Page 20 - Drumul_socialismului_1977_05

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 61

economic cadran economic k cadran
;'W <i- •' C>v*r. ...

Există premise ca activ îh GOSPODARI CHîSZ

Văii Jiului să s@ ridic® ia mie superioare 5 |

Colectivul de energeticieni din getice ir
La sfîrşit ui săptăminii trecute, Ia ducţiei în unele compartimente de ac­ constructor — beneficiar şi scurtarea can, Stan Iureş — E.M. Bărbăteni, cadrul C.S. Hunedoara, în cola­ bustibilil
Petroşani a avut loc plenara cu ac­ tivitate, la adresa unor factori care drumului de la planşetă la producţie s-au referit la vastitatea şi impor­ borare cu conducerile secţiilor, sub tor indic
tivul a Comitetului municipal de nu acţionează cu suficientă perseve­ — iată- principalele direcţii în care tanţa programului do investiţii din directa îndrumare a organelor şi gic Hum
partid, care a analizat activitatea din renţă şi responsabilitate în direcţia trebuie canalizate eforturile şi preo­ mineritul Văii Jiului în acest cincinal organizaţiilor de partid şi cu spri­ şi în co
mineritul Văii Jiului, dezvoltarea in promovării tehnicii noi în abatajele cupările tuturor factorilor de răspun­ al revoluţiei tehnico-ştiinţifice, la jinul permanent al conducerii com­ linia rec
perspectivă a acestui Important do­ miniere, a concepţiei, realizării şi u- dere, tuturor lucrătorilor din mineri­ necesitatea modernizării utilajelor şl binatului şi al organizaţiilor de sumului
meniu al economiei noastre naţionale. tilizării eficiente a utilajelor, echipa­ tul Văii Jiului, direcţii relevate, între mecanizării lucrărilor şi In domeniul
Atît în referatul prezentat de către mentelor, dispozitivelor noi, de mare alţii, de vorbitorii Dumitru Popescu investiţiilor miniere, la constituirea sindicat şi U.T.C., a acţionat cu gie elec
tovarăşul Clement Negruţ, prim-se- randament in fluxurile de extracţie — Centrala cărbunelui Petroşani, Ca- unor brigăzi solide, a căror activita­ simţ de răspundere şi spirit gos­ repartiţii
cretar al Comitetului municipal de şi preparare a cărbunelui. La aceste rol Schreter — E.M. Urieani, Ioan Va- te să fie mai temeinic organizată şi podăresc în direcţia raţionalizării re ale a
partid Petroşani, cit şi în cadrul dez­ carenţe se adaugă şi altele privind silescu — E.M. Dîlja, Ioan Vasile — condusă. Nerealizarea la timp a in­ şi reducerii consumurilor energe­ Pe lini
baterilor s-au subliniat rezultatele recrutarea, pregătirea şi stabilizarea E. M. p-etrila, Ştefan Puican — E. M. vestiţiilor înseamnă minusuri în pro­ tice, reuşind ca la finele anului relor de
bune obţinute de minerii Văii Jiului Aiiinoasa, Alexandru Miclea — ducţia de cărbune, ceea ce nu aduce •1976 să raporteze însemnate econo­ planifica
In anul 197C, ca şi pe primele 4 luni forţei de muncă la exploatările mi­ I.C.P.M. Petroşani. decît prejudicii economiei naţionale. mii la normele de consum: 11 800 000 electrică,
diu acest an, preocuparea constantă niere, ca şi deficienţe în circuitul co­ Cerinţele crescînde de cărbune coc­ Mai buna organizare a muncii, mai
a conducerilor exploatărilor, a orga­ laborării dintre cercetători — pro­ sificabil şi energetic pe care le re­ rapida mecanizare a lucrărilor, o dis­ lcWh şi 34 555 tone combustibil con­ cestui ar
nelor şi organizaţiilor de partid pen­ iectanţi — constructori de utilaj mi­ clamă tot mai insistent economia ciplină fermă şi asigurarea efectivelor venţional. suri care
tru mecanizarea lucrărilor în subte­ nier şi beneficiarii acestuia — carenţe noastră naţională impun dezvoltarea necesare vor trebui să constituie im­ Realizările obţinute în anul 1976, minime
