Page 2 - Drumul_socialismului_1977_05
P. 2
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI
M;
4 6,00 R
* mineţii ;
[ 8,00
;r?-
Jzvorur creşterii productivităţii munori — Convorbiri recapitulative în liu.JU U
Cornel F
Goldiş; i
Buletin
modenrizarea tefioeloiiier, învăţămîntui de partid de ia sate l Atlas foi
! cotcca „l
l de ştiri ;
7 ra folcloi
întărirea ordinii şi disciplinei Btrînsă legătură între politica generală \ Itevista şi
’ la l la 3
V rioşiior ;
Hotârîrea Plenarei din 2—3 no zolve cîteva probleme: cunoaşte tre organizaţiile de partid. Pregă 16,15' Cint
iembrie anul trecut a Comitetului rea în esenţă şi de toată lumea a tirea teoretică şi practică a oame a partidului şl realităţile satului \ La un ve
Central al Partidului Comunist acestor prevederi, învingerea iner nilor pentru aplicarea noii tehno i 16,25 Coo-,
Român cu privire la realizarea in ţiei care leagă uneori oamenii de logii, sădirea în ei a convingerii Organizat în 11 cercuri.de studie bază C.A.P. Boşorod, Chitid, în sa ţ ce ; 16,4
tegrală a prevederilor planului na procedee şi metode cunoscute, bă că, aplicînd-o, îşi sporesc roadele re a „Problemelor fundamentale ale tele Alun şi Bobaia, unde propa i muzică u
7 lelin do
ţional unic pe anul 1977, cere ca tătorite, împiedicînd căutarea sau muncii, s-au realizat prin efortu activităţii de partid şi de stat", în gandiştii Xeronim Grecu. Ion Fu- l moria pi
„în toate întreprinderile, secţiile cuplarea activă a fiecărei energii rile coordonate ale organizaţiilor văţămîntui de partid în comuna lea, Nicolae Tănase şi Victor Tiu- 1 nesc ; 17
şi atelierele să se acţioneze pen umane la rezolvarea acestora. în- de partid, .cadrelor tehnice, ale or noastră a avut ca obiectiv central nescu au ştiut să prezinte proble l românesc ;
tru modernizarea tehnologiilor de tr-o asemenea perspectivă se exer ganizaţiilor de masă, printr-o bu însuşirea de către comunişti a po mele pe înţelesul tuturor partici > rii ; 20,00
fabricaţie, sporirea gradului de cită conducerea de către organiza nă propagandă tehnică. Coordo liticii interne şi externe a partidu panţilor, au ştiut să îmbine ar l (ee şi joc
mecanizare şi automatizare, perfec ţia de partid a activităţii de spo narea au ' asigurat-o organizaţiile lui şi statului nostru, cunoaşterea, monios sarcinile generale cuprinse , tr-o oră ,
ţionarea organizării producţiei şi rire a productivităţii muncii. Aces de partid, comuniştii car'e, în efor înţelegerea şi însuşirea sarcinilor în Programul partidului de făurire
a muncii, întărirea ordinii şi disci tea au fost „pîrghiile" cu care am turile lor pentru a asigura înde reieşite din documentele de partid a societăţii socialiste multilateral MIERC
plinei la fiecare loc de muncă, ridicat indicatorul de productivita plinirea unei hotărîri de partid, privind dezvoltarea economică şi dezvoltate şi înaintare a României \ 6,00 Rad
astfel incit să se îndeplinească te cu 8,42 la sută peste cel plani au găsit şi definit căile spre a a- socială a patriei, în strînsă legătu spre comunism cu sarcinile concre i mineţii ; 7
sarcinile de creştere a produc junge la ţintă. Este, cred, locul ră cu sarcinile social-economice şi te ce revin organizaţiei de bază, ţ 8,00 Revis
tivităţii muncii". Iată, cuprinşi în- ficat în primul trimestru, reali- să situăm în centrul acestor preo politice ale comunei, ale satelor şi fiecărui comunist în parte. i Răspundem
tr-un document de mare însemnă- zînd pe fiecare om din secţie o cupări cîteva «elemente de cata ale unităţii agricole din cadrul co Printre cei care au dat răspunsu ) ]0,oo Bulei
liză", comunişti ca Gheorghe munei. - rile cele mai bune, caro au înţe L Disc — n*
înfăptuirea hotănxii de partid. — Chiorăscu, Teofil Moghioroşan, Ion Pornind de la exigenţele docu les politica agrară a partidului nos * 10,30 Dî/n
i 10,45 Partid
Boţian, Constantin Mazilu, Lazăr mentelor Congresului educaţiei po tru menţionăm pe tovarăşii Sma- Mii — cânte
Nistor, Aurel Herlea, Teodor Mol- randa Serbănescu, Nicolae Popovici, \ de ştiri ;
atribut esenţial al conducerii politice dovan, Cornel Dumitraşcu. Şi am litice şi al culturii socialiste, comi Maria Stoicoi, Maria Buciuman, Ion
putea continua, căci actul condu tetul comunal de partid şi consi Dăniloi, Ilie Dănescu din Boşorod.
