Page 14 - Drumul_socialismului_1977_05

Pag. 6 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6169 © MARŢI, 10 MAI 1977

La chemarea partidului, a secretarului general, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCt)

Plenara Consiliului judeţean Hunei muncii sie naţionalitate maghiară

La Deva, a avut loc, zilele tre­ oamenilor muncii, de naţionalita­ dăruire fără limite pentru cauza vom răspunde prin fapte. rite căi să se amestece în tre­
cute, Plenara lărgită a Consiliu­ te maghiară. poporului şi a patriei. Documentul pus în dezbatere, burile interne, denaturînd groso­
lui oamenilor muncii de naţiona­ Exprimând gîndurile şi simţă­ Este cunoscut că In 4 aprilie ca şi cei care au luat cuvîntul, lan realităţile noastre socialiste.
litate maghiară. mintele întregii populaţii de na­ a avut loc în Capitală şedinţa au subliniat convingător ideea că Această propagandă duşmănoasă
La lucrările plenarei a^ partici­ ţionalitate maghiară din judeţul plenară a Consiliului oamenilor la însemnatele sporuri suplimen­ — se arată în documentul dez­
muncii de naţionalitate maghiară,
pat tovarăşul Ilio Rădulescu, nostru, dezbaterile ce au avut în cadrul căreia toţi participan­ tare de producţie peste plan date bătut şi aprobat în unanimitate
de colectivele hunedorene în pri­
prim-seeretar al Comitetului ju­ loc în cadrul plenarei au dat o mele 4 luni ale anului şi-au a- de participanţii la plenară — tre­
deţean Hunedoara al P.C.R., pre­ înaltă apreciere expunerii tovară­ ţii, făcîndu-se ecoul oamenilor buie pusă în strînsă legătură cu
şedintele Comitetului executiv şului Nicolae Ceauşescu la şedin­ muncii de naţionalitate maghiară dus contribuţia şi oamenii mun­ reactivarea unor cercuri reacţio­
cii de naţionalitate maghiară.
al Consiliului popular judeţean. ţa comună din 28—29 martie, so­ din ţara noastră, şi-au manifestat nare, neofasciste, care încearcă
cotind-o, pe bună dreptate, drept încă o dată adeziunea la politica Participanţii la plenară s-au să învenineze atmosfera politică
în afara membrilor consiliului, un document de inestimabilă în­ internă şi externă a partidului şi referit, în mod firesc, la politica
iau luat parte, de asemenea, in­ semnătate, un program bogat al stalului, hotărî rea fermă de a naţională, profund marxist-leni- internaţională, să semene vrajbă
vitaţi d n rîndul populaţiei de efortului pentru înlăturarea grab­ între popoare, să submineze trans­
:
naţionali;ate maghiară, reprezen­ nică a tuturor urmărilor cutre­ contribui cu întreaga capacitate nistă a Partidului Comunist Ro­ punerea în viaţă a documentelor
de muncă la transpunerea în via­
tanţi ai onor organizaţii de masă murului, de propulsare a econo­ ţă a sarcinilor cuprinse în ex­ mân, apreciind-o drept una din Conferinţei de la Helsinki.
;şi obşteşli. ai unor instituţii ju­ miei româneşti pe coordonatele punerea tovarăşului Nicolae cele mai de seamă cuceriri ale Noi. oamenii muncii de naţio-
deţene. stabilite de Congresul al Xl-lea, Ceauşescu. construcţiei noastre socialiste. E- nalitaţe _ maghiară din România
socialistă, care, în spiritul poli­
Plenara n dezbătut sarcinile ce o expresie concludentă a capa­ galitatea deplină în drepturi între ticii naţionale marxist-leninisle a
revin consiliului din hotărîrile cităţii de sinteză care caracteri­ în spiritul acestor idei înălţă­ toţi cetăţenii paţriei noastre este partidului nostru, in baza egali­
:Şedinţei comune a Comitetului zează pe secretarul general al toare, alături de întregul popor vizibilă la tot pasul. Oamenii tăţii depline şi a respectului re­
muncii de naţionalitate maghiară
— se arată în informare — toţi
'Central al Partidului Comunist partidului. oamenii muncii de naţionalitate participă activ, în spiritul largu­ ciproc trăim în adevărata frăţie
Român, Marii Adunări Naţionale, Evocînd momentele grele ale maghiară din judeţul Hunedoara lui democratism, la toate nivelu­ Si unitate de nezdruncinat cu po­
Consiliului Suprem al Dezvoltă­ cutremurului de la 4 martie a.c., ne exprimăm hotărârea nestrămu­ rile la luarea hotărîrilor privind porul român, sintem întru totul
rii Economice şi Sociale şi acti­ participanţii la dezbatere au a- tată de a înfăptui cuvîntul parti­ prezentul şi viitorul patriei. de acord cu politica internă şi
vului central de partid şi de stat preciat că modul organizat, dis­ dului, gîndurile de preţuire a în­ externă a Partidului Comunist
din 28—29 martie a.c., din expu- ciplinat şi lucid în care a acţio­ O importantă parte a lucrărilor Român şi guvernului nostru.