ran, introducerea unor agregate şi u- la care vorbitorii s-au referit pe larg, şi modernizarea continuă a exploa­ perativele cotidiene ale realizării in­ Iată cîte
tilaje moderne, de înalt randament — aducînd argumente concrete, convin­ tărilor miniore existente, deschiderea vestiţiilor miniere. pe linia încadrării în normele de lizarea,
multe dintre ele realizate la I.U.M. gătoare. unor noi capacităţi de producţie în în cadrul plenarei s-au adus în consum energetice, reflectă preocu­ nergetice
Petroşani —, grija pentru recrutarea, dezbatere o multitudine do aspecte parea tuturor sectoarelor de activi­
Subliniind progresele înregistrate în Valea Jiului, extinderea preparaţiilor şi luarea
angajarea şi pregătirea cadrelor, pen­ ultimii ani In ceea ce priveşte dota­ de cărbune actuale. Astfel, din cele 5 care vizează fluctuaţia ridicată, tate pentru aplicarea în practică a re in v
tru sporirea producţiei de cărbune rea exploatărilor miniere din Valea miliarde lei alocate în acest cincinal absenţele nemotivate şi foile de măsurilor stabilite în conformitate
cocsificabil şi energetic. S-a relevat boală, abaterile de la disciplina cu hotăririle de partid şi de stat, tora; ini
cu satisfacţie faptul că sarcinile tra­ muncii, a fost subliniată slaba preo­ referitoare la raţionalizarea consu­ măsuri <
sate minerilor Văii Jiului de către cupare a unor cadre de conducere de murilor de combustibili şi energie. re să C
conducerea de partid şi de stat, per­ la exploatările miniere privind recru­ La baza obţinerii acestor rezultate nile eoni
sonal de secretarul goneral al parti­ Plenara ou activul a Comitetului municipal tarea, încadrarea şi pregătirea noilor pe linia
dului, tovarăşul Nicolae Ceauşcscu, angajaţi, integrarea lor rapidă şi du­ pe ansamblul combinatului au st “ consumu
cu prilejul vizitei de lucru efectuată rabilă în noile colective de muncă. măsurile vizind îmbunătăţirea teh­ -•;.. bilităţi
In anul 1972 în acest mare bazin car­ De asemenea, s-au relevat carenţele nologiilor de fabricaţie, intensifica­
bonifer al ţării, se înfăptuiesc nea­ de partid Petroşani de organizare şi pregătire a viitori­ rea activităţii de recuperare a e- valoarea
bătut. Mecanizarea lucrărilor minie­ lor mineri In şcolile de specialitate, nergiei secundare, folosirea la ma­ liza dec;
re, promovarea unor tehnologii şi necesitatea de a se acorda o atenţie fiecărei i
metode de lucru moderne In abata­ Jiului cu utilaje şi echipamente mo­ investiţiilor miniere din Valea Jiului, mai mare asigurării celor mai bune ximum a combustibililor locali, rea­ în repari
derne, de înaltă tehnicitate şi randa­
1 miliard lei sint prevăzuţi pentru a-
je, mal buna organizare a muncii la ment ridicat, adecvate condiţiilor de nul în curs. Realizarea acestui măreţ condiţii de muncă şi de Viaţă, cultu- lizarea unor arderi cit mai com­ nergie ş
fiecare punct do lucru şi pe toate zăcămînt de aici, majoritatea parti­ ral-educative şi sportive pentru mi­ plete a combustibililor în instala­ imediate
cele trei schimburi, alto măsuri tch- cipanţilor la dezbateri in cadrul sec­ program de investiţii incumbă răs­ neri. Mai mulţi vorbitori, între care ţiile consumatoare, aplicarea în lelor dej:
nico-organizatorice aplicate au permis punderi sporite din partea proiectan­ Gheorghe Giuclea — Centrala cărbu­ practică a măsurilor reieşite din bi­ lor de fii
ca anul 197S să fie încheiat cu sen­ ţiunii mecanizare au apreciat cu jus­ ţilor, constructorilor de obiective mi­ nelui Petroşani, Petru Barbu — Comi­ lanţurile energetice, precum şi a
sibile depăşiri ale planului de pro­ teţe că nu s-a acordat, în acelaşi niere din Petroşani şi beneficiarilor a- tetul orăşenesc de partid Vulcan, Ioan unor măsuri organizatorice şi teh­ ţiile con.
