Page 12 - Drumul_socialismului_1977_05
P. 12
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. Gl(
Pag. 4
INDEPENDENTA DEZIDERAT VITAL
„Cucerirea independenţei în 187 7 1877-1878. Prin kaţ
plătită cu sînge de ostaşii şi dorobanţii
români, în redutele de la Plevna, Griviţa independenţa Român,
şi Smîrdan, a deschis calea unor noi © „Bărbăteasca păşire a României pe cîmpul de resbel
împliniri ale idealurilor de libertate şi a schimbat cu o singură lovitură situaţia statului român... Eroii
care ţin sus şi tare, pe cimpiile. de luptă ale Bulgariei, drapelul
român care e împodobit cu laurii nemuritori, nu-şi varsă în
progres ale poporului român". zadar sîngele lor. România liberă şi independentă va ocupa cu
mîndrie un loc în concertul european şi măreaţa ei faptă
împreună cu numele ei vor fi imprimate cu litere ce nu se vor
WÎCOLAE eJSAWŞK&ClS mai şterge din inimile generaţiilor viitoare". (Ziarul austriac
„DER OSTEN", 9 octombrie 1877).
0 „Românii au contribuit foarte mult la strălucita luptă
care a dus la luarea Plevnei. S-ar putea chiar zice că într-un
moment critic ei au salvat situaţia... Preciziunea tirului româ
nilor şi impetuozitatea atacurilor avură în această împrejurare
Aspiraţi® te vedea că n-am cruţat critică o influenţă decisivă. Românii au dat dovadă de calităţi
nici cheltuieli, nici oste
militare şi s-au purtat astfel incit au justificat opinia bună ce
neală, nici sînge, nici în lumea avea despre dînşii...". (Ziarul francez „MEMORIAL DIPLO-
a întregului săşi viaţa mea, ci am pur MATIQUE", decembrie 1877).
® „In faţa Plevnei, brigadele româneşti au repurtat singurul
tat războiul... cu sabia în
mînă, fără să am nici for succes al zilei de partea atacatorilor şi în întîlnirile următoare
s-au arătat cu totul egali cu cele mai bune trupe ale Rusiei.
popor român tăreţe, nici castele, nici Adevărul este că în general s-a uitat că numele poporului e
oraşe, nici cel puţin o casă
acela al unui neam vînjos şi voinic". (Ziarul englez „THE
de piatră unde să mă pot MORN1NG POST", 1 octombrie 1877).
® „Cu o îndîrjire de necrezut s-au aruncat în această Vale
11
® „Să nu dăm locul, că pâmîntul acesta este frămîntat retrage . (Mihai Viteazul). a Morţii ; respinşi, zdrobiţi, decimaţi de focul ucigător al unui
cu sîngele moşilor şi strămoşilor noştri 1". (MIRON COSTiN). inamic acoperit, dar fără să dea înapoi nici un pas, neezitînd
® „Iară ceştea rumâni, oricum şi cum pentr-atîtea călcări, nici un moment, înaintînd mereu, revenind fără încetare la atac
zdrobiri şi nespuse rele ce i-au trecut şi i-au călcat, tot iată pentru a lăsa, vai, în urma lor un lung şir de morţi şi de
pînă astăzi..., încă de nu să află atita fericiţi şi slobozi de muribunzi. Au fost acolo acte de eroism care nu se pot povesti".
tot, încă şi domnie, stăpîniri şi limba aceia a romanilor, tot stă
(Fr. Kohn — Abrest, corespondentul ziarelor belgiene „LE
şi se ţine. (CONSTANTIN CANTACUZINO STOLNICUL). SIECLE" şi „L’iNDEPENDANCE BELGE", despre lupta de la 30
august 1877).
