neclintită a patriei, JO
tre îşi găsesc o vibrantă expresie Vladimirescu din 1821 şi revoluţiei bunăstarea şi fericirea tuturor ce
în saluturile şi omagiile aduse se neraţii, grupuri de tineri, pionieri nă însufleţit cîntecul „Partidul, din 1848 ; drumul ei a fost deschis lor ce muncesc înfrăţiţi pe acest » 6,00 Rac
şi şoimi ai patriei oferă tovarăşu
siunii solemne de tovarăşii Con lui Nicolae Ceauşescu, tovarăşei Ceauşescu, România", trei cuvinte şi pregătit de formarea, în 1859, a străvechi pămînt. V minerii;
stantin Pîrvulescu, membru de scumpe tuturor, trei cuvinte cu statului român modern prin unirea Stind dc veghe cu neasemuită fi 1 8,00 Re vist i
partid cu stagiu în ilegalitate, Erou Elena Ceauşescu, frumoase buchete valoare de simbol. într-o singură patrie a Moldovei şi delitate la comandamentul indepen 1 ridiane m
de garoafe roşii. Sînt oferite, de a-
al Republicii Socialiste România, Tovarăşul Nicolae Ceauşescu Ţării Româneşti. denţei, suveranităţii şi demnităţii J pundem as
din partea delegaţiei vechilor mi semenea, flori celorlalţi tovarăşi răspunde cu prietenie aclamaţiilor Proclamarea Independenţei de naţionale, Partidul Comunist Ro V Buletin de
/ reta „Farn
litanţi ai mişcării muncitoreşti din din conducerea partidului şi sta mulţimii. stat a României, la 9 mai 1877, a mân, conducerea sa, dovedesc cea \ de Oscar S
tului, tuturor membrilor prezidiului.
ţara noastră ; Hristache Antonache, Şi la această mare sărbătoare, dat contur aspiraţiilor seculare de mai realistă înţelegere a drepturilor ! folcloric;
maistru la întreprinderea „23 Au în numele participanţilor la se se joacă „Hora Unirii". In Piaţa libertate, suveranitate şi unitate ale \ ştiri; 11,»
gust". Erou al Muncii Socialiste, siune, tovarăşul Ştefan Voitec a- Scînteii, t o v a r ă ş u l Nicolae tuturor românilor, desăvîrşite prin sacre ale fiecărui popor, mare sau / mina pe <
dresează, apoi, tovarăşului Nicolae
din partea delegaţiei muncitorilor ; Ceauşescu, t o v a r ă ş a Elena hotărîrea Marii Adunări de la Al mic, de a fi liber şi stăpin pe soar \ ostăşeşti;
Constantin Vasiliu-Răşcanu, gene Ceauşescu, secretar general al Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi din ba Iulia de la 1 Decembrie 1918. ta sa, pe bogăţiile naturale, de a / .,U“; 12,00
ral de armată în rezervă, din par Partidului Comunist Român, pre conducerea partidului şi statului se Dar menţinerea şi consolidarea ei făuri viitorul aşa cum il doreşte. \ 12,05 Din
R e p u b l i c i i
Socialiste
şedintele
tea delegaţiei veteranilor de război; prind în horă, împreună cu cetăţe au necesitat încă noi lupte şi jert Formulînd magistral coordonatele < rului nostr
15
jla 3;
Alexandru Toană, preşedintele coo România, rugămintea de a lua cu- nii. „Hora Unirii", mereu vie în fe pentru alungarea ocupanţilor definitorii ale politicii externe pre <16,00 Rădic
perativei agricole de producţie din vîntul. cugetul naţiunii, este astăzi mai hitlerişti, eliberarea Ardealului de zente şi viiţoare a României, secre y meteorolog
în aclamaţiile celor de faţă, în
Poiana Mare, judeţul Dolj, din par bogată în sensuri, ea conturind nord vremelnic smuls din trupul tarul general al partidului, preşe i văţăm un
tea delegaţiei ţăranilor cooperatori; entuziasmul şi însufleţirea genera sugestiv" unitatea strînsă, coeziunea patriei, pentru înfrîngerea definiti dintele ţării sublinia recent : „îm I pămîntul;
Ion Traian Ştefănescu, prim-secre- lă, ia cuvîntul tovarăşul NICOLAE de nezdruncinat a poporului în ju vă a agresorilor fascişti. preună cu toate ţările iubitoare de [ economice:
CEAUŞESCU.