timp, şi atenţia cuvenită pentru pre­
ducţie pe ansamblul Văii Jiului, în gătirea cadrelor care să mînuiască a- ccstora, din partea tuturor acelora ca­ Cojocariu — E.M. Lonea, Ioan Ghi- nice iniţiate de către conducătorii defecţiun
condiţiile obţinerii unor importante re concură la producţia d.e cărbune nea — Comitetul orăşenesc de partid lor, eşap
economii de materiale, combustibili ceste agregate complexe. De aseţne- în Valea Jiului. s Lupeni, Pavel Blaj — E.M. Aninoasa, proceselor de producţie, de educare vitarea 1
nea, vorbitorii au relevat şi unele de­
şi energie electrică. ficienţe ale utilajelor realizate de I.U.M. în cadrul plenarei, mai mulţi par­ au făcut propuneri concrete privind a fiecărui angajat în spiritul raţio­ sarcină r
Comitetul municipal de partid Pe­ ticipanţi la dezbateri au subliniat, atît asigurarea şi permanentizarea forţei nalizării şi gospodăririi chibzuite a şinilor el
troşani a analizat iu rejjetate rîn- Petroşani. Aceste lacune, ca şi insu­ lu plen, cît şi in secţiunea INVESTI­ de muncă în minerit şi utilizarea cu combustibililog şi energiei etc. raţiilor 1
diu-i activitatea exploatărilor minie­ ficienta colaborare între constructor şi ŢII, că există încă unele lipsuri şi ne­ maximă eficienţă a efectivelor exis­
beneficiar au condus Ia defectarea
re şi a colectivelor de preparatori, ajunsuri in privinţa lucrărilor de tente, stabilirea unui raport optim O problemă majoră privind gos­ electrice
a constructorilor de utilaj minier şi frecventă a unor utilaje , Ia re­ deschideri, neasigurîndu-se constant între posturile productive şi cele au­ podărirea combustibililor şi ener­ mului er
a lucrătorilor din domeniul investi­ vizii şi reparaţii adesea defectuoase linia' de front necesară pentru activi­ xiliare, perfecţionarea sistemului de giei, căreia i s-a acordat şi i se peraturii
şi, deci, la diminuarea randamentelor
ţiilor miniere, a luat măsuri cores­ om — maşină in abatăje f Este evident tatea de producţie. S-au amintit o pregătire în şcoli şi licee a viitorilor acordă o atenţie deosebită, o con­ etc., con
punzătoare acolo unde a fost cazul, că în ultima vreme — aşa cum au serie de cifre grăitoare privind res­ mineri, întărirea rolului maiştrilor şi stituie utilizarea cu maximum de înlocuire;
urmărind consecvent materializarea subliniat vorbitorii ing. Anton’ Bacu tanţele din anul trecut şi din cele eficienţă a resurselor energetice se­ cu ilumir
lor. Aşa se face că şi în acest an, — I.C.P.M. Petroşani, Titus Costache patru luni şi jumătate ale acestui an îmbunătăţirea retribuţiei acestora în cundare: gaz de furnal, gaz de coc- de merci
lumina recentelor programe elabora­
minerii şi preparatorii din Valea Jiu­ la lucrările de investiţii, s-au subli­
lui au obţinut realizări notabile, fiind — E.M. Lupeni, Nicolae Lobonţ — niat cauzele care au generat aceste te de conducerea partidului referitoa­ serie, căldura gazelor-arse rezultate relor de
angajaţi cu toate forţele la îndepli­ I.U.M. Petroşani, Gheorghe Micheş — rămîneri’în urmă, s-au făcut propu­ re Ia creşterea nivelului de trai al în cuptoarele tehnologice. Pentru a Deşi s-
populaţiei în cincinalul 197G—1980.