merea prezentată cu acest prilej nat întregul popor în această a- tregii politici interne şi externe plenarei a relevat ampla activi­ Strîngindu-ne tot mai puternic
de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. devurată probă de foc a pus încă a partidului şi statului nostru, tate internaţională a partidului şi rmdurile în jurul partidului, res­
Plenara a dezbătut totodată pro­ o dată în evidenţă faptul că pentru transpunerea ei neabătu­ stalului nostru orientată cu fer­ pingem în mod hotărît manevre­
gramul de activitate al Consiliu­ Partidul Comunist Român, încer­ tă îrt viaţă. Cu toţii sîntem pă­ mitate spre dezvoltarea relaţiilor le duşmănoase ale unor cercuri
lui judeţean al oamenilor muncii cat şi călit, puternic şi unit, con­ trunşi de însemnătatea marilor de colaborare cu ţările socialis­ reacţionare apusene, care urmă­
de naţionalitate maghiară pe pe­ duce cu mină sigură poporul în sarcini economice şi sociale care te, cu toate statele lumii, fără resc discreditarea succeselor ţă­
rioada pînă la sfîrşitul anului. orice momente, oricît de grele ne stau în faţă în acest an si în deosebire de orinduire socială, rii noastre_ şi crearea unui cli­
Informarea cu privire la sarci­ ar fi ele. Va rămîne mereu viu cei viitori, de forţa ce o repre­ participarea sa activă la diviziu­ mat de neîncredere.
nile Consiliului oamenilor mun­ în minţile şi inimile noastre — zintă frăţia şi unitatea cu cei ce nea internaţională a muncii, pu- Participanţii la plenară au a-
cii de naţionalitate maghiară re­ se spune în informare — exem­ muncim şi trăim pe aceste me­ nînd la baza acestei colaborări probat proiectul de program pen­
ieşite din expunerea tovarăşului plul activităţii pline de dăruire leaguri. în consens cu aceste sim­ principiile deplinei egalităţi în tru activitatea viitoare. Plenara
Nicolae Ceauşescu la şedinţa co­ şi cutezanţă revoluţionară al se­ ţăminte ne străduim să ne adu­ drepturi, respectului independen­ a ales în funcţia de vicepreşedin­
mună a C.C. al P.C.R., Marii A- cretarului nostru general, care cem pe deplin contribuţia, în ţei şi suveranităţii, al neameste­ te al Consiliului oamenilor mun­
dunări Naţionale şi Consiliului s-a aflat zi şi noapte la cel mai mod exemplar, fiecare la locul cului în treburile interne. cii de naţionalitate maghiară pe
Suprem al Dezvoltării Economice înalt post de comandă, în locu­ său de muncă, la oraşe şi sate, Participanţii la plenară au fost tovarăşa Jancso Terezia.
şi Sociale a fost prezentată de că- rile cele mai grele, desfăşurind o pentru înfăptuirea planurilor de unanimi în a da o energică ri­ în încheierea lucrărilor plenarei
!tre tovarăşul Şooş Andrei, pre­ activitate energică, neobosită, dînd progres material şi spiritual al postă cercurilor reacţionare din a luat cuvîntul tovarăşul Ilie
şedintele Consiliului judeţean al dovadă de nemărginit umanism, poporului. Chemării partidului îi Occident, care încearcă pe dife­ Rădulescu.