1nut cu m
tar al C.C. al U.T.C., din partea rul Partidului nostru comunist şi pace, acţionăm pentru abolirea de t scrii; 20,30
Centenarul Independenţei de stat
delegaţiei tineretului şi studenţilor; Ampla expunere a secretarului al secretarului său general. a României prilejuieşte, alături de o finitivă a poiiticii imperialiste, co 'pului; 20,4C
academician Teodor Burghele, pre general < al partidului, urmărită cu în această zi de glorioasă ani înălţătoare retrospectivă — propul lonialiste şi neocolonialiste, pentru -4 nor; 22,00
deosebită atenţie, cu larg interes,
şedintele Academiei Republicii So versare, oamenii muncii, români, lichidarea stării de subdezvoltare » 23,00 Jazz
cialiste România, din partea dele cu deplină satisfacţie şi aprobare, maghiari, germani şi de alte na soare de înflăcărate sentimente pa în care se află cea mai marc parte l letin de şti
este subliniată, în repetate rinduri,
gaţiei oamenilor de ştiinţă şi cul cu vii şi îndelungi aplauze, cu u- ţionalităţi, întregul nostru popor triotice — a momentelor de nepie a lumii, pentru o politică nouă şi o * zică.’ octll
tură : Dumitru Radu Popescu, scrii ritor eroism din istoria atît de
tor, din partea delegaţiei uniuni rale şi ovaţii. îşi reafirmă voinţa fermă de a în zbuciumată a poporului nostru, o nouă ordine economică mondială,
lor de creaţie literar-artistică; Şte La încheierea expunerii, în sală tări continuu independenţa şi su puternică subliniere şi punere in pentru o 'lume mai dreaptă şi
fan Peterfi, preşedintele Consiliu domneşte o atmosferă de adincă veranitatea patriei, a asigura îna lumină a legitimităţii aspiraţiilor mai bună, care să asigure fiecărei VINI
lui oamenilor muncii de naţiona vibraţie patriotică. Miile do parti intarea viguroasă şi neabătută a sale din totdeauna de emancipare naţiuni dreptul la dezvoltare liberă,
litate maghiară, din partea dele cipanţi ovaţionează cu înflăcărare ţării pe calea bunăstării, progre naţională şi socială. Istoria noastră, la independenţă, la bunăstare şi fe
gaţiei consiliului ; Lina Ciobanu, pentru partid şi secretarul său ge sului şi civilizaţiei, de a înfăptui a altor popoare, arată cu limpezi ricire". \ 6,oo Rad
preşedinta Consiliului Naţional al neral, pentru minunatul nostru neabătut politica partidului, hotă- me că dominaţia străină, pierderea Poporul român, care şi-a ciştigat / mineţii;
Femeilor, din partea delegaţiei fe popor, constructor al socialismului, rîrile istoriefe ale Congresului al independenţei şi suveranităţii con independenţa după lupte seculare şi I 8,oo Revista
meilor din ţara noastră ; de dele pentru patria noastră liberă, dem Xl-lea, măreţul program de edi stituie cauza cauzelor înapoierii e- care trebuie să depună încă efor / ridiane mi
* pundem as
gaţia pionierilor şi şoimilor patriei, nă şi înfloritoare — Republica So ficare a socialismului şi comunis conomice şi sociale. turi eroice pentru a înlătura urmă / Buletin de
reprezentînd pe toţi copiii ţării cialistă România.. Se aclamă, mi mului pe pămîntul României, de a In acelaşi timp, centenarul inde rile unui trecut vitreg, nu poale \ nătatea;
noastre ; Eduard Eisenburger, pre nute în şir, „Ceauşescu — P.C.R.". contribui cu toate forţele la reali pendenţei constituie un prilej de avea decît o asemenea politică, de /ştiri; 11,35
şedintele Consiliului oamenilor Sînt momente înălţătoare, de adîn- zarea năzuinţelor de pace, pros care este mîndru şi o susţine cu } 12,00 Bulcti
muncii de naţionalitate germană, că semnificaţie, care exprimă sen peritate, independenţă şi libertate vibrantă evocare a marelui efort eroicele fapte ale anului centena < Din como