C.C.S.M. Petroşani —, mecanizarea lu­
nirea şi depăşirea sarcinilor de plan crărilor miniere în abataje a cunoscut neri concrete pentru îmbunătăţirea ilustra acest lucru, trebuie să ară­ suri, pe
şi a angajamentelor asumate în în­ muncii şi in acest domeniu. Este vor­ Plenara a concluzionat că există tăm că din totalul combustibilului nului f9'i
trecerea socialistă. In fruntea hărni­ ritmuri accelerate, au fost introduse ba şi aici de deficienţe în conducerea toate premisele ca activitatea în mi­ consumat în anul 1976 la C.S. Hu­
agregate moderne, de mare complexi­
ciei în muncă se situează exploată­ şi organizarea producţiei, de neînde- neritul Văii Jiului să se îmbunătă­ nedoara, 47,4 la sută îl reprezintă rea comb
rile miniere Urieani, Vulcan, Paro- tate tehnică şi de înaltă productivita­ plinirea programelor de acţiune, a pla­ ţească in continuare sub toa­ sebii de
şeni, Preparaţia Lupeni, în redresare te, se aplică tot mai mult noi tehnolo­ nurilor de măsuri stabilite, a liotărî- te aspectele sale. Pentru , aceasta aportul resurselor energetice se­ tan şi er
continuă — minele Lupeni şi Aninoa- gii şi metode de lucru, cercetătorii, rilor adoptate de colectivele de mi­ este necesar ca toţi factorii — cerce­ cundare menţionate, respectiv 924 232 existînd
proiectanţii şi constructorii de utilaj
sa, un mitre număr de sectoare şi minier îşi sporesc eforturile pentru a neri. Ca şi în activitatea de produc­ tători, proiectanţi, constructori de tone combustibil convenţional. In rezultă p
brigăzi raportînd lună de lună înde­ concepe, produce şi promova în aba­ ţie, nici în cea de investiţii unele utilaj minier, cadre din institutele do anul 1976, la nivelul combinatului, pînă la
specialitate, mineri (de la director pî-
plinirea şi depăşirea sarcinilor de taje utilaje, instalaţii şi dispozitive conduceri de exploatări nu au acţio­ s-a întocmit un amplu plan de pereze o
plan. S-a îmbunătăţit activitatea in care să corespundă condiţiilor de ză- nat cu toată răspunderea şi perse­ nă la ultimul angajat) — să-şi con­ măsuri, cuprinzînd 81 lucrări reali­ tente pir
sectoarele de transport şi aprovizio­ cămînt şi să asigure randamente ri­ verenţa, iar organele şi organizaţiile juge la unison eforturile şi preocu­ zabile cu eforturi proprii, în vede­ Fără a
pările, să-şi sporească autoexigenţă şi
nare tehnico-materială, în sectoarele dicate în activitatea de extracţie a de partid nu s-au dovedit mai ener­ rea reducerii consumurilor de com­
electromecanice, ca şi în privinţa ca­ cărbunelui în Valea Jiului. Dar tot gice şi mai stăruitoare în mobiliza­ spiritul de responsabilitate patriotică, bustibili şi energie şi obţinerii de sporită a
lităţii cărbunelui şi a utilajelor mi­ atît de evident este că nu se asigură rea colectivelor la muncă susţinută, să lucreze mai mult, mai bine, mai tivitate, :
niere, a asigurării unor condiţii op­ întotdeauna condiţiile necesare intro­ muţind centrul de greutate al- între­ eficient — fiecare la locul său de economii. oare, în
time de muncă şi de viaţă minerilor. ducerii în subteran a utilajelor noi, gii lor activităţi acolo unde se hotă­ muncă, dar toţi pentru acelaşi scop: Am amintit aceste realizări din consumur
Rezultatele bune au fost însă a- nu se insistă pentru introducerea în răsc realizările, acolo de unde se dă dezvoltarea mineritului, creşterea pro­ anul 1976 pe linia utilizării eficien­ rea în c;