KISS LUDOVIK întotdeauna să învingă greutăţile şi, în ciuda peste lot la noi — precum spune .şi cîntecul. cu faptul că in Banat circulă patru limbi —
acestora, şi-au cimentat unitatea şi frăţia. Vic­
Aceasta este patria mea minunată, de care
învăţător, directorul căminului toria socialismului a adus drepturi egale pen­ mă simt negată, pentru că aici m-am născut, română, germană, maghiară şi sirbo-croată. Din
casa părintească, în satul meu natal am în­
cultural din satul Cristur tru toţi oamenii acestui .pămînt românesc. Avem aici am crescut, aici trăiesc, aici muncesc. văţat, apoi, mai tîrziu m-am şi convins cit
dreptul de a participa activ în întreaga viaţă
Ca învăţătoare, în primul rînd am mîndria
este de important ca în toate activităţile pa-
politică, economică şi social-culturalâ a ţării. de a educa copiii mei în spiritul dragostei faţă de inoUce, la .învăţătură, în timpul nostru liber.
Satul Cristur este atestat documentar la anul Copiii noştri învaţă împreună în limba în care .aceste meleaguri frumoase ale patriei noastre, In_ principalele noastre preocuoări zilnice să
1302. De atunci este locuit de români şl ma­ doresc, se joacă împreună, muncesc Împreună faţă de tot ceea ce a creat poporul nostru trăim mereu in înţelegere şi unitate deplină.
ghiari deopotrivă, în frăţie şi unitate deplină. la activităţile patriotice .; sînt chiar simbolice harnic de-a lungul secolelor şi mai ales în ul­ Am învăţat să ne apreciem şi să ne respectăm
După 23 August 1944, locuitorii satului nostru succesele obţinute de pionierii români şi ma­ timele trei decenii, sub conducerea partidului. deopotrivă, indiferent de limba pe care o
s-au ataşat profund transformărilor înnoitoa­ ghiari în cadrul Festivalului naţional .„'Cintarea Am simţit o mare mulţumire sufletească cînd vorbim.
re conduse de Partidul Comunist Homân, au României". Pionierii români şi maghiari de la am luat la -.cunoştinţa că tovarăşul Nicolae
participat activ la realizarea lor. şcoala generală din Aninoasa, de pildă, au Ceauşescu a făcut o vizită de lucru in judeţul De 20 de ani sînt profesor în Valea Jiului,
Sînt mîndru că fac parte dintr-un colectiv obţinut rezultate deosebite la etapele interjude­ Harghita, pentru amplasarea unui important unde am regăsit idealurile formate încă din
le cadre didactice bine închegat, capabil să ţeană şi pe -ţară. Exemple de acest fel sini obiectiv hidroenergetic pc Tirnava Mare. care anii de tinereţe, unde tot aşa de bine mă simt
rezolve cerinţele educaţiei elevilor în spiritul multe .în judeţul nostru. are o importanţă multiplă. El va pune la a- pentru că îmi pot afirma pe deplin persona­
patriotismului socialist. Români şi maghiari, Ţara în care trăim este patria noastră, a tu­ dă.nost de inundaţii localităţile şi terenurile a- litatea. Deci, ţin foarte mult la această pa­
profesori şi elevi, avem în şcoala noastră in­ turora, indiferent de naţionalitate. Noi ştim gricdle aflate in aval. va asigura cantităţi în­ trie, care se numeşte România socialistă. Nici
terese comune şl acţionăm in front unit pentru să trăim şi să muncim Împreună, să ne re­ o .forţă, fie ea a naturii, fie ea vorbăria înşe­
ca elevii să înveţe — şi în limba maternă şi zolvăm problemele in cea mal perfectă armo­ destulătoare de apă potabilă şi industrială pen­ lătoare venită din afara ţării, nu poate dezbina
tru Odorheiu-Secuiesc. Sighişoara, Cristuru-Se-
în limba română — ce este munca, efortul pen­ nie şi înţelegere. Pentru aceasta nu avem ne­ cuiesc, irigarea a circa in 000 ha teren, va func­ această unitate formată în jurul Partidului Co­
tru edificarea patriei comune. Grădiniţa şi voie de lecţii şl sfaturi de peste hotare 1 în ţiona aici o hidrocentrală. Iată grija partidului munist Român, condus de cel mai iubit fiu ni
şcoala .îşi aduc contribuţia la dezvoltarea şi orice altă ţară, am fi dezrădăcinaţi şi întot­ pentru judeţele cu populaţie maghiară. acestui pămînt, tovarăşul secretar general
adîncirea sentimentelor de dragoste pentru locu­ deauna străini. Aici ne-am născut, în Romănia, Nicolae Ceauşescu.