cerii, al coordonării eforturilor în liul comunal de educaţie politică Ion Ciocade, Ion Pcrta, Romaniţa
tatc, un complex de factori a că producţie în plus de 12,7 tone oţel tregului colectiv pe această direc şi cultură socialistă au urmărit Ciocade, Teodora Vişoi din Chitid,
ror îmbinare şi folosire conduc la electric. ţie s-a realizat prin participarea pregătirea temeinică a propagan Romaniţa Perta, Ion Jurj şi Lazăr
creşterea productivităţii muncii — Reducerea timpului de staţiona tuturor comuniştilor din secţie. diştilor. asigurarea materialului bi Stoicoi din Bobaia, Ilie Neagu, Cor
elementul care sintetizează cel mai re a agregatelor este la noi legată Există şi o altă modalitate de bliografic necesar fiecărei teme. a- nel Grecu din Luncani, Ionuţ Lu- i pionierilor ;
? de ştiri ; L‘
bine eficienţa muncii oricărui co de noţiunea de reparaţii planifica a face munca mai productivă, a- cordarea de consultaţii cursanţilor culescu, Ion Rîmbetea din Ursici, l ra folclorul
lectiv. într-adevăr, obţinerea de te, căci opririle , din cauze acciden ceqa exprimată prin calitatea pro în cadrul punctului de documen Miron Onu din Cioclovina. Ghera- 1 De la 1 ia
tare de la nivel de comună, asigu
productivităţi mari nu e posibilă tale au dispărut, practic, ca no dusului. Acest mod de a interpre rarea unor materiale vizuale adec sim Ciolea, Adam Ciucurescu de l invitaţilor ;
fără îndeplinirea unor asemenea ţiune. Şi nu prin cine ştie ce se ta productivitatea prin sporirea ia Alun, Ion Bodea, Nicolae Fi- * nai ; 16,20 (
prevederi ' din documentele de cret, ci printr-o. autoexigenţă spo valorii produsului mi se pare la fel vate temei sub formă de planşe, limonescu şi Pătruţ Filimoncscu din \ no mice ;
grafice sau diafilme.
