Page 13 - Drumul_socialismului_1977_05
P. 13
» MARŢI, 10 MAI 1977 Pag. 5
AL NAŢIUNII NOASTRE SOCIALISTE
i întregului 'popor, 1918 — România, stat naţional,
i de drept şi de fapt unitar, suveran şi independent
& „Istoria demonstrea „Românii din Tran muri pentru Domnul Cu
ză că formarea statului na silvania, în împrejurările za...".
ţional român nu a fost re de faţă, numai la Princi AL. PAPIU ILARIAN
zultatul unui eveniment pate privesc, numai de aici ❖ „Unirea este necesa
întîmplător, de conjunctu aşteaptă semnul, numai de ră pentru că naţiunea ro
ră, al înţelegerilor interve mână fără de dînsa nu
nite la masa tratativelor ; aici îşi văd scăparea. Cînd şi-ar putea apăra viaţa şi
tratatul de pace n-a făcut s-a ales Cuza Domn, entu libertatea în contra inami
decît să consfinţească o si ziasmul la românii Tran cilor interni şi externi, nu
tuaţie de fapt, creată de silvaniei era poate mai şi-ar putea recîştiga liber
lupta maselor populare. mare decît în Principate... tatea şi drepturile pierdu
Unirea Transilvaniei cu Un lucru mi se pare a fi te, nici n-ar putea rege
România a constituit în nera. Aceste scopuri se
făptuirea firească a năzu mai mult decît sigur : că pot ajunge numai prin
inţei seculare de unitate a românii de peste Carpaţi, una concentrare de puteri
poporului nostru, a visului bărbaţi şi femei, bătrîni şi care este rezultatul unirii".
pentru care au luptat şi tineri, toţi ar fi gata de a SIMION BĂRNUŢIU
s-au jertfit nenumărate
generaţii de înaintaşi, îm
plinirea unei necesităţi o-
biective a însăşi dezvoltă
rii istorice".
PROGRAMUL PARTIDU
LUI COMUNIST ROMAN
DE FĂURIRE A SOCIE
TĂŢII SOCIALISTE MUL
TILATERAL DEZVOLTA
TE ŞI ÎNAINTARE A
ROMÂNIEI SPRE COMU
NISM Adunarea naţională de la Alba lulia (decembrie 1918).
Contribuţia României ia motoria
spăngl, prin glonţ, prin fum / Prin mii de baionete, / Urcăm, luptăm... iată-ne—acum |
I.
împotriva fascismului
Vremuri H „Soldaţi şi ofiţeri ai Di- trupele Armatei' 4 române, ale ţiunea armatei române a con
viziei 1 de voluntari „Tudor Vla- generalului Dăscălescu, dar şi tribuit serios la cucerirea Buda
dimirescu — Debreţin" I trupele Armatei 1 ale generalu pestei şi la înaintarea în regiu
Vremuri eroice şi oameni pe măsura vremurilor ! lui Atanasiu. nea cehoslovacă, tot astfel cum
Era prilejul unic. Poporul român, dacă nu i se îndeplinea Vă felicit cu prilejul decoră Permiteţi-mi sâ vă felicit pen prin actul de la 23 August 1944
dorinţa, era hotărit să-şi cucerească independenţa prin puterea rii diviziei cu ordinul „Drapelul tru succesele armatelor române România a contribuit într-o bu
armelor, cu preţul singelui. Independenţa era visarea întregului roşu". Aceasta este o dovadă şi sâ le urez continuarea aces nă măsură la schimbarea si
i n-are cu- popor. O dorea burghezia radicală care, prin presă pregătea că aţi luptat curajos, cot la cot tor succese în luptele duse îm tuaţiei de pe întregul front ră
ontra altor opinia publică ; o propagau cercurile muncitoreşti şi socialiste ; cu Armata sovietică, pentru eli preună cu Armata Roşie". (Te săritean". (Emisiunea postului de
berarea ţârii dv. şi aţi contri
rmare, na- muncitorimea şi ţărănimea fremătau de nerăbdarea de a porni buit la izgonirea fasciştilor de legrama adresată de mareşalul radio american, reprodusă în
iici voieşte la luptă pentru independenţă ; îi demonstra necesitatea şi posi pe teritoriul Ungariei şi Ceho I.V. Stalin la 5 aprilie 1945, ziarul „Jurnalul de dimineaţă",
bilitatea intelectualitatea din România prin presă şi conferinţe,
t alte na- manifestaţii şi demonstraţii. Erau gata a o cuceri pe cîmpul slovaciei". (Din cuvîntarea ma preşedintelui Consiliului de mi din 22 februarie 1945).