rile natale. Elevii de la şcoala noastră, orga­ In judeţul Hunedoara, aici ne simţim acasa. Prin aceste fapte grăitoare fac educaţia pa­
nizaţiile U.T.C. şi de pionieri, îndrumaţi de triotică. Citind împreună cu elevii articole de­ DEAK PARASCHIVA
cadrele didactice, au înţeles că trebuie să se spre vizitele de lucru ale tovarăşului Nicolae
pregătească pentru acele profesii prin care îşi FERENCZ SIGISMUND Ceauşescu, am reuşit să sădesc în sufletele profesoară
pot ajuta ţara. Toţi absolvenţii şcolii îmbrăţi­ revizor de sector la siguranţa elevilor dragostea faţă de .patrie, stimă şi înaltă
şează meserii practice, prin care îşi pot îm­ preţuire pentru conducătorul nostru iubit, pen­ Ia Şcoala generală nr. 3 Deva
plini personalitatea, se pot afirma în muncă. circulaţiei C.F.R. Deva tru că toţi ne bucurăm de aceleaşi condiţii de
Activităţile practice contribuie şi ele la forma­ deplină libertate şi egalitate spre a ne putea Fac parte din colectivul de cadre didactice de
rea sentimentului de dragoste pentru ţară, pen­ Expunerea magistrală prezentată de secreta­ valorifica talentele şi priceperea în .interesul la Şcoala generală nr. 3 Deva, unitate şcolară
tru partid, pentru avuţia poporului. rul general al partidului. tovarăşul Nicolae nostru şi al patriei noastre dragi. N-a fost ni­ relativ nouă, care funcţionează poate în cel
Populaţia satului nostru a înţeles şi s-a con­ Ceauşescu, la şedinţa comună a Comitetului ciodată alît de bogată şi diversă activitatea mai frumos local de şcoală din Deva, în car­
vins că este o obligaţie patriotică de a fi un Central al P.C.R.. Marii Adunări Naţionale şi de creaţie artistică a naţionalităţilor conlocui­ tierul Dacia. Din numărul de aproximativ 1 <;oo
constructor activ şi priceput al vieţii noi. Re­ Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice toare ea acum. in cadru] Festivalului naţional de elevi pe care ii avem. 403 frecventează cursu­
zultatele bune obţinute de C.A.P. Cristur se şi Sociale reprezintă un document programa­ „Cintarea României", datorită condiţiilor create rile în cadrul secţiei maghiare, în cele 10 clase
datoresc în primul rînd politicii înţelepte a tic de o excepţională importanţă teoretică şi de partidul nostru iubit. bucurîndu-se, deci, pe lingă predarea şi trans­
partidului cu privire la înzestrarea şi dotarea practică, care înfăţişează cuprinzător imaginea Doresc ca în viitor, prin activitatea mea de miterea cunoştinţelor în limba lor maternă, şi
agriculturii, dar, în bună măsură şi colaborării patriei în împrejurările tragice prin care a tre­ dascăl, să contribui şi mai mult la înflorirea de toate condiţiile materiale şi morale de care
frăţeşti şi atmosferei sănătoase ce domină co­ cut, o analiză profund ştiinţifică, intr-o viziu­ necontenită a patriei noastre dragi, România dispune unitatea noastră şcolară : laboratoare
lectivitatea de cooperatori. Munca este o în­ ne unitară a stadiului atins în dezvoltarea eco- socialistă. şl cabinete bine dotate, bibliotecă cu cărţi in
datorire patriotică, sursa bunăstării, terenul nomico-socială a ţării, stabilindu-se orientările limbile română şi maghiară, bază sportivă, ca­
fertil al înfrăţirii. fundamentale ale activităţii viitoare a parti­ Prof. CSOSZ GAVRILÂ dre didactice bine pregătite.
