Page 18 - Drumul_socialismului_1977_05
P. 18
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI
în perioada de vară, o bogată
Sfrălucifă soi ie de prietenie,
paletă de preocupări 6,00
neţii
rodnic dialog rdmâno-egipfean ! 10,05
reta ,
{Urmare din pag. 1) actualului dialog, România con Acum, după încheierea anului de ţiile de masă, la căminele culturale,- mitetului comunal de partid * vor ţ AlillSi
| Revis
sideră că este necesasr să se ac studiu în Invăţămîntul de partid, pentru ca oamenii să cunoască tot ţine cîteva expuneri care vizează ţ clor ;
ce e nou, acţiunile Întreprinse de
egiptene, a stimei şi prieteniei ţioneze stăruitor, fără tergiver consiliul comunal de educaţie po conducerea partidului pe plan in direct preocupările esenţiale ale lo Ui, 20 ,
ntică şi cultură socialistă şi-a re
dintre ţările şi popoarele noastre, sări, pentru retragerea trupelor văzut programul de activităţi şi l-a tern şi internaţional, măsurile ce cuitorilor noştri. Una din aceste ( Tv ;
expuneri este intitulată „Creşterea
112,00
constituind o contribuţie activă la israeliene din teritoriile arabe o- Îmbogăţit cu cerinţe şi sarcini noi. se adoptă la nivel judeţean. (Din
eforturile generale ale popoarelor cupate, pentru recunoaşterea în perioada imediat următoare, îmimalelor — ocupaţie principală a î nostn.
locuitorilor satelor noastre. Sarci
pentru crearea unui climat de drepturilor imprescriptibile ale Un loc central în munca politico- In toate organizaţiile de bază vom relor
pace şi largă cooperare interna poporului palestinean şi garan ideologică de partid îl vor ocupa nile ce ne revin din documentele 15,00 i
Congresului ţărănimii". Alta vizea
Radio,
ţională". tarea dreptului la existenţă al tu documentele Congresului consiliilor ză principiile eticii şi echităţii so I nate
de conducere ale unităţilor agricole
Cele trei zile de amplu dialog turor statelor din zonă. cooperatiste, al întregii ţărănimi. Continuitate şi eficienţă cialiste, iar cea de a 3-a „Patrio 4Inregi
Dialogul româno-egiptean la ni
româno-egiptean — desfăşurat în- velul cel mai înalt a prilejuit, în Avem aici în vedere popularizarea tismul şi internaţionalismul în con J şoară
tr-o ambianţă de cordialitate şi acelaşi timp, abordarea proble şi dezbaterea cu toţi ţăranii din sa cepţia partidului nostru". Comisia 1 ştiri ;
mui
de sentimente, de înaltă sti melor lichidării ultimelor vestigii tele comunei a Expunerii tovarăşu în activitatea de răspîndire a cunoştinţelor ştiin Ire-n
mă faţă de personalitatea şi ale colonialismului şi rasismului lui Nicoiae Ceauşescu la Congres, ţifice va dezbate cu ţăranii teme .'10,00 (
activitatea preşedintelui României pe continentul african, necesita cuvîntarea de închidere, Hotărirea politlGo-ldeoSoglGă referitoare la creşterea natalităţii, 1 mi-i
— s-au încheiat cu un bilanţ bo tea de a se acţiona cu fermitate şi Chemarea adresată tuturor lucră viziunea mitică regăsită în creş 1 20,30
gat, concretizat în Comunicatul pentru traducerea în viaţă a an torilor din agricultură. După cum tinism şi vor fi ţinute expuneri, ţ 22,00 (
comun adoptat şi în celelalte do samblului prevederilor Actului fi se ştie, Congresul a abordat in mod intensifica munca politică pentru însoţite de întrebări şi răspunsuri
cumente încheiate. Potrivit înţe nal de la Helsinki şi pregătirii direct şi contribuţia ţărănimii din a asigura o mai largă participare ' pe teme privitoare la vulcani, cu i «
legerilor convenite vor fi ampli corespunzătoare a apropiatei re satele necooperativizate la forma a comuniştilor la întreaga viaţă a tremur, inundaţii, secete şi alte fe \ 0,00
ficate schimburile comerciale care, uniuni de la Belgrad, precum şi rea fondului centralizat de produse satelor. în acest scop, pentru în nomene ale naturii. / mineţ.i