partid. rită în supravegherea instalaţiilor de important ca şi acela pri-n creş Tîrsa şi alţii. , ghidului c
Hotărîrile proprii pe care le-au in funcţiune, prin calitatea superi terea cantitativă pe om şi unitate Discuţiile finale care au avut loc Informările politice prezentate în \ uşoară ; 17
i ştiri ; 17,05
adoptat comuniştii de la oţelăria oară a reparaţiilor planificate. Dar, de măsură. Noi âm exprimat-o au demonstrat faptul că în acest adunările generale au contribuit, } mâne. „D
electrică a C.S. Hunedoara în le revenim la acestea. Termenul de prin creşterea gradului de puritate an s-a înregistrat o îmbunătăţire de asemenea, la clarificarea unor Ibeşte-mi
gătură cu creşterea productivităţii staţionare pentru .reparaţie al unui a oţelului, prin diversificarea măr substanţială a desfăşurării învăţă- probleme dezbătute în cadrul învă- 1 mugurel —
muncii sînt detalierea şi concreti cuptor este la noi de 22—36 ore. cilor, prin elaborarea unor mărci mîntului de partid din comuna ţămîntului de partid. l Iarc ; 18,0
zarea acestor direcţii de acţiune, Un asemenea timp ' este o perfor superioare de oţel. Prin aceasta noastră, cursanţii participînd. în nu Prin diferitele forme educaţiona » 20,00 Român
măr mare la dezbaterile organizate
manţă, dar, de fapt, timpul a fost
menite să contribuie la obţinerea astfel comprimat printr-o pregăti înfăptuim nu numai o hotărîre de pe tema: „Agricultura — ramură le, deci şi prin învăţământul de \ joc ; 20,30 1
unor rezultate superioare. re minuţioasă, prin executarea u- partid privitoare la creşterea pro de bază a economiei naţionale. Sar partid, s-a reuşit să so mobilizeze tul legii ; ,
1 României ;
în esenţă, hotărîrile conferinţei nor operaţii fără oprirea cuptoru ductivităţii muncii, ci însăşi sar cinile organizaţiilor de bază în creş cetăţenii la înfăptuirea sarcinilor e- i ■cehoslovace
şi ale adunărilor generale, pentru lui, prin menţinerea unui flux con cina transmisă siderurgiştilor h.u- terea producţiei agricole". conomice, socialo şi obşteşti. ' O zi într-o
dare de seamă şi alegeri ale co tinuu şi a unui ritm înalt al lu nedoreni de secretarul general al Comuna noastră a realizat sarci \ juterii muzic
Prin discuţiile lor, cursanţii au
muniştilor de ia oţelăria electrică crărilor de reparaţii in timpul o- partidului, t o v a r ă ş u l Nicolae demonstrat că şi-au însuşit sarci nile de contractări şi achiziţii cu I Muzical noci
impuneau : să se acţioneze pe toa pririi cuptoarelor. Un asemenea Ceauşescu, cu prilejul vizitelor fă unele depăşiri pe anul 1977. Tot
te căile pentru reducerea orelor mod de a conduce activitatea res cute în ultimii ani în combinat. nile ce le revin pentru îndeplini ca un fapt pozitiv se poale men JOI,
rea planului economic în profil te
de staţionare, din indiferent ce mo pectivă este rodul multor dezba ritorial şi că sînt hotărîţi de a con ţiona predarea pînă în prezent a
tive, a agregatelor şi in special a teri ale' comuniştilor, ale cadrelor FLORIAN GIURCĂ porcilor contractaţi pe anul în curs / 6,00 Radio;
cuptoarelor ; să se treacă la folosi tehnice. maistru principal, tribui prin munca lor la realiza în procent de 68 la sută. Se rea ) mineţii ; 7,00
rea pe scară largă a oxigenului ca Oxigenul ca intensificator al ar secretarul Comitetului de partid rea acestuia. lizează, de asemenea, şi sarcinile 1 8,03 Revista
1 Răspundem
intensificator în procesul de elabo derii este, practic, folosit la toate de la oţelăria electrică S-a constatat o bună pregătire a de plan la lapte, lină şi alte pro l 10,00 Buletin
rare ; să se îmbunătăţească indice cursanţilor din cele două cercuri duse. > Opereta „Vi
cuptoarele electrice din combinat.