Un ait plan în care prietenia şi înfrăţirea dului şi statului, deci a întregului nostru popor. director adjunct Conştienţi de nobila misiune pe care o avem
se realizează într-un mod fericit este bogata — educarea şi instruirea tinerei generaţii în
activitate culturală desfăşurată la căminul cul­ Alături de toţi cetăţenii patriei, oamenii mun­ la Liceul real-uman Petroşani chip comunist — învăţătorii şi profesorii noştri
tural. Ea reflectă înaltele sentimente patriotice cii de naţionalitate maghiară îşi reafirmă şl în nu precupeţesc nici un efort in ce priveşte
şi revoluţionare sădite de partid în cugetul oa­ aceste momente deosebite întreaga lor adeziune In aceste zile de angajare plenară a întregii cultivarea sentimentului de prietenie, de frăţie,
menilor noştri. Orice program, cuprinzînd dan­ la politica partidului, hotărîrea lor fermă de a noastre naţiuni In eroica bătălie pentru refa­ de stimă reciprocă între copiii români şi ma­
suri româneşti şi maghiare, piese în cele două contribui cu întreaga capacitate la transpune­ cere, pentru recuperarea pierderilor pricinuite ghiari, fiindcă toţi sînt elevii noştri, chiar da-
limbi, montaje literar-artislice, brigăzile artis­ rea în viaţă a sarcinilor cuprinse în expune­ de seismul ce s-a abătut asupra ţării, pentru că-i cheamă Dorin sau Islvan. Doina sau II-
tice de agitaţie contribuie la cimentarea frăţiei rea făcută de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la normalizarea întregii vieţi economice şi sociale, diko. In acest sens se concep şi se organizează
dintre locuitorii satului. şedinţa comună. am aflat cu deplină satisfacţie de succesele in toate activităţile educative extraşcolare. Numai
Eu însumi mă străduiesc şi mă voi strădui Voi milita cu fermitate şi în viitor pentru îndeplinirea planului pe primele patru luni ale in cursul anului şcolar prezent s-au organizat
să-mi slujesc patria, de care mă leagă naşte­ cimentarea unităţii şi frăţiei dintre poporul ro­ acestui an. în comun, la nivel de clase paralele, excursii
rea, viaţa, idealurile, trecutul şi viitorul. Aici mân şi naţionalităţile conlocuitoare, peniru a Noi, oamenii şcolii urmărim cu insistenţă in­ ia locuri istorice : la Costeşli. Teben. Alba Iu­
m-am născut, aici muncesc, aici mi-am crescut dezvolta la' copiii noştri, tinerele vlăstare ale tegrarea şcolii cu practica, cu cerinţele econo­ lie. Hunedoara, in Bulgaria (Plevna, Griviţa) —
cei 5 copii, care au avut toate posibilităţile României socialiste, sentimentul patriotismu­ miei naţionale, ridicarea conştiinţei socialiste. locuri unde strămoşii noştri au făurit o istorie
oferite de statul nostru socialist de a învăţa şi lui socialist, ataşamentul faţă de partid, Noua orientare dată ele partid invăţămîntului comună; s-au viz.itat unele obiective economi­
de a munci. I-am crescut în spiritul dragostei popor, hotărîrea lor de a nu precupeţi nici impune îmbinarea strînsă, intr-un flux desă- ce de seamă, realizate in anii construcţiei so­
pentru pâmîntul şl poporul nostru, pentru pa­ un efort în vasta activitate pe care o desfă­ vîrşit, a celor trei activităţi fundamentale : in- cialiste : Porţile de Fier, Termocentrala Min­
trie, pentru a fi utili societăţii noastre, într-un şurăm cu toţii pentru înflorirea necontenita a strucţie-cercetare-producţie. tia, Ţesătoria de mătase şi Tipografia din Deva
cuvînt de a fi buni patrioţi. patriei noastre socialiste. Trecerea de la treapta „a şti" la aceea „a în­ etc. — care asigură locuri sigure de muncă tutu­
Afirm cu deosebită responsabilitate că voi de­ ţelege" este favorizată de dezvoltarea ştiinţe­ ror cetăţenilor ţării, fără deosebire de naţio­
Prof. SCHREIBER ŞTEFAN pune toată capacitatea pentru realizarea Pro­ lor, de amplitudinea cunoştinţelor acumulate, nalitate, transpunînd în viaţă politica justă,
gramului partidului de făurire a societăţii so­
a exploziei informaţionale şi specializării din
profund umanitară a partidului şi statului nos­
inspector cialiste multilateral dezvoltate şi a comunismu­ ce în ce mai limitate. Datorită acestor factori, tru în problema naţională.