pînă în 1980, vor ajunge la 500 pentru soluţionarea marilor pro agricoie, la dezvoltarea economiei ceput vor fi puse în dezbateri, a- Vom îmbunătăţi considerabil şi l ştiri ;
milioane dolari, se va intensifica bleme ale omenirii : dezarmarea româneşti. Or, comuna Balşa este lături de problematica economică activitatea cultural-artiştică prin liste ;
cooperarea economică şi tehnică, generală şi nucleară, lichidarea reprezentativă pentru această cate şi socială, două teme : „Comunistul activizarea formaţiilor noastre de al vie
Buletu
in special în domeniul industriei subdezvoltării şi făurirea unei noi gorie. — militant înflăcărat pentru înfăp amatori. în acest scop vom crea ii crolon
şi agriculturii (petrochimiei, in ordini economice, sporirea rolu îndată după congres, locuitorii tuirea Programului partidului" şi pentru perioada de vară încă trei ] Buleti:
dustriei materialelor de construcţii, lui Naţiunilor Unite în viaţa in satelor . noastre, buni crescători de „Forţa partidului rezidă în cali formaţii artistice în satele Poiana, i comoa
tăţile politico-morale ale membri
îngrăşămintelor chimice, extrage ternaţională. animale, au luat cunoştinţă despre lor săi“. Voia şi Balşa.
rii şi prelucrării fosfaţilor). Cu neţărmurită dragoste, cu orientările date de partid în pri Cea mai mare parte a activităţi IOAN PÂRÂU
sbereior adjunct
Aşa după cum reiese din Co urarea de deplin succes în no vinţa înrolării " gospodăriilor indi lor ce le întreprindem vor cuprin cu probleme c!e propagandă \ m
municatul comun, o atenţie deo bila misiune, minerii, slderurgiştii, viduale în procesul construcţiei so de însă masa largă de cetăţeni ai
sebită a fost acordată în cadrul constructorii, lucrătorii de pe o- cialiste, ei manifestînd maximă a- comunei. în această orientare, în ai Comitetului comur.al
goare, toţi locuitorii judeţului în tenţie şi receptivitate faţă de sar săptămînile următoare lectorii co de partid Balşa /13,00 :
convorbirilor analizei situaţiei din soţesc noua solie dc prietenie pe cinile ce le revin. Pentru a da ca V Clubul
. Radioj
Orientul Mijlociu, modalităţilor de care delegaţia de partid şi de slat, racter organizat studierii şi înţe Vnate (
instaurare a unei păci trainice in în frunte cu tovarăşul Nicoiae legerii poiiticii agrare a partidului în / letin i
această zonă. în acest sens. după Ceauşescu, o începe astăzi în Re această etapă, comitetul comunal înfăptuirea hotărârii de partid — I limbii
cum s-a reafirmat şi în cadrul publica Populară Polonă. de partid va întreprinde unele ac i gur, m
ţiuni care să înlesnească înţelege idii pop
rea de către locuitorii satelor noas atribut esenţial al conducerii; politice p / rii ; 2(
> ei ; 20
Vizita în judeţul Hunedoara a onei delegaţii tre a ceea ce trebuie făcut. Cu a- i legii ;
jutorul cadrelor dc bază din comu )nor ; I
nă,
a Comitetului vietnamez pentru apărarea păşii vom al lectorilor, propagandiştilor Consumul ie metal se afli
dezbateri,
organiza
de
seri
calcul, consultaţii prin care să ex * ,
în zilele de 15 şi 16 mai a.c., în oaspeţii vietnamezi au fost primiţi plicăm necesitatea îndeplinirii sar \ 6,00
judeţul nostru s-a aflat, într-o vi de tovarăşul Ilie Râdulescu, prim- cinilor contractuale faţă de stat, fi mineţii
zită de prietenie, o delegaţie a Co secretar al Comitetului judeţean suplimentarea acestora şi predarea permanent sub acţiune controlată J ştiri ;
mitetului vietnamez pentru apăra Hunedoara al P.C.R., preşedintele la timp a produselor, avantajele ce â 11,00 B
JAnsam
rea păcii-. Din delegaţie au făcut Consiliului judeţean al Frontului decurg de aici pentru fiecare. La F.I.L. Orăştie, preocuparea întrucît însă asemenea preocupări {Avanpi