din partea delegaţiei consiliului ; timentul de neţărmurită încredere ale lumii contemporane. constructiv al poporului român, ca- rului. } nostru; 13,(
I 15,00 Stud
) Radiojurnal
(Urmare din pag. 1) industrie, construcţii, transporturi 1 dedicate p;
Adunarea populară din municipiu! leva consacrată şi sfera serviciilor către populaţie, y Coordonate
Muzică uşo
tescu, Aron Colcer, Loghin Dineş, a celor de pe ogoare, a intelectua
lilor, a tuturor cetăţenilor — ro
David Lazăr, Gheorghe Matei, Cle mâni, maghiari, germani şi de alte J tin dc ştir
patrie; 17,5
ment Negruţ, Stelian Popescu,
Gheorghe Vasiu, Constantin Mara- sărbătoriri! centenarului Independenţei de sfat a României » chetă econ>
t 18,00 Orele
Gheorghe Şimon, Mircea Silvestru,
naţionalităţi —, a reuşit să încheie,
cu fruntea sus, primele patru luni
cu, Gheorghe Pavel, Nicolae Stinea, ale celui de-al doilea an al cinci 4 leidoscop sv
Cornel Stoica, membri şi membri la loc de cinste ziua de 9 Mai — securile ţărăneşti, au străbătut ur du-şi contribuţia atît prin partici nalului revoluţiei tehnipo-ştiinţifică. într-o oră;
supleanţi ai Biroului Comitetului ziua proclamării, în urmă cu 100 gia vremurilor, atît prin puterea parea la operaţiunile militare a u- Producţia globală industrială a fost 1 muzicale; :
judeţean de partid, Vasile Oros, de ani, a independenţei de stat a braţelor cit şi prin strălucirea con nor voluntari, cit şi prin ajutoa depăşită cu 283,4 milioane lei, din- l cal nocturn.
şeful secţiei propagandă a Comite României şi ziua nepieritoarei vic deielor marilor cărturari ai nea rele materiale şi băneşti strinse du-se peste plan 34 700 tone fon
tului judeţean de partid, Ştefan torii de acum 32 de. ani asupra mului care au ţinut mereu vie fla şi trimise de comitetele cetăţeneşti tă; 21 760 tone oţel, 15 730 tone la
Cornea, vicepreşedinte al Consiliu fascismului. Deşi despărţite între căra conştiinţei naţionale. din aproape toate localităţile jude minate, 20 100 tone cărbune şi alte SÎMI5A
lui judeţean de control muncitoresc ele prin scurgerea a aproape trei Independenţa de stat a României ţului. produse. Productivitatea muncii s-a
al activităţii economice şi sociale, sferturi de veac, deşi au un con n-a fost un act de generozitate, In continuarea expunerii sale, to realizat în proporţie de 103,4 la
membri şi membri supleanţi ai co ţinut distinct şi s-au desfăşurat în un dar al puterilor străine, ci actul varăşul Petre' Lungu a relevat mo sută, iar la export sarcinile au fost \ C,00 Radi
mitetelor judeţean şi municipal de condiţii istorice diferite, cele două de voinţă şi eroism al întregii noas mente din lupta Partidului Comu i mineţii; 7
depăşite cu 16,5 milioane lei valu
partid, membri ai Comisiei judeţe evenimente istorice de la 9 Mai se tre naţiuni. Proclamînd în mod ofi nist Român, care a preluat,. încă de tă. Succese remarcabile s-au obţi j 8,00 Revista
ne de revizie, ai comitetelor exe înscriu pe acelaşi făgaş, al luptelor cial ruperea legăturilor cu Poarta la crearea sa, steagul independenţei nut şi pe ogoare în executarea la 1 ridiane mei
cutive ale consiliilor populare ju seculare ale poporului român pen Otomană şi independenţa Româ şi demnităţii naţionale, activitatea timp şi de bună calitate a lucră ] tin de ştiri:
deţean şi municipal, activişti de tru eliberare naţională şi socială, niei, Adunarea deputaţilor, la 9 Mai pentru organizarea insurecţiei na l terară radi
partid şi de stat, membri de partid pentru afirmarea dreptului său de 1877, a îndeplinit- năzuinţa de ţionale armate antifasciste şi anti- rilor din campania agricolă de pri Ide ştiri; 1
