Page 15 - Drumul_socialismului_1977_05
P. 15
69 © MARŢI, 10 MAI 1977
Pag. 7
- ^ a*- *Ţ
Programele de creştere a nivelului de tras
«AI 0 guangfegfare ştiinţlglcS remarcabilă
al poporului-expresle elocventă a justeţei
mul <U- Sesiunea ştiinţifico
liojuni.il; _
8,10 Mc- (
|,0C Râs- 1 politicii partidului, chemare la amplificarea
lor; 10,00 l de comunicări
1,05 Ope- J
e Lehar l
Mioriţa, * efortului constructiv
ţrafie ţi l Consacrată aniversării centena ale luptei comune a poporului
letln de J
ca „U“ ; l După cum se ştie, în recenta sa creşterea nivelului de trai al po muncii. Programul pe care colecti rului Independenţei naţionale român şi a naţionalităţilor con
irl; 12,05 > şedinţă de lucru, Comitetul Poli porului şl efortul naţional, al tu vul nostru l-a adoptat pentru acest a României, sesiunea ştiinţifică locuitoare contra dominaţiei Im
ilclorului | tic Executiv al C.C. al P.C.R. a turora pentru sporirea necontenită de comunicări de la Deva, des periului habsburgic" — Nicolae
ta $lagă- . nn şl în perspectiva cincinalului, ne făşurată sîmbătă, 7 mai, la Casa Wardeger (Deva) ; „Haidu
1 la 3; i adoptat un complex de măsuri de a producţiei, a productivităţii mun cere eforturi susţinute pentru in
ior; 16,00 / o însemnătate deosebită pentru a- cii, pentru reducerea cheltuielilor troducerea şi aplicarea pe scară de cultură, a constituit o mani cia pe domeniul Hune
Cîntecul V sigurarea creşterii nivelului de trai materiale şi a costurilor producţiei, mai largă a unor tehnologii supe festare ştiinţifică valoroasă, reu doarei la începutul secolului al
îl de la.» al întregului nostru popor în cin în asigurarea unei înalte eficienţe rioare de muncă, a tehnicii avan nind o seamă de cercetători ai XIX-Iea“ — Alexandru Neamţu
ordonate \ cinalul 1976—1980, aflat în curs de a muncii în toate sferele de acti sate, o organizare mai bună a mun istoriei patriei şi judeţului nos (Cluj-Napoca) ; „Războiul pentru
:; 17,00 / înfăptuire. Este vorba de proiectele vitate. tru. independenţă — moment al afir
7,05 Me- \ cii în toate sectoarele şi abatajele.
>mânesc; r Programelor privind creşterea re Iată ce ne-a declarat, în legătură De asemenea, colectivul nostru Lucrările prezentate in cadrul mării unităţii naţionale la ro
1 roma- 1 tribuţiei şi altor venituri, a nive cu aceasta, minerul Florian Alba, este hotărît să acorde atenţie spo reuniunii au abordat diverse as mâni. Contribuţii documentare“
nan Clii- i lului de trai al populaţiei în cinci din sectorul Măgura-Brădişor al rită îngrijirii şi întreţinerii în con pecte ale luptei pentru indepen — Alexandru Matei (Cluj-Napo
serii; ţ nalul actual şi creşterea venituri diţii mai bune a utilajelor şi in denţă şi nealirnare de-a lungul ca) ; „Femeile transilvănene şi
sonor; t lor lucrătorilor din agricultura de I.M. Barza : stalaţiilor, utilizării timpului de milenarei noastre istorii, efortu
ră; 23,00 \ stat, ale ţărănimii cooperatiste şi „în programul de creştere a re lucru, calificării oamenilor. războiul de independenţă — Eli-
rile de realizare a unităţii statale sabela Ioniţă (Bucureşti) ; „Pre
23,30— [ ale ţăranilor din zona necoopera- tribuţiei şi a altor venituri se a- Considerăm că eforturile mineri româneşti, momente semnificati
zenţe
hunedorene