parte Le Toan Thu şi Hoang Trong Unităţii Socialiste. în timpul primi există şi la,furnizorii de metal’, s-a 111.35 I
■Tai, membri ai Prezidiului Comi rii, oaspeţii au fost informaţi de Tot în această perioadă, lectorii, pentru utilizarea raţională a meta constatat, cum era şi firesc, că în (Buletin
tetului vietnamez pentru apărarea spre principalele preocupări ale oa propagandiştii, alte cadre vor face lului este mai veche decit hotări această sferă nu există prea multe 'comoai
păcii, Nguyen Thi Kiem, membru menilor muncii din judeţul Hune prezentarea Expunerii tovarăşului rea luată de conferinţa de partid rezerve, ceea ce a determinat cău 112.35
curent.
februarie
din
Conferinţa
al Comitetului vietnamez pefitru a- doara, realizările obţinute în în Nicoiae Ceauşescu la Sesiunea so i 13,00 I
părarea păcii. făptuirea hotărîrilor Congresului *al lemnă comună a Comitetului Cen pentru dare de seamă şi alegeri, tarea altora în propria activitate. ] Tehnic
( n a i ; i
Şi, s-au găsit, pentru că un co
în timpul şederii în judeţ, oas . Xl-lea al partidului, perspectivele tral al Partidului Comunist Român, însă, are meritul de a fi declan
lectiv cum este cel de la F.I.L. O- 1 cîntec ;
peţii au vizitat unităţi industriale de dezvoltare în următorii ani ai Marii Adunări Naţionale şi activu şat o acţiune mai bine organiza răştie, caracterizat printr-o înaltă i con om j
tă, mai ordonată şi de lungă du
şi agricole, obiective social-culturale actualului cincinal. De asemenea, lui central de partid şi de stat, pri conştiinţă profesională, inteligenţă J solistic
şi turistice, între care Combinatul le-a fost prezentată activitatea or lejuită de centenarul Independenţei rată, de a fi aşezat această pro şi dăruire, se dovedeşte întotdeau l şi Gcoj
siderurgic Hunedoara, Ferma I.A.S. ganelor judeţene ale Frontului U- de stat a României. s blematică în centrul atenţiei tutu na capabil să găsească soluţii. *tin de
ror factorilor de decizie şi de în
de la Aurel Vlaicu, complexele de nităţii Socialiste, precum şi a Co O altă direcţie importantă în care în consecinţă, una din direcţiile l publică
1 20,00 D
creştere şi îngrăşare a porcilor de mitetului judeţean pentru apărarea vom acţiona în toată perioada de făptuire, aşa cum o cer sarcinile importante în care se acţionează de ^ cî-oinesc
la Romos şi de îngrăşare a tauri păcii. vară este înfăptuirea neabătută a şi indicaţiile conducerii partidului. cîteva luni , este . înlocuirea prelu
nelor de la Orăştie, Staţiunea bal k obiectivelor şi sarcinilor ce ne stau Hotărirea a stabilit nivelul de crării prin aşchiere cu cea prin for- \ ’
neoclimaterică de la Geoagiu-Băi, In cursul zilei de ieri s-a aflat, în faţă din programul de educaţie reducere a consumului de metal — jare-matriţare a unui număr tot
s-au întreţinut cu muncitori şi ca de asemenea, în judeţul nostru, în socialistă, de formare a omului nou,- 50 de tone în acest an şi cîteva mai însemnat de jliese. Se obţin / mineţii
\ 6,00
dre de conducere din unităţile vi tr-o vizită de prietenie, Deirdre într-o strînsă legătură cu realită direcţii mai importante în care tre astfel piese la cote foarte apropia Vrie ; li
zitate şi au asistat la un spectacol ţile concrete ale satelor noastre. Ne buie să se acţioneze. Comitetul de te de cerinţe, cărora li se mai a- / Portret
de estradă la Casa de cultură din Kent, reprezentanta Acţiunii pentru străduim să îmbunătăţim nivelul partid şi consiliul oamenilor.muncii daugă o prelucrare infimă. De,aici V Roman
Deva. pace din Tauranga — Noua Zee- şi conţinutul informărilor politice însă, trecînd la înfăptuirea hotă- rezultă o însemnată economie de 1 ştiri ;
în cursul ' după-amiezii dc ieri, landă. ! n adunările de partid, în organiza ririi, au descoperit atît rezerve noi metal. Pînă în prezent se fabrică V Radio-'.