măvară, în creşterea efectivului de 1 dor —' bal
cu stagiu din ilegalitate, cadre de a-şi făuri, în ambianţa libertăţii, a veacuri a poporului român. imperialiste victorioase din August animale, în toate celelalte dome i jocuri popu
conducere din organizaţiile de masă bunei vecinătăţi şi cooperării inter După ce a evocat jertfele de sîn- 1944. De asemenea, s-a referit pe nii de activitate. 4 tin de ştiri;
şi obşteşti, din întreprinderile şi naţionale, o patrie înfloritoare, un ge aduse de poporul nostru în răz larg la victoriile obţinute de po
institut'iie judeţene şi municipale, viitor 4e progres şi civilizaţie. boiul de independenţă, vorbitorul a porul nostru în anii construcţiei so Felicitind cu căldură, în numele / tural; 11,25
fruntaşi in întrecerea socialistă, ve Cucerirea independenţei naţionale spus : Populaţia meleagurilor hu- cialiste, la modul strălucit în care Comitetului judeţean de partid' şi y Dorina Dră
al Consiliului popular judeţean, pe
terani din războiul împotriva Ger acum 100 de ani — a arătat în nedorene are mîndria patriotică de Partidul Comunist Român, condu comuniştii, pe toţi oamenii muncii ^ letin de ştii
maniei fasciste, luptători din găr continuare vorbitorul — a repre a se fi aflat în toate marile mo cerea sa, în frunte cu tovarăşul hunedoreni pentru succesele de / moara folcl
zile patriotice şi din formaţiile de zentat unul dintre cele mai de sea mente ale istoriei’ naţionale, pre Nicolae Ceauşescu, militează pen prestigiu obţinute, vorbitorul le-a 11a 1 la 3;
pregătire a tineretului pentru apă mă evenimente din istoria patriei zentă în viitoarea luptelor. Ne-a tru respectarea independenţei na adresat un însufleţitor îndemn de lj club; 16,00
rarea patriei, mii de oameni ai noastre. Rezultat al unui îndelun lăsat Decebal, ca moştenire, dra ţionale a popoarelor, pentru aşe i 16,15 Racîiod
muncii din municipiul Deva. gat proces istoric, obţinerea inde gostea de libertate, bărbăţie şi e- zarea ei ca principiu cardinal in a spori şi mai mult contribuţia ju
deţului nostru la accelerarea pro
Despre semnificaţia evenimente pendenţei a constituit totodată în roismul pentru apărarea ei şi tre ansamblul noilor norme de relaţii I zical; 18,00 <
lor de mare strălucire pe care po cununarea a sute de ani de lupte buie spus că hunedorenii au ştiut internaţionale. gresului economic şi social al ţării. \ Romanţe, c
porul nostru le-a sărbătorit la 9 eroice ale poporului pentru elibe să ducă prin istorie mai departe Subliniind rezultatele cu care po ic ( dii; . 20,30 Ar
Mai a vorbit tovarăşul Petre Lungu. rarea sa de sub Împilarea asupri din generaţie în generaţie steagul porul nostru a întîmpinat marile Adunări populare şi alte mani / 20,40 Calci
In şirul marilor evenimente din torilor străini. Strămoşii, conştienţi sfînt al libertăţii. Cu emoţie ară sărbători din această lună. vorbi festări consacrate centenarului in \ 22,00 Radioji
istoria zbuciumată dar glorioasă a şi mîndri de obîrşia lor, n-au ac tăm că şi în 1877, deşi apăsa greu torul a spus : La loc de cinste în dependenţei de stat au avut loc şi \ Muzical noc
poporului român, pe care le săr ceptat nicicînd să-şi plece capul jugul habsburgic austro-ungar, hu acest efort general al ţării se află în municipiile Hunedoara şi Pe
bătorim în primăvara acestui an sub jugul robiei. S-au apărat cu sa nedorenii s-au pus în slujba răz şi judeţul Hunedoara, care prin troşani, în oraşele şi comunele ju
r— a spus vorbitorul, — aşezăm bia celor mai viteji voievozi şi cu boiului de independenţă, adueîn- munca neobosită a lucrătorilor din deţului.