le de folosire a instalaţiilor şi a- Tehnologia de elaborare este nouă din C.S. Hunedoara organizate în cadrul organizaţiei de Acum, după încheierea anului de t 11,00 Buletin
gregatelor Este uşor de observat dar ea „a prins" repede pentru că studiu în învăţămîntui de partid, I Răsună al r
\ 11,20 Avanpr
că hotărîrile se referă la căi di introducerea ei a fost pregătită. ne-am propus o discuţie în toate / TV ; 11,35 D
recte către productivitate mare. A fost elaborată de specialişti, dar organizaţiile de bază-.cu privire la \ 12,00 Buletin
cuprinderea în munca educaţională
, Din comoa
înfăptuirea lor, şl nu numai a ce însuşirea ei temeinică de către toţi Concursul gazetelor de perete a tuturor cetăţenilor comunei, înar- ) nostru ;
12,35
lor legate de productivitate, ce cei ce trebuie s-o aplice a recla mîndu-i cu hotărîrile partidului şi 1 gărelor; 13,00
rea organizaţiilor de partid să re mat conducerea nemijlocită de că- legile statului pentru a-.şi aduce 1 15,00 Telinit
şi satirice, al caricaturii şi epigramei întreaga lor contribuţie ia aplica 1 Radiojurnal ;
» ţăm un cînt
rea în viată a poliiicii partidului [ voinţă a înti
şi statului. Un accent deosebit vom
Plenara Comitetului judeţean se încheie faza pe întreprinderi şi comune a concursului gazetelor de pe pune pe dezbaterea in cadrul coo \ ee ; 16,40 In
Conform regulamentului de desfăşurare, în prima decadă a lunii mai
>16,25 Coordoi
rete şi satirice, ai caricaturii şi epigramei. Au fost antrenate în această perativei agricole, precum şi în ' lislice ; 17,f
fază : gazetele de perete şi satirice din întreprinderile industriale, de pe satele necooperativizate, a documen V ştiri ; 17,05 O
şantierele de construcţii, din unităţile de transport, comerciale, ale coopera telor recentului Congres al consilii /’ Aşa renaşte
Hunedoara al U.T.C. ţiei meşteşugăreşti, din cooperativele agricole de producţie, fermele I.A.S. lor de conducere ale unităţilor agri ) Orele serii ;
şi staţiunile de mecanizare a agriculturii, din sate, cartiere, şcoli şi cele
lalte instituţii din judeţ. cole socialiste, al întregii ţărănimii, 1 în cîntec şi j
) flexele timpul
pe studierea Expunerii tovarăşului
De-a lungul a peste patru luni de activitate, aceste adevărate organe de
Joi, 28 aprilie, au avut loc la tă printr-un sprijin activ acordat presă ale organizaţiilor de partid, de sindicat şi U.T.C. au militat, prin Nicolae Ceauşescu la acest congres, l leidoscop son
ide ? -ri (ora
Deva lucrările plenarei Comitetu în problemele concrete ale mun mijloacele ce le-au stat la îndemină, pentru formarea şi dezvoltarea con precum şi ;a cuvîntării de închidere l O z» o
lui judeţean al U.T.C. cii, în controlul îndeplinirii hotă- ştiinţei socialiste a maselor, promovarea unei atitudini înaintate faţă de a lucrărilor sale. Morltm *77 ;
muncă, pentru obţinerea de producţii sporite şi de calitate, pentru promo
La plenară au participat membri' rîrilor proprii şi ale organelor su varea cu consecvenţă a normelor eticii şi echităţii socialiste. MONICA DONŢIU j de ştiri ; 0,05
şi membri supleanţi ai Comitetu perioare, în creşterea calitativă şi Zilele acestea, in întreprinderi, instituţii, şcoli şi comune se analizează secretar adjunct . nocturn.
lui judeţean al U.T.C., secretari ai numerică a organizaţiilor de U.T.C. desfăşurarea concursului in această primă etapă, se organizează expoziţii cu probleme de propaganda
unor comitete ale U.T.C. din mari în Munca aceasta, ca şi cea de selec cu cele mai bune gazete de perete şi satirice. Dintre acestea, cele care vor al Comitetului comunal VINERI,
treprinderi ale judeţului, activişti ţionare, creştere şi promovare a întruni cele mai bune aprecieri din partea juriilor vor participa la faza l 6,00 Radiopi
pe consilii intercooperatiste, pe oraşe şi municipii.