cit şi posibilităţile, modalităţile l ; 1
concrete de realizare a economiilor. aproape 30 de repere. Un impor ) 12,05 D
De pildă, pentru producţia de serie tant rol în asimilarea tehnologiei i lui no;
j LUNA EDUCAŢIEI POLITICE Şl CULTURII SOCIALISTE PENTRU TINERET „COSTEŞTI *77" s-a trecut la punerea la punct în de fabricaţie ii are şeful atelieru ) şlagăre
l 3 ; 15,0'
detaliu a S.D.V.-urilor. Pe baza lui. comunistul Ioan Pricăjan. ţ Radioj i
unei analize amănunţite, la care au O altă direcţie dc acţiune este ( libertat
Să^tămîna teatrului literaturii participat un însemnat număr de centralizarea operaţiilor de trasare ) 16,25 C
şi debitare a materialului în secţia
(ce ; 16,
ingineri, subingineri, tehnologi, pro
iectanţi s-au stabilit condiţiile teh construcţii metalice. Şi aici lucrea 1 reu —
nice şi do dotare care îngreunează ză un colectiv inimos, receptiv la ( Buletin
Manifestările din săptămîna trecută a „Lunii teri sau al unor intilniri. La monumentul * procesul tehnologic şi de produc nou, condus de comunişti. Organi îtru pat
educaţiei politice şi culturii socialiste pentru tine eroilor de la Lupeni, sub genericul „Eroi au fost, 1 ţie. Pentru luna mai 14 asemenea zaţia de partid din secţie desfăşoa ţ folclori
ret“ au stat sub semnul întilnirii tinerilor, în cele eroi sînt încă", peste 4 000 de tineri din munici- i condiţii vor fi soluţionate. Pentru ră o bună activitate pentru creş si
mai diverse forme, cu teatrul şi literatura. piu au fost invitaţi la un spectacol evocator al » fiecare din ele sînt nominalizate terea răspunderii trasatorilor şi’ de v
■ „Rapsodia transilvană“ de I. D. Sîrbu, in inter trecutului nostru de luptă, dat de formaţii ale tine- î colective de cîte 2—3 oameni de bitorilor în utilizarea metalului. De V G,00 1
pretarea teatrului „Valea Jiului", a făcut un apre rilor din Igipeni. ' I concepţie, care se află într-o stare curind a fost adusă în secţie şi o * mineţii
maşină automată dc debitare, ceea ") ştiri ;
ciabil turneu, poposind pe rind la Deva, Hunedoa Un ciclu interesant de dezbateri a organizat [ de permanentă căutare. / radio ;
ra, Simeria, Călan, Petroşani. . cu tinerii Comitetul municipal U.T.C. Hunedoara. \ în acest fel, comitetul de partid ce a făcut mai eficientă munca oa 1 mare,
menilor.