lui pe pâmîntul României — patria mea. Tot­ în multe ţări există tendinţa ca ştiinţa să fie
Prin toată munca noastră, noi. comuniştii
Ia Inspectoratul şcolar judeţean odată, condamn şi îmi exprim profunda dez­ predată şi asimilată in continuare printr-o rup­ care predăm la secţia maghiară, dorim să con­
aprobare şi indignare faţă de acele oficine occi­ tură de propria ei istorie şi de cultura epo­ tribuim la educarea sentimentului de patrio­
După acele clipe, ore şi zile ce au urmat dentale care, încâlcind elementarele sentimen­ cilor în care s-au constituit disciplinele ei de tism la elevi, la dezvoltarea dragostei faţă de
cutremurului din 4 martie, expunerea tovară­ te ale omeniei, calomniază şi deformează rea­ structură. A crescut capacitatea informaţio­ acest pămînt străbun şi frumos — cum nu mai
şului Nicriae Ceauşescu la şedinţa comună a litatea socialistă a României zilelor noastre. nală in unitatea de timp, .dar a scăzut consi­ este pe pămînt — pe care au trăit şi strămoşii
C.C. al P.C.R., Marii Adunări Naţionale, şi derabil potenţialul ei de formare a persona­
Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi JANCSO TEREZIA lităţii. Asimilarea izolată .a ştiinţelor nu oferă noştri, pe care s-au născut şi şi-au desfăşurat
Soaiale, a constituit pentru noi toţi o puter­ exemplul educativ al .efortului generaţiilor suc­ activitatea Înaintaşii noştri — Eminescu, Băl-
nică îmbărbătare, ne-a oţelit voinţa şi dîrze- învăţătoare la Şcoala generală cesive în descoperirea adevărului, al compo­ cescu, Coşbuc, Rebreanu, Arany Ianos, Ady
nla. După cum rezultă din această expunere nentei umane, in ce are ea mai exemplar ca Endre, Kordsl Cs. Sandor — pămînt care ni i-a
ne aşteaptă sarcini mari, indiferent de locul nr. 9 Hunedoara dăruire pînă la propria existenţa, lupta cu dog­ dat nouă, -tuturor pe Enescu şi Bartolc. sîntem
unde trăim şi muncim. matismul religios şl sistemele filozofice specu­ cu toţii legaţi de aceste meleaguri, de acest
Sîntem datori ca, urmînd exemplul secreta­ Nu voi etala diferite concepţii filozofice de­ lative. Se ignorează astfel caracterul istoric al pămînt, pe care ne făurim prezentul şi ne pro­
tului general al partidului, tovarăşul Nicolae spre patriotism, ci voi spune în cuvinte sim­ dezvoltării ştiinţei ca pnooes .acumulativ, cu iectăm viitorul luminat de partid. Sîntem le­
Ceauşescu, Bă dovedim Întregii lumi că aceste ple, aşa cum simt eu, câ am plăcuta datorie trepte calitative Sn continuă devenire. Prezen­ gaţi de oamenii harnici ai patriei care înalţă
torţe ale naţiunii noastre socialiste vor reface de a face educaţie patriotică la elevi. tarea şl asimilarea elementară a ştiinţei rupte o întreagă industrie, lac să rodească pămîntul
tot ceea ce s-a dărâmat :şi că vom merge mal M-am născut în secuime, unde sînt păduri de istoria ei îi reduc capacitatea formativă e- pline caldă, care produc oţel şl lumină şi
denarte ;cu hotărî re pentru Înfăptuirea politicii întinse, fermecătoare, unde se Înalţă brazii coi moţională, .singura capabilă să instruiască şi să cărţi. Aceştia sînt părinţii şi fraţii noştri, ta­
partidului. De-a lungul vremii, românii, ma­ mal falnici, unde este o abundenţă de floră educe în acelaşi timp. ţii şl mamele elevilor noştri, cetăţenii Româ­
ghiarii, germanii, celelalte naţionalităţi au ştiut şi de faună, unde curg izvoare cristaline, ca •încă din anii copilăriei am fost familiarizat niei socialiste I