cu munci de răspundere în con cadrelor — s-a subliniat în plena de partid Boşorod 1 mineţii ; 7,Ou
ducerea unor organizaţii judeţene ră — trebuie desfăşurată în per i 8,00 Revista
jîe masă a căror activitate se des spectivă, de la nivelul fiecărei or > Răspundem
făşoară în colaborare cu organiza ganizaţii de bază şi pînă la or l 10,00 Buletin
Săptămîna <
ţia de tineret. ganul judeţean. Suli semnul dragostei neţărmurite faţă de partid, de patria noastră sosiaHsîă V slovace ; 10,t
Plenara a dezbătut probleme Instaurarea spiritului revoluţio 11,00 Buletin
privind activitatea desfăşurată de nar în gindirea şi modul de a ac Condu-ne, dr.-
către Comitetul judeţean al U.T.C., ţiona al tinerilor este, de aseme inie — cîntect
1
de orga.p.şle şi organizaţiile U.T.C. nea, o necesitate în activitatea or Sărbătorirea „Zilei tineretului * în judeţul nostru teca „U“ ; 12,
şi ale Uniuftll SSPciaţiilgr studen ganizaţiilor de tineret. I ştiri ; 12,05
î folclorului n(
ţilor comunişti din România pen Probierne Că exercitarea concre l I)e la 1 la
tru întărirea vieţii interne de or tă şi activă a dreptului de parti Ieri, tineretul din judeţul Hune tineri şi virştnici, după exemplul fost bogată in acţiuni tinereşti e- T dent-club ; IC
ganizaţie şi consolidarea politico- cipare a tinerilor la conducerea doara, alături de toţi tinerii ţării, secretarului general al partidului, ducative şi distractive, de o mare t nai ; 16,15 '
organizatorieă, creşterea spiritului întreprinderilor, reflectarea preg a serbat „Ziua tineretului". A ser au trudit şi trudesc cu dragoste de varietate. In municipiile Deva, Hu J cîntece pioni<
revoluţionar în Întreaga activitate nantă în munca concretă a cali bat-o sub semnul dragostei ne ţară la refacerea ei — a pus am nedoara şi Petroşani, tinerii au I Coordonate ec
a organizaţiilor U.T.C. şi A.S.C. şi tăţii de reprezentant în organele ţărmurite faţă de patrie fi partid, prentă şi asupra sărbătorilor răspuns invitaţiei, mai dinainte fă . Să fim tincr
a adoptat un plan de măsuri pen superioare ale U.T.C., o mai bu de secretarul său general, sub noastre. Şi, astfel, tineretul hune- cute, la Carnavalul tinerelului in \ muzică uşoar
/ letin de ştiri
tru îmbunătăţirea activităţii în vii nă conlucrare cu organizaţiile de semnul grijii pe care partidul şi dorean a îmbinat in sărbătorirea cadrul căruia partea artistică a ' patrie ; 18,00
tor. masă cu care U.T.C. colaborează statul le poartă tineretului, edu „Zilei tineretului" munca entuzias fost susţinută de formaţiile parti i 20,00 România
La dezbateri au participat : Ilie au fost, de asemenea, ridicate în cării lui, viitorului său. tă şi petrecerea plăcută, în activi cipante la diferitele faze ale festi ' joc ; 20,15 Se
Lavu, prim-secretar al Comitetului plenara Comitetului judeţean al Primăvara aceasta, a urior mari tăţi educative, cultural-artistice şi valului naţional „Cintarea Româ l dresă ; 20,45
' sonor ;
22,OL
municipal Deva al U.T.C., Liviu U.T.C. încercări — cînd, umăr la umăr, sportive, în orele sale libere. niei". \ oră; 23,00 Bij
Iacoboni, secretarul comitetului La primele ore ale dimineţii de Excursiile tematice şi de agre le; 23,30—3,00
U.T.C. din C.S.H., Traian Sîncră- ieri, tineri din întreprinderile şi ment au fost frecvente in aceste \ turn.