Un turneu asemănător au făcut „Basmele revis- Astfel, tinerii de la I.M. Hunedoara au dezbătut i şi consiliul oamenilor muncii dis 1 logie d
în perioada trecută de la începu
tei“, prezentate de Teatrul de estradă din Deva pe tema „Cinstea şi corectitudinea, onoarea şi mo- ) pun de un sistem centralizat de tul anului, comitetul de partid, or J letin c
lgendâ
scenele din Brad, Gurabarza, Vaţa, Haţeg, Hune destia — trăsături caracteristice ale omului de tip / concepţie proprie, ingenios, prin ganizaţiile de bază, consiliul oame 1 ne şi j
doara şi Deva. nou“; la clubul Siderurgistul, tinerii din mai multe ţ care se stabilesc în mod coordo nilor muncii au făcut repetate ana l Buletin
Programele locale ale organizaţiilor municipale sectoare de activitate şi-au confruntat opiniile şi , nat direcţiile do acţiune, obiective lize asupra modului în care se llas cui
ţi orăşeneşti ale U.T.C. au fost, de asemenea, bogat preferinţele pe tema „Eroul tinăr in literatura 1 le concrete ale activităţii, de cu desfăşoară acţiunea de reducere a l premiei
onorate cu acţiuni cu caracter educativ. română contemporană“ iar tinerii angajaţi la \ prindere a cadrelor în această im consumului de metal, au suplimen J Buletin
\ comoar
La Deva, celor circa 100 de tineri de la Şcoala I.C.S.H. au participat la dezbaterea „Adevărul isto- portantă acţiune, precum şi de ur tat măsurile iniţiale cu altele noi, J 12,35 Şl
generală nr. 1 le-a fost prezentată la librăria ric reflectat în romanul istoric". O vizionare colec- ) mărire pas cu pas a modului în menţin permanent atenţia colecti leu ; 13
„Mihai Eminescu“ cartea „Burebista şi epoca sa“. tivă de film la clubul Siderurgistul a fost urmată ( care se îndeplinesc obiectivele vi vului asupra acestui obiectiv eco ' 15,00 IV
Tinerele de la Ţesătoria de mătase s-au întîlnit la de o seară de dans şi poezie. I zate. nomic. în acest fel, pînă în pre l Radioji.
o seară de poezie cu membri ai cenaclului Interesante acţiuni cu caracter educativ au or- i Tot în mod centralizat se urmă zent s-au economisit cca. 25 tone /cording
1 20,00 FI
„Ritmuri". ganizat in această săptămină şi tinerii din Orăştie, ( reşte modul în care se face apro de metal, adică jumătate din an ( t e ; 20,c
In municipiul Petroşani, acţiunile cu caracter Călan, Brad, Simeria, Haţeg ca şi cei din comunele } vizionarea cu materii prime şi ma gajamentul asumat iniţial. Paralel
politico-educativ au căpătat caracterul unor dezba• Ilia, Dobra, Geoagiu, Vfţa şi altele. ^ teriale, mai ales cu metal. Se ma s-a îmbunătăţit şi angajamentul,
nifestă maximă exigenţă faţă de el fiind în prezent de 100 tone de 1,1
dimensiunile cerute de la furnizori. metal. C. ARMEANU r 6,00 I
1NTÎLNIRE CU REALIZATORII FILMULUI „ROŞCOVANUL" \ Concert
i Radioji
Ieri după-amiază, in cadrul Costel Băloiu, cunoscut publicu * mieră
manifestărilor ocazionate de „Lu lui din filmul serial pentru tele i recoma
na educaţiei politice şi culturii viziune „Pistruiatul". ifoije deosebită pentru om, pentru condiţiile de munca, să se materializeze ţ 8,00 Ilu:
ţ Radiopr
socialiste pentru tineret — Cos- Şi cum orice întîlnire a oame >10,00 A
teşti 1977“, la clubul „Siderur- nilor de artă cu beneficiarii crea i l tidului,
gistul" din Hunedoara, un mare ţiilor lor se soldează şi cu auto )Te apă
număr de tineri siderurgişti, grafe, regizorul şi scenaristul fil \ şi în îmbunătăţirea activităţii de protecţie a muncii (mea —
î pentru
constructori, mineri s-au întîlnit mului, Francisc Munteanu, trans \ i magazii
cu realizatori ai filmului „Roşco mite în autograf ; „Un salut cald 'din cc
vanul". Au fost prezenţi la întil- publicului hunedorean din partea ţ La Baza de aprovizionare, desfa- zaţiei sindicale, a comitetului sin e stivuit materialul în curte peri * nostru
nire scriitorul Francisc Munteanu unui cineast hunedorean". (Fran 1 cere şi prestări de servicii din De- dicatului de aici ? clitează la manipulare integritatea . i tru toţi
— autorul scenariului şi regizo cisc Munteanu s-a născut la 1 va a Centralei minereurilor lucrea- Contractul colectiv, hotărirea con corporală a manipulanţilor lem ) 13,30 Ui
i vertis-i?.'