mintite sumar, ele neavînd darul să toate exploatările miniere a comple­ ori se va da cărbune. ducţiei de cărbune cocsificabil şi ener­ te a combustibililor şi energiei pen­ energie <
automulţumească. Accentul principal xelor mecanizate de susţinere, a com­ Nici conducerea Centralei cărbune­ getic atît de necesar economiei na­ tru faptul că această problemă a siderăm i
a fost pus, şi în referat şi de către binelor de tăiere şi încărcare meca­ lui Petroşani şi nici conducerea şan­ ţionale. La rindul lor, organele şi or­
participanţii la dezbateri — In plen nică, a altor utilaje miniere, iar în tierului Petroşani din cadrul între­ ganizaţiile de partid să-şi ancoreze ajuns actualmente înlr-o fază a- posibilităţ
şi pe cele trei secţiuni (mecanizare- unele exploatări zestrea tehnică din prinderii de construcţii cariere şi mi­ mai puternic forţa politică în miezul cută pe plan mondial. Tocmai de ţei econo
organizare, Investiţii şi forţă de mun­ dotare nu este folosită Ia întreaga ne Oltenia nu s-au preocupat în su­ problemelor stringente ale producţiei, aceea, în lumina indicaţiilor date că există
că), pe posibilităţile şi modalităţile capacitate, nu este întreţinută şi ex­ să acţioneze cu consecvenţă şi com­ de conducerea de partid şi de stat, nevalorifi
de înlăturare a unor lipsuri şi ne­ ploatată corespunzător. Creşterea rit­ ficientă măsură de asigurarea tuturor petenţă sporită asupra îndeplinirii pentru Combinatul siderurgic Hu­ căi de
ajunsuri care mai persistă în activi­ mului de mecanizare a lucrărilor mi­ condiţiilor pentru atacarea lucrărilor sarcinilor de plan şi a angajamente­ nedoara anul 1977 va fi, aşa cum consumur
tatea minerilor şi preparatorilor, a niere în abataje şi pregătirea temei­ la noile obiective miniere prevăzute lor asumate in întrecerea socialistă care. respi
constructorilor de utilaj minier, a nică a cadrelor care să conducă uri­ a fi începute în acest an. Participan­ din minerit, să vegheze mai atent l-a definit secretarul general al
proiectanţilor şi cercetătorilor, a tu­ aşele agregate din galerii, asigurarea ţii Ia dezbateri, între care Gheorghe pentru ca munca minerilor să fie partidului nostru, tovarăşul Nicolae vine tutu
turor factorilor care concură la rea­ unei asistenţe tehnice competente pe Mlhuţ — Centrala cărbunelui Petro­ mai spornică, condiţiile de viaţă mai Ceauşescu, anul căutărilor creatoa­ şi t» anrlo
lizarea producţiei de cărbune în ma­ toate cele trei schimburi şi îmbună­ şani, Miron Rebedea — E.M. Lupeni, bune. Există toate posibilităţile, toţi re în toate domeniile de activitate,
rele bazin al Văii Jiului. S-au adus tăţirea activităţii de revizii şi repara­ Ioan Lăsat — I.C.C.M. Oltenia (şantie­ factorii s-au angajat, se aşteaptă re­ implicit în găsirea unor noi forme ■’i Inc
critici îndreptăţite în ce priveş­ ţii a utilajelor, întărirea colaborării rul Petroşani), Sabin Florea, Exploa­ zultatele. de reducere a consumurilor şi uti­
te conducerea şi organizarea pro­ pe filiera cercetare — proiectare — tarea de preparare a cărbunelui Vul­ DUMITRU GHEONEA lizarea eficientă a resurselor ener-
Nici o clipă de răgaz la întreţinerea culturilor! ÎN SPIRITUL HOTĂRÎRII Şl CHEMĂRII CONGR ESULUI CO
CONDUCERE ALE UNITĂŢILOR AGRICOLE SOCIALISTE, AL ÎN
• A început praşila a doua manual cartofii de pe întreaga supra­ spus că această acţiune s-a încheiat
faţă. La C.A.P. Bretea Streiului, pri­
la unitatea amintită.