tivizată, precum şi măsurile cu rată că majorarea retribuţiei oa lor trebuie mai bine completate de ve ale războiului româno-ruso- războiului pentru în sprijinul
independenţă
privire la majorarea alocaţiei de menilor impune adoptarea unor către constructorii de utilaje şi in turc din anii 1877—1878, eroica din 1877“ — Ioan Frăţilă (Deva) ;
stat pentru copii, a ajutoarelor ce măsuri deosebite pentru realizarea stalaţii miniere. Acestea se cer luptă a Partidului Comunist Ro „Presa vremii despre contribuţia
se acordă mamelor cu mai mulţi unor productivităţi înalte în toate mai bine adaptate la condiţiile mân pentru libertate naţională şi maselor
susţine
la
hunedorene
■copii şi a altor ajutoare. ramurile. Pentru noi, minerii, sînt noastre de zăcămînt, să fie con dreptate socială, pentru edifica rea războiului de independenţă"
cîteva căi mai bune pentru a creş
Oamenii muncii din judeţul Hu te productivitatea. Mă refer la fo struite de mai bună calitate, mai rea unei vieţi noi pe pămintul — Gheorghe Pavel (Deva) ; „Răz
MAI nedoara au luat cunoştinţă cu deo losirea mai bună a utilajelor şi in durabile". României. boiul pentru independenţă oglin
sebită satisfacţie şi bucurie de a- stalaţiilor, înlăturarea timpului pier Despre sentimentele cu care co In deschiderea reuniunii a luat dit în literatura română“ — Pe
cest complex de măsuri, văzînd în dut. Adică toţi oamenii să vină cu lectivul laminorului de 800 mm de cuvintul tovarăşul Petre Lungu, tre Stoican (Deva) ; „Două poete
mul el înfăptuirea practică şi efectivă regularitate la lucru şi. să lucrăm la C.S.H. a - întîmpinat noile mă secretar al Comitetului judeţean străine, cintăreţe ale idealului de
io jur a politicii partidului, a orientărilor suri luate de partid pentru ridi
8, - date de Congresul al Xl-lea cu din plin tot timpul şutului. Ran carea nivelului de trai al poporului; de partid. independenţă şi libertate naţio
10
,00 11? \ privire la dezvoltarea în ritmuri damentele mari ne fac şi retribuţii Au fost susţinute comunicările : nală a românilor" — dr. Mircea
lor; 10,00/ bune, dar contribuie şi la dezvol ne-a vorbit tovarăşul Petre Bărbu-, Ideile unităţii naţionale, inde Popa (Cluj-Napoca) ; „Ecoul in
),05 Disc! înalte, armonioasă şi echilibrată a tarea economiei naţionale". lea, preşedintele comitetului sindi ternaţional al războiului de in
Maria ] economiei naţionale — unica bază catului. El ne-a declarat că noile pendenţei şi suveranităţii patri
n ţările I a creşterii necontenite a nivelului La rîndul său, inginerul Aurel măsuri au fost citite pe grupuri de ei, reflectate în Programul Parti dependenţă" — Ionel Gal (Bucu
irtid in- / de trai material şi spiritual al po Brînduş, directorul Exploatării mi oameni, în pauzele de masă şi că dului Comunist Român" — dr. reşti) ; „Ideile unităţii şi libertă
clntece ; I porului, a calităţii vieţii sale în niere Lonea, ne spunea între al toţi lucrătorii şi-au manifestat de Gheorghe I. Ioniţă (Bucureşti) ; ţii poporului român în mişcarea
iri; 11,05/ ansamblu. în aceste măsuri se re tele : „Burebista şi Decebal-persona- memorandisţă" — Vasile Ionaş
lor; 12,00 1 „Din măsurile stabilite se des plina satisfacţie pentru efectul lor (Deva) ; „Vasile Goldiş, luptător
2,05 Din/ flectă încă odată cu deosebită preg binefăcător. Laminatorii s-au an lităţi ale lumii antice" — Adria