rul filmului, actorii Zephi Alşec şi Veţel). \ za un colectiv relativ restrîns, dar ferinţei de dare de seamă şi ale ne rotunde aşezate cruciş în stive, ] nai ; 2(
. de a cărui activitate depinde în geri, alte documente ale activităţii baloturi de ţevi sau profile ■ — la ( cală. q
1 buna măsură mersul normal al Iu de sindicat şi a Consiliului oame fel. Descărcatul lemnului din uncie ) 21,30) ;
ţi crărilor în exploatările de mine- nilor muncii vorbesc din capul lo tipuri de vagoane se face cu mare 22,10
Ireuri. Munca oamenilor de aici s-ar cului de preocupare susţinută. Se risc, dar rezolvarea problemei nu 22,30—5,
| părea că decurge linear, fără note exercită un control consecvent, şe întrevede.
«de neobişnuit. Şj totuşi aici, cu cît- mixt, în care este implicat deopo Ce rezultă de aici ? Că în pri
, va timp în urmă, un nedorit eveni- trivă comitetul sindicatului şi con vinţa disciplinei muncii, în cultiva \ 6,00 I
j ment a lipsit acest colectiv de un siliul oamenilor muncii, se concre rea spiritului de ordine — garan ( mineţii
) ştiri ; :
i membru al său, a curmat firul unei tizează în măsuri fiecare din obser ţie a posibilităţii de a lucra in de l cialisle
1 vieţi. Este, orice s-ar spune, rezul- vaţiile făcute în timpul , controlului, pozite fără pericol de accidentare ■ ştiri ; 3
1 tatul nedorit al unui mod de însu- măsuri de asemenea menite să a- — adunările grupelor sindicale nu l Radio-1
ţ şire în conştiinţa unor oameni a sigure condiţii de muncă optime, au spus tot ce trebuia spus. Cu alte } ; i:
| disciplinei muncii, a respectului fa- exploatarea utilajelor şi agregate cuvinte, pe această direcţie, munca i 12,05 Di
/ lui nost
lor fără pericol de accidentare. sindicală n-a ajuns încă la eficien
) ţă de prevederile legale de protec 3 ; 15,00
ţia muncii, elemente care se înmă- Ce se poate vedea în incinta ba ţa dorită. Din discuţia cu tovarăşul lor ;
\ / nunchează, pe lingă altele, şi în zei unde se manipulează piese şi Ion Apostol, preşedintele sindicatu 17.00 Bi
16,25 Co
materiale grele, lemn de mină, pro-
lui, a rezultat aceeaşi necesitate de
ţ activitatea sindicală. Căci grija fa-
1 ţă de munca şi viaţa oamenilor în file şi ţevi, în condiţii în care me a lărgi conţinutul noţiunii de disci Antena
rele sei
plina muncii, astfel îneît activitatea
îlprocesul muncii este una dintre o- canizarea nu e peste tot posibilă ? oamenilor de aici să fie ferită cu I diofonic
l biectivele muncii sindicale. Propaganda de protecţia muncii a adevărat de orice pericol dc acci [sonor ;
afişării
nivelul
unor
rămas
la
___ J te preocupări în activitatea organi plăcuţe avertizoare, obligatorii prin dent. ION CIOCLE1 23.00 Bi
Cum se concretizează, deci, aces-
lege în anumite locuri. Modul cum