■ „Este prematur sâ evaluăm
niştri al României, Dr. P. Groza,
suferi a fi de bătălie prin lupte şi jertfe dorobanţii şi roşiorii, care, potri reşalului Rodion Malinovski, rosti reprodusă din ziarul „Scinteia" toate consecinţele pe care le
ci voieşte vit mărturiilor unui participant activ la evenimente, erau atit tă în preajma Zilei Victoriei, la nr. 192 din 8 aprilie 1945). poate avea răsturnarea de si
3 mai 1945, cu ocazia mmînă-
tru toate". de entuziaşti şi doritori incit erau convinşi că nimeni şi nimic rii ordinului „Drapelul roşu" a- ■ „Geneva, 25 august. La tuaţie produsă de P.omânia. ’n
nu le va putea rezista. ora 23,30 o ştire din Budapesta orice caz este un eveniment de
MUŢIU (1843) Totul era pregătit. Şi cînd Poarta otomană a început cordat de Prezidiul Sovietului a anunţat că România a de mare importanţă care a dat una
Suprem al U.R.S.S. Diviziei „Tu-
războiul, nesocotind uzanţele internaţionale, s-a format un tior Vladimirescu — Debreţin"). clarat război Germaniei şi că din cele mai sensibile lovituri
NU VA uriaş zid de apărare. El a fost zi de zi consolidat prin alte atit Bucureştiul cit şi Ploieştiul celui de-al lll-lea Reich. în pri
■ „Noua situaţie din Româ
[CIODATA hotărîri de mare însemnătate. Validarea convenţiei romăno- nia va găsi şi la noi un puter au fost năpraznic bombardate mul rind pentru că îl lipseşte
TEA ruse de Corpurile legiuitoare la 16 aprilie, convenţie prin care nic ecou. Cercurile guvernamen de aviaţia germană. definitiv de petrolul pe care
l-ar mai fi putut extrage. In al
r POPOR se garanta suveranitatea şi integritatea teritorială a României ; tale au intrat in panică, şi in Bucureştiul este complet eli doilea rind, pentru că ar fi im
proclamarea da către - Corpurile legiuitoare la 29 aprilie a stării guvern peste puţin timp sint de berat.
hotărîţi şi de război cu Imperiul otoman. Urmarea firească şi logică a fost aşteptat schimbări mari. Frontul Trupele române i-au alungat posibil ca celelalte state sate
lite, Ungaria şi Bulgaria, să nu
neatîrnării, moţiunea Camerei deputaţilor din 9 mai 1877 care proclama patriotic este pe cale să cuce pe germani, care au încercat să fie şi ele antrenate în catastro
tdeauna în independenţa României motivind-o scurt şi clar : „Camera, rească puterea". (Din ordinul pună mina pe punctele strate fa care a început să existe pen
gice. In ţară, germanii se pre
ar ce vreo- mulţumită de explicările guvernului asupra urmărilor ce a dat Statului Major Central al arma dau românilor". (L’Humanite", tru cel de-al lll-lea Reich şi în
votul din 29 aprilie/11 mai anul curent, ia act că rezbelul între
şovinismul România şi Turcia, că ruperea legăturilor noastre cu Poarta şi tei populare de eliberare din nr. 6 din 26 august 1944). consecinţă să nu caute să se
Bulgaria).
ugetaţi, ca independenţa absolută a României au primit confirmarea lor H „Vă mulţumesc pentru sen Hi „Din România vin ştiri bu retragă cit mai curînd posibil".