nostru;! nanţă grija neabătută a partidului prind citeva elemente care pun in gajat să depună eforturi şi mal na Rusu (Deva) ; „Unele aspecte pentru libertatea naţională a ro
!; 15,00 / şi statului, a tovarăşului Nicolae evidenţă aprecierea diferenţiată a mari pentru creşterea producţiei de geografice ale luptei de inde mânilor din Transilvania, pină
LG,00 Ra- y Ceauşescu, secretarul general al greutăţii şi însemnătăţii sociale a- metal, pentru reducerea cheltuieli pendenţă a dacilor" — dr. Ştefan în 1918“ — dr. Gheorghe Şora
Dordona-• partidului, preşedintele Republicii muncii, cum este firesc în princi lor de producţie şi îmbunătăţirea (Timişoara) ; „Prezenţa maselor
io Bule- }; Socialiste România, pentru viaţa piul socialist al retribuţiei. Intr-o Ferenczi (Cluj-Napoca) ; „As
>dă lim- i asemenea viziune, minerii se bucu calităţii laminatelor, acestea con pecte ale politicii demografice hunedorene la înfăptuirea actului
Mîndre-s ţ oamenilor, pentru cei care făuresc stituind căi sigure de dezvoltare romane in zona de sud a Tran unirii de la 1 decembrie 1918“ —
folclor 1 întreaga bogăţie materială şi spi ră de o atenţie deosebită. Aici. am neîncetată a economiei naţionale, silvaniei" — dr. Ioan Glodariu Eugen Pavel, Ionel Vlad (Deva)
Orele ţ rituală a ţării, întruchipare strălu în vedere atît termenul de apli de îmbunătăţire a nivelului de trai (Cluj-Napoca) ; „Ulpia Traiana şi „Partidul Comunist Român în
şi spiri- 1 cită a faptului că tot ce se creează care a majorării retribuţiei, cit şi al întregului nostru popor. ’ Sarmizegetusa-Britonia" — dr. fruntea
eidoscop ) pe pămîntul României socialiste are coeficientul de ierarhizare, în care Intr-o unitate strînsă, prin efor luptei, pentru apărarea
Lr-o oră; 4 ca destinaţie omul cu nevoile sale, mineritul ocupă primul loc. turi comune, oamenii muncii hu- Radu Popa (Bucureşti) ; „Iancu integrităţii şi suveranităţii în anii
mzicale ; 7 de Hunedoara şi lupta poporului paterii populare" — dr. Maria
irn; 0,05 4. dezvoltarea şi afirmarea plenară a Minerii noştri vor înţelege să răs nedoreni — români, maghiari, ger nostru pentru neatimare" — loa-
jazzului; r personalităţii umane. pundă majorărilor suplimentare aşa mani şi de alte naţionalităţi — slnt chim Lazăr (Hunedoara) ţ „Uni Creţu (Deva).
octurn. I Minerii, siderurgiştii, energeti- cum au ştiut întotdeauna s-o facă, hotărîţi să dea viaţă, prin muncă ficarea politică a Ţârilor Române Participanţilor la sesiunea şti
cienii, constructorii, toate catego adică printr-o sporire a efortului, neobosită, cuvîntului partidului, sub Mihai Viteazul-act istoric cu inţifică de comunicări le-a fost
riile de oameni ai muncii din ju prin producţii suplimentare de căr chemării de a-şi îndeplini exem ample rezonanţe in conştiinţa de prezentat şt filmul documentar
deţul nostru înţeleg' pe deplin le bune. Factorul esenţial care va a- plar sarcinile în producţie, de a neam a poporului român" — dr. „Războiul de independenţă —
gătura organică ce există intre sigura aplicarea consecventă a Pro realiza producţii tot mai mari, ca Mircea Valea (Deva) ; „Momente mărturii de epocă".
mul ai-^ măsurile pe care conducerea parti gramelor de creştere a nivelului de o contribuţie esenţială la opera de
1
iojurnal; i dului şi statului le adoptă pentru trai este sporirea productivităţii înflorire a patriei socialiste.