A TRAI LIBERI SAU © „Trupele române, reunite cu cele ale armatei mele şi
A PIERI BĂRRATEŞTE puse sub comanda alteţei voastre serenisime, au dat dovadă
în zilele de 30/11 şi 31 august/12 septembrie de un curaj eroic
„Supunîndu-ne orbeşte luptînd sub unele din cele mai nimicitoare focuri ale inamicului".
vrăjmaşului nostru, vom (Scrisoarea ţarului ALEXANDRU AL ll-LEA către domnitorul Ro
peri desigur şi vom peri mâniei, 5 septembrie 1877).
ca mişei ; sculîndu-ne a- 0 „Descendenţii vechilor noastre legiuni, românii, se luptă
supra-i, chiar de nu vom astăzi cu eroism pe ţărmii Dunării pentru independenţa lor ;
îmi pare că este bine a face să se audă o aplaudare din partea
izbuti, tot încă vom avea capitalei vechii lumi şi a Italiei întregi, îndreptată valoroaselor
„Prin foc, p.
mîngîierea de a peri băr- noastre rude ". (GIUSEPPE GARIBALDI, 8 octombrie 1877). Sus, sus, la parap
băteşte noi, femeile noas
tre, copiii... cu toţii... Să
trăim slobozi, ori să ne
peară pîn’ şi urma noas Meatsrnarea — marele i
tră !“. (Ion Vodă Vitea Nicolae Bâl-cescu — flacăra re
zul). voluţiei de la 1848, In programul
căruia independenţa se afla la
loc de frunte. al poporului român
REVOLUŢIA VIITOARE
VA CERE UNITATEA ŞI VOM FI DEMNI DE O SINGURA ROMÂNIE! conlocuitoare
LIBERTATEA AMINTIREA „Dreptate, frăţie, unita get duşman î
Decebal — simbol al vitejiei
strâmoşilor, al făuririi statului dac NAŢIONALA STRĂBUNILOR te e flamura românilor. naţiuni; prin
liber, independemt. „Străbunii noştri au în Cu dînsa vor scutura ju ţiunea româr
„Revoluţia viitoare nu fruntat duşmanii şi au în
FĂGĂDUIM CA VOM se va mărgini a cere liber gul streinilor; cu dînsa îşi a domni pre
STA IN PICIOARE ! vins în răstimpuri cei mai vor redobîndi drepturile, ţiuni, nici v
„îşi puse în gînd (sul tatea din lăuntru, care e cumpliţi; apoi, noi, stră cu dînsa se vor pune în supusă altor;
tanul — n..n.) să vie... cu peste putinţă a dobîndi nepoţii lor, să nu putem rîndul neamurilor". drept egn. [
fără libertatea din afară,
toată puterea sa împotri libertatea de supt domni- oare mînui armele cu care VASILE MĂLINESCU (1850) SIMION E
va noastră... Noi din par rea străină, ci va cere u- ei au învins ?“. ACUM E RÎNDUL
tea noastră... făgăduim că nitatea şi libertatea naţio GHEORGHE MAGHERU (18ă6) NOSTRU ROMÂNI
vom sta în picioare şi ne nală". (Nicolae Bălcescu). ZECE MII DE ROMANI „Voim Dacia aşa cum ea AMENINŢA
vom lupta pînă la moarte“ AU CĂZUT CA SĂ fu. Străbunii noştri ne-au LIBER
(Ştefan cel Mare). CÎSTIGE PATRIEI LOR conservat limba şi pămîn- VREUNUI i
LIBERTATEA tul strămoşesc; părinţii
„România are deplină noştri, generaţiunea care „Campioni
încredere că independenţa credincioşi <
Mibai Viteazul —■ făuritorul pri ei va fi recunoscută defi se duce au făcut unirea, vom lupta îi
mei uniri a românilor din Mol independenţa şi mult lu-
dova, Ţara Românească si Tran nitiv şi pe d-întreg de că contra curen
silvania. crat-au pentru libertate.