ian, secretar de comitet U.T.C. din instituţiile din Hunedoara, Deva, două zile de binemeritat repaus,
Orăştie, Aurora Ardelean, secreta Simeria, Orăştie şi Călan erau pre- ocazionate de „Ziua muncii" şi SÎMBATA,
rul comitetului U.T.C. de la Lice ' zenţi pe şantierele de hidroame „Ziua tineretului". Tinerii de la * 6,00 Radiop
ul industrial de construcţii Deva, lioraţii ale. sistemului de irigaţie „Victoria" Călan au străbătut un i mineţii ; 7,00
Aurel Josan, secretarul comitetu Batiz — Simeria, declarat anul a- itinerar lung „Pe urmele războiului ' 8,00 Revista
lui comunal Dobra al U.T.C., cesta „Şantier al tineretului". de independenţă", in ' judeţe din ^ Buletin de ş ;
Gheorghe Goleanu, secretarul co In unităţile cu foc continuu — ţară. Alţi tineri de la C.S.H. au / vista literară
mitetului U.T.C. de la E.M. Lu- Combinatul siderurgic Hunedoara, avut schimburi de experienţă cu \ La trecuţr '
peni, Viorica Rişcuţa, preşedinte termocentralele de la Mintia, Paro- tineri de la Electroputere Craiova / viitor ! — ci.
al Consiliului judeţean al organi şeni, Hunedoara, unităţile de trans şi Porţile de Fier. Excursii de o zi ^ Buletin de şt
zaţiei pionierilor, Ion Munteanu, porturi feroviare şi auto, pe la Porţile de Fier, Dumbrava-Sibiu / gendă şi dor
) doine şi joci
secretarul comitetului U.T.C. de ogoarele judeţului, tinerii au dat şi Braşov au efectuat grupuri de ^ 11,00 Buletin
la I.M.'M.R. Simeria, Xancu Raţiu, muncii pentru producţie cîteva ore elevi de la şcolile din Deva, Hune i Atlas cultural
membru în Consiliul A.S.C.R. din ale zilei lor de sărbătoare. Alţii doara, Brad. Călan şi Petroşani. In ( sonor — Cris
Institutul de mine Petroşani. le-au dat pentru a-şi face mai fru fine, un grup de tineri de la i 12,00 Buletin
Atit din materialul prezentat de moase oraşele, cartierele de locu I.C.S.H. au fost într-o plăcută l Din comoar;
' nostru ; l3,>0
biroul Comitetului judeţean al inţe. excursie la Păltiniş-Sibiu. \ 15,00 Meridiai
U.T.C. cit şi din dezbateri a re-. In toate municipiile, oraşele _ şi Baza de agrement de pe malul Radiojurnal ;
ieşit cu claritate necesitatea ca în unele comune au avut loc în Mureşului de la Şoimuş a cunoscut ^ serii ; 20,00
întreaga activitate organizatorică treceri de fotbal, volei, handbal, o animaţie deosebită : petrecere / concertul orei
şi politică a organizaţiilor de ti atletism, tenis de masă şi şah, con cîmpeneascu, cu spectacole artistice ^ zică populară
neret să conducă la realizarea în ţină pentru finala cupei „A 55-a date de formaţii ale tineretului L viziunii ; 20,3(
cele mai bune condiţiuni de către aniversare a creării U.T.C". In din Deva, excursii cu vaporaşul î mânia ; 20,4
tineri a sarcinilor de producţie, la „deschiderea" acestor manifestări „Sargeţia" pe Mureş au constituit i sonor ; 22,00
22,30 Sâptăn
cultivarea pasiunii pentru muncă ; sportive, tinerii au efectuat, la sta elemente de mare atracţie ieri la \ cehoslovace;
necesitatea unei prezenţe active a Ieri, de „Ziua tineretului", stadioanele au cunoscut din nou animaţia dioane şi terenuri de sport, lucrări campingul Şoimuş. zical nocturn.
organelor alese, în masa de tineri ; întrecerilor tinereşti ocazionate de finală cupei „A 55-a aniversare a de gospodărire şi înfrumuseţare.
prezenţa acesteia să se facă simţi creării U.T.C.". Foto : v. ONOIU Dupâ-amiaza „Zilei tineretului“ a ION CiOCLEI