8,10 Me- J
1.00 Kăs-1
lor; 10,00 \
1,05 Ope- t , ÎN CINSTEA CENTENARULUI Programul Universităţii
iui vals“ I
1,45 Atlas l INDEPENDENŢEI DE STAT
iletin de * politice şl de conduseră
jurat cu l A ROMÂNIEI Toate fertile concentrate la întreţinerea culturilor
• cinlece '
Discoteca t
dc ştiri; / însemnat* realizări Datorită abnegaţiei si hărniciei- Sn continuare mecanizatorii. Pentru evidenţieze aportul tractoriştilor Iosif pentru municipiul
folclo-1 muncă, eforturilor deosebite depuse conştiinciozitatea şi răspunderea do Baldog, Ion Aruncuteanu, Ion Fe-
De la li pentru folosirea deplină a utilajelor vedite la realizarea lucrărilor agri cheleaiiu şi Vasile Albu, al coopera
îic-club ; t în producţie şl timpului de lucru, lucrătorii ogoa cole merită să fie evidenţiaţi, între torilor Gheorghe Cozac, Ruxandra
Buletin / relor judeţului nostru — ţăranii coo alţii, mecanizatorii Cornel Beca td Condrea, Gheorghe Balog, Ion Măr- 0 e u a
Să în-1 peratori, mecanizatorii şl cadrele Nicolae Săndescu (S.M.A. Geoagiu), goi, Maria Cretu, Hortenzla Ocolişan,
Visăm / în cinstea centenarului Indepen tehnice — au reuşit să încheie- se llie Coraş şi Ion Oprea (S.M.A. Hu Viorica Popelca, Victoria Cismaş —
[ordonate V denţei de stat a României, oame mănatul porumbului pe întreaga su nedoara), Visalon Popovici şi Simion să amintim doar citeva nume — la 16 MAI 1977 — ANII I ŞI II
itbai mi- ' nii muncii hunedoreni au înscris în prafaţă planificată. Cu acest prilej Biriş (S.M.A. Hia), Comei Ceuţă şl buna desfăşurare a lucrărilor din Dezbatere la Cabinetul judeţhî®
00 Orele, cronica întrecerii socialiste noi şi a fost adresată o telegramă Comite actuala campanie. Lucrînd zi-lumină pentru activitatea ideologica
ele tim- y tului Central al Partidului Comunist Ion Făţan (S.M.A. Haţeg), Dumitru în cîmp, la C.A.P. din comuna Bă- şi politico-educativă.
Orăşan şi Ion Roşu (S.M.A. Orăştie),
scop so-I importante succese — contribuţii de cia s-a încheiat praşila mecanică la
T-o oră;l seamă îa opera de dezvoltare mul Român, t o v a r ă ş u l u i NICOLAE Gheorghe Oaidă şi Simion Motolea sfecla de zahăr, iar cea manuală se 17 MAI 1977 — ANUL III
24.00 Bu- i tilaterală a patriei noastre socia CEAUŞESCU, secretar general al (S.M.A. Călan), Pavel Boşa şi Hie va termina -in acesie zile. Rezultate
5
-5.00 Mu- ) liste. Consemnăm citeva : Partidului Comunist Român, pre- Bredeştean ’ (S.M.A. Baia de Criş), SfC-ţift? *■':?***~ econonjică intşsS
-.7-1 „LLtiLu■ Republicii Soci».hste Româ llie Dumbraş şi Maxim Bădău demne de consemnat iâ' prima pră şi internaţională a P.C.R, w
• -* Deswhhcii mineri ’ de Ia Ani- nia, în care se scrie : „Comitetul (S.M.A. Dobrâ'f, foii BaiOsU- şi Vasile şii ă au dobindit şl C.A.P. Sîntandrei, conducerea activităţii econoţ
noasa au extras suplimentar, de la judeţean de partid vă raportează că Plenar (S.M.A. Simeria), Ion Faze- Deva, Leşnic, Veţel şi altele. mice. Expunere.
Cu
• începutul anului, mai mult de 7 500 astăzi 8 mai, in cinstea aniversării eaş • şi Gheorghe Doru (S.M.A. Deva), lucrările intensitate se desfăşoară şi <
de
cultura
a 56 de ani de la crearea Partidului
la
întreţinere
,ÎAI tone de cărbune, înscriindu-se prin Comunist Român şi a centenarului David Moisescu şi Axente Dumulescu cartofilor, unde rebilonatul s-a fă Secţiile : Principii şi metode şî$
(S.M.A. Cîrneşti) şl mulţi alţii.
tre colectivele miniere fruntaşe din Independenţei de stat a României, încheierea însămînţării porumbului cut pe mai mult de 80 la sută din muncii de partid şi Politiţ^
Valea Jiului. Cele mai bune rezul oamenii muncii de pe ogoarele ju — acţiune la care s-a lucrat din plin suprafaţa stabilită, iar erbicidatul a externă a partidului şi sta»
tate le-au obţinut sectoarele IV, 1 deţului Hunedoara au încheiat însă- mai rămas de efectuat pe aproape
mul di- y inclusiv în zilele de duminică — a tului nostru. Dezbateri.
iojurnal; ! şi II, iar dintre brigăzi se eviden mînţarea porumbului în cooperative creat condiţii favorabile ca toate 300 ha.