ne în multe direcţii. Nu vom
i, care pînă oficială". timentele prieteneşti exprimate insista astă-searâ asupra ajuto („Le Figaro" nr. 3, din 25 au
gust 1944).
s de lanţul Un nou stat independent se înscria pe harta politică a de dv. faţă de Uniunea Sovieti rului militar atit de însemnat şi B3 „împreună cu noi, împreu
linţe liber- Europei. Un stat ce se dovedise că e vrednic să şi-o cucerească că şi de Armata Roşie. După cu rezultate atit de excelente nă cu trupele aliate, noua Ro
şi care va dovedi că e tot atit de vrednic să şi-o apere pe
alt popor, cîmpul de luptă. cum se vede din ordinul de zi date de diviziile româneşti pe mânie democrată a început
iirea călău- Botezul focului a început curind după proclamarea inde de azi, pe frontul de luptă cîmpul de luptă din est. lupta pentru înfrîngerea lui
Hitler, a făcut sacrificii consi
Vom spune numai ceea ce
pendenţei. Ostaşii români au săvirşit acte impresionante de împotriva armatelor germano- este evident, şi anume că ac derabile în această luptă şi noi
fasciste s-au distins nu numai
eroism. Ţara întreagă era alături hotărită la sacrificii şi jertfe.
BACALBASA toţi recunoaştem serviciile adu
(1883) O solidaritate impresionantă se manifestă încă o dată faţă de se de poporul român acestei
eroismul ţăranului român transformat în soldat, alături de sol cauze...". (Din discursul rostit
daţii ruşi şi voluntarii bulgari. de ministrul de externe al
LUPTĂ U.R.S.S., V.M. Molotov, la Con
Entuziasmul general de o parte şi de alta a Carpaţilor era
BERAREA emoţionant. Ţăranii rămaşi acasă renunţau la bunurile lor ferinţa de pace de la Paris, în
ILOR pentru cei plecaţi la război; masele muncitoare îşi ofereau problema tratatului de pace cu
1 STRĂIN roadele muncii lor pentru cei ce se jertfeau in slujba marelui România, 10 octombrie 1946,
ideal; pictorii şi scriitorii imortalizau momentul istoriei prin reprodus din ziarul „Scinteia"
eraţia, care opere perene. Din România şi din provinciile de sub dominaţie nr. 651, din 14 octombrie 1946).
a oricărei străină, din Transilvania şi din Bucovina, numeroşi tineri şi-au 1! „Guvernul sovietic, ţinînd
lărei apă- părăsit familiile şi au alergat sub arme pentru apărarea inde seama de participarea activă a
imuJui prin pendenţei României. Colecte pentru adunare de bani, îmbrăcă României, începînd de la 23
:u cea din minte şi medicamente sînt organizate în toate părţile locuite August 1944, in luptă de partea
Germaniei
Aliaţilor,
contra
în
împotriva de români. Ca şi altădată, ca întotdeauna, cauza întregii naţiuni hitleriste, precum şi de îndepli
a fost apărată de o parte şi de alta a Carpaţilor. Graniţele
smelor po- nirea loială de către România
itatea capi- artificiale despărţitoare de fraţi n-au putut constitui şi n-au a obligaţiilor luate prin Conven
va tuturor constituit o piedică în calea vrerii nestrămutate de unire şi ţia de armistiţiu, a hotărit să
diploma
relaţiile
restabilească
i ţ i o n a 1 e, independenţă. Astfel, independenţa României realizată acum un tice cu România şi propune un
berarea na- secol a însemnat o coloană puternică de susţinere a edificiului schimb de miniştri plenipoten
sub jugul naţional alături de alte coloane tot atit de puternice şi de ţiari". (Comunicarea guvernului
înălţătoare — unirea din 1859, unirea din 1918, victorioasa sovietic cu privire la restabili
cu
diplomatice
relaţiilor
rea
iANU-GHEREA insurecţie naţională armată, antifascistă şi antiimperialistă din România, reprodusă din „Scîn-
(1911) August 1944. Colaborare între ostaşi’ români şi sovietici pe frontul antifascist. teia" nr. 295, din 8 august 1945).