tre Europa. Pe lîngă drep Acum e rîndul nostru ; dată ar stîr
N-AM CRUŢAT tul ei cel vechi, al cărui nouă ne este dat a com patrioţilor n
NICI CHELTUIELI, principiu fusese scîlciat pleta unitatea naţională, a braţul Româi
prin răstălmăciri istorice, ieri a fost st
NICI OSTENEALA, întări libertatea şi a face
astăzi vine să se adauge robiei, să an
NICI SÎNGE titlurile pe care ea le-a ca egalitatea să nu fie un tatea vreunu
„Pînă la urmă din cele împrospătat sau le-a înti van nume". înarmat cu s
CONSTANTIN MILLE (1883)
trei ţări, adică din Ţara nerit pe cîmpurile de bă DATORIA lui...".
Românească, Ardeal şi taie. Zece mii de români DE A NE PĂSTRA CONSTANT
Moldova, am scos şi am au căzut în jurul Plevnei FIINŢA NAŢIONALĂ
făcut gata de slujbă... 200 ca să cîştige patriei lor li „Românii nu pot j>ierde
r
de mii de oameni de luptă, bertatea si independenta". din vedere că, naţiune şi SOCIALIS
pedestri sau călări, cu ca MIHAIL KOGÂLNICEANU (1878) PENTRU E
/: ?| stat, avem o misiune de
re eram totdeauna gata... NU VOM AVEA ODIHNĂ NAŢII
"'Ti Alexandru Ioan Cuza — primul îndeplinit şi înţeleg că,
în vremea aceasta se poa domn al Principatelor Unite. PÎNĂ VOM DOBÎNDI DE SUB JI
Ştefan cel Mare — erou legen SUVERANITATE pe cît timp vom fi în voia
dar al luptei poporului nostru întîmplărilor din afară, „Social-den
pentru libertate. LIBERTATEA ŞI VIAŢA TREBUIE SĂ FIE DEPLINA geniul nostru naţional nu luptă împotr
„Românii vreau o leagă
ÎNFIPŢI ŞI NESMULŞI GARANTATE strînsă, frăţească între lo se poate dezvolta; simţim nedreptăţi, o
ÎN HOTARELE LOR „Libertatea şi viaţa trebuie să fie garantate ; cuitorii acestui pămînt; că avem o datorie impe sări şi robiri
născuţi într-un stat ce a fost independent şi care şi vreau suveranitate depli rioasă de a ne asigura fiin om, luptă şi
„Aceste a noastre ţări... astăzi nu poate fi socotit decît tributar, ei nu trebuie nă; vreau pace cu toţi ve ţa; a renunţa la unire ar urmă energii
nici stăpînirea, nici slobo să fie trataţi ca sclavi şi supuşi arbitrariului în ceea cinii lor, alianţă cu fireştii fi pentru noi a abdica ca tuturor bând
zenia gios şi-au lăsat, ce ce au mai scump. Ei trebuie să se bucure de toate lor aliaţi, scurt libertatea naţiune, ar fi a renunţa litice din soi
după multe sîngeroase şi drepturile inerente omului... Libertatea în această şi fraternitatea înăuntru la orice speranţă". talistă, împof
româneşti războaie... nici privinţă trebuie să fie nelimitată, ea nu poate să şi în afară. Acestea le ION GHICA (1892) acaparărilor i
odată piciorul din hotare contribuie decît la însuşi binele patriei". (lordache vreau şi le cer ei cu viaţa DREPT EGAL luptă pentru
le sale afară nu şi-au scos, Rosetti). odată, nici că se vor o- PENTRU TOATE ţiunilor de
ce înfipţi şi nezmulşi au dihni pînă nu le vor cîş- NAŢIONALITĂŢILE străin".
rămas.(Dimitrie Can- tiga". „Naţiunea română dă C. DOBRO
Pagină realizată de
temir). CAROL DROZD şi VIRGIL ONOIU GEORGE BARIJIU (1848) de ştire naţionalităţilor