8,10 Me- ţ ţiază cele conduse de Victor Andri- le agricole de producţie şi întreprin forţele să fie concentrate Ia efectua O subliniere aparte se impune ta 18 MAI 1977 — ANUL IV
,00 Eăs- / ţoiu, Boitor Nicolae, Gheorghe Pa- derile agricole de stat. rea lucrărilor de întreţinere a cultu legătură cu lucrările ce trebuie rea
lor; 10,00 \ trolea, Alexandru Vereş şi alţii Aplicind indicaţiile date de dum rilor. lizate în legumiculturăi Ploile căzute Secţiile : Politica economică interj
10,30 Să- / (ŞTEFAN PUICÂN, corespondent). neavoastră, mult stimate tovarăşe O mobilizare, susţinută s-a făcut în ultimele zile au creat condiţii pri nă şi internaţională a P.C.RJ
letin dc y NICOLAE CEAUŞESCU, şi măsurile la prăşitul mecanic şi manual la elnice intensificării ritmului de lu şi conducerea activităţii eco*
ca „U“;i o Constructorii de pe marele elaborate de recentul Congres al cultura sfeclei de zahăr, acţiune rea cru la plantatul şi semănatul legu nomice şi Politica externă, ®
iri; 12,05 y consiliilor de conducere ale unită lizată pe mai mult de 60 la sută melor. In cooperativele agricole se partidului şi statului nosţnî.'
ilclorului i şantier de ia Rîu Mare-Retezat s-au ţilor agricole socialiste, al întregii din suprafaţa planificată. Inginerul mănatul fasolei mai trebuie efectuat
, 1 la 3; y angajat ca în acest an să realizeze ţărănimi, în întregul judeţ se acţio şef al C.A.P; Rapoltu Mare, Cornel pe aproape 100 ha,- al castraveţilor
; 1(1,00 ( peste prevederile planului lucrări nează acum " cu consecvenţă pentru Tărăpoancă, ne-a spus că la această pe mai mult de 250 ha, iar planta Dezbateri.
Cîntece ] de construcţii-montaj în valoare executarea lucrărilor de întreţinere a unitate s-a prăşit manual sfecla de tul verzei timpurii şi de vară nu
; 16,25 ( de 2 milioane lei, în condiţiile re culturilor, asigurînd folosirea cu pe 40 de ha şi mecanic pe 30 ha, din este efectuat decît pe jumătate din Secţia': Principii, şi metode ale
ice; 16,40 i ducerii cheltuielilor la 1 000 lei pro randament maxim a utilajelor, mo cele 50 ha destinate culturii respec suprafaţa planificată, al ardeiului muncii de partid. Expunere*
00 Bule- l ducţie cu 10 lei şi să obţină econo bilizarea largă a cooperatorilor şi tive. Prima prăşilă se va încheia hi pe numai 10 la sută şl al tomatelor Programul, pentru toţi anii, se deSi
Pentru / mii de-10 tone oţel, 50 tone ci tuturor lucrătorilor de la sate, efec cel mult două zile bune de lucru hi pe 50 la sută din prevederi. Aceste
corale ; V ment, 10 tone laminate. Spre lauda tuarea unor lucrări de bună calitate". cîmp. lucrări stnt rămase ta urmă îndeo făşoară la Cabinetul judeţean
pentru activitatea ideologică şl
10,15 An- I lor, la toate punctele principale de O contribuţie decisivă la efectuarea Rezultate bune s-au obţinut şl ta sebi la C.A.P. Pricaz, Geoagiu, Sîn politico-educativă şi începe la
20,45 ca-y lucru angajamentul se materiali semănatului şi la întreţinerea cultu C.A.P. din comuna Băeia. Primarul tandrei si altele. orele 18,00.
2,00 O zi| zează cu succes. rilor şi-au adus-o şi şi-o aduc în comunei, Traian Cristoiu, a ţinut să N. TlRCOB
Bijuterii
;rii i
0 Muzi- zi- V o Prin aplicarea celor mai eco
nomice scheme de funcţionare a.re- cu memoria înaintaşilor vrednici
ţelelor electrice şi transformatoare luna educaţiei pslitiee şi a culturii socialiste pentru tineret—Posteşti 1077 de cinstirea neamuluievocări
lor — trecerea liniilor de transport sub genericul „Românie, vatră
de la 15 la 20 kV, trifazarea reţe de eroi" ale momentelor noastre
MAI lelor în unele comune, prevenirea de răscruce. Coroane şi jerbe de
pierderilor de curent pe reţea, — Prestigioase manifestări politico- flori depuse de aceşti tineri la
colectivul de muncă de la I.R.E. locurile respective au cinstit me
mul di- i Deva a economisit, pe cele patru moria înaintaşilor.
iojurnal; / luni ale anului, peste 1,1 milioane ideologice şi de educaţi® patriotică La Sarmizegelusa a poposit în
8,10 Me- ! kWh energie electrică, cursul acestei săptămini. o cara
00 Bule-/ vană muzeistică. Ea a prezentat
îvista li- l ® Angajaţii din cadrul Cooperati Cu sărbătorirea, luni, 2 mai, a Zilele de 6, 7 şi 8 mai au fost de ţară, de limbă şi obiceiuri,
Buletin / vei meşteşugăreşti „Retezatul" din Zilei tineretului, a fost inaugu cetăţenilor din localitate docu
Ţendă şi 1 Haţeg au obţinut, de Ia începutul cele mai bogate în asemenea ma simpozionul s-a bucurat da mul menta, facsimile ori) fotocopii ale
doine şi / rată in judeţ „Luna educaţiei nifestări. La Casa de cultură din tă apreciere, constituind un pre unor documente care vorbesc
,00 Bule- \ anului, o depăşire de 2,55 la sută politice şi a culturii socialiste Deva a fost organizată o sesiune ludiu la marile manifestări cu despre lupta noastră pentru li
tlas cul- a planului producţiei marfă, în pentru tineret — Cosieşti 1977", de comunicări grupate sub ge caracter educativ-palriotic pe ca
sonor —\ timp ce planul de livrări la fondul manifestare cunoscută deja de nericul „Lupta seculară a popo re le ocazionează „întîlnirea ti bertate şi independenţă ; toate ar-
2.00 BU- ^ pieţei a fost depăşit cu peste 1,75 întreaga ţară. rului român pentru independen neretului cu istoria" de la sf ir şi- cested, înmănuncheate sub gene
ricul „Cucerirea independenţei da
Din co-, milioane lei (NICU SBUCHEA, co Săptămîna. care a trecut a fost ţă naţională". La Liceul Aurel tul acestei luni. stat a României — încununarea)
13.00 De j respondent). dominată de o suită de manifes Vlaicu din Orăştie, un auditoriu Monumentele istorice, locurile luptei, de veacuri a poporului ro
leridian- e Colectivul secţiei de semiin- tări poliiico-ideologice, de educa format în mare parte din tineri de evocare a trecutului nostru de mân".
ojurnal ; dustrializare de pe lingă CX.F. ţie patriotică, sportive. a ■ participat la simpozionul luptă au fost, în această săptă- Mai consemnăm dintre mani
Lent mu Astfel, in localităţile Peştiş, Hăş- „Demni urmaşi ai tradiţiilor stră mînă, loc de pelerinaj pentru festările cu acest caracter : masa
rii; 20,00 ţ Brad a expediat la export, de la dat, Cirjiţi, Certej, Dobra, Aurel moşeşti". Manifestare încărcată tinerii luptători din gărzile pa rotundă „Contribuţia hunedoreni-
începutul anului, 53 tone de fructe Vlaicu au fost prezentate expu de sentiment patriotic;, de mîn- triotice, pentru tinerii din deta lor la războiul de independenţă
şi mclo- 1
lomânia; ? deshidratate, alte 15 tone de ceapă neri dedicate actului istoric al dria descinderii dintr-o seminţie şamentele de pregătire pentru a- din 1877“, organizată la- Livezeni
sonor; deshidratată urmînd să fie livrate independenţei de stat. Au pre ce şi-a avut leagănul pe aceste părarea patriei, pionieri. La Ţe- şi faza municipală a concursului
zentat astfel de' expuneri lectori „Cine ştie, cîştigă", pe tema „100
22,30—6,00 partenerilor străini în aceste zile. locuri, de respect şi admiraţie bea, la Orăştie, la Lupeni şi
ai Comitetului judeţean de par de ani de la independenţa na
De remarcat calitatea bună a pro tid, ai comitetelor comunale de pentru înaintaşii- ce ne-au lăsat Aurel Vlaicu au avut loc în a- ţională", organizat la Casa de
duselor livrate la export. (TEODOR partid. ca moştenire dragostea de neam, ceste zile întîlniri ale tineretului cultură din Petroşani.
ÎIOŞCA, corespondent).