la sfeclă ma praşilă manuală la cartofi s-a e- In ceea ce priveşte semănatul şi
• In actualitate — prăşi- fectuat pe mai mult de jumătate din plantatul legumelor, în fermele I.A.S. Permanentă preocupare pentru Ci
s-a acţionat energic, fiind aproape
suprafaţă. Cu forţe sporite acţionea­
tul mecanic şi manual al po­ ză şi cooperatorii din Leşnic. Vice­ realizate prevederile la culturile de
preşedintele Consiliului popular co­
roşii, vinete, varză, iar la ardei, fa­
rumbului munal Veţel, Dumitru Munteanu, a sole şi castraveţi, în raport" de eşa­ efectivelor şi a producţiei anin
• Să fie Urgentate semăna­ ţinut să-i evidenţieze pe comuniştii lonarea făcută, se va termina culti­
vatul în decada a treia a acestei luni.
Aurelia Turcu, Maria Muntean, Isfan
tul şi plantatul legumelor ! Gh. Olivia şi Andrei Buştea, pe coo­ Se constată însă rămîneri în urmă, - In expunerea la Congresul con­ să fie îndeplinit integral planul a- efectivele
Andron
Nojogan,
Victoria
peratorii,
siliilor de conducere ale unităţi­
• Insilozarea furajelor ma- Duţ şi alţii, care au efectuat prima îndeosebi la C.A.P. Rapoltu Mare, Si- lor agricole socialiste, al întregii nual la vaci şi juninci din prăsilă purie a o
meria şi Iii a — la plantatul tomate­
la specia
să-verde solicită m a x i m ă praşilă manuală pe toate suprafeţele lor, precum şi restanţe apreciabile în ţărănimi, secretarul general -al proprie a cooperativelor agricole. In realizării
cu cartofi şi sfeclă repartizate să fie
acest scop foarte important este ca
toate unităţile la plantatul verzei de
operativitate lucrate în acord global. vară, al ardeiului, vineteior, la se­ partidului, tovarăşul N i c o l a e în preocuparea conducerilor C.A.P. nizarea
Inginerul şef al C.A.P. Romos, Mir- Ceauşescu, a subliniat necesitatea şi a tehnicienilor însămînţători să fiecare C.
cea. Pătrinjan, ne-a făcut precizarea mănatul castraveţilor şl fasolei. A- valorificării depline a condiţiilor fa­
Acţionînd pentru înfăptuirea obiec­ că la această unitate s-a aplicat o cum, cînd există create condiţii bu­ stea buna organizare a taberelor de Realizar
tivelor stabilite de Congresul consi­ lucrare cu sapa rotativă pe mai mult ne de plantare, se impun urgentate vorabile pentru creşterea efective­ vară pentru viţele. rilor de p
liilor de conducere ale unităţilor a- de 100 ha cultivate cu porumb, iar în acţiunile, inclusiv întreţinerea legu­ lor de animale şi a producţiei a- Odată cu ieşirea animalelor la pă- ţionată de
gricole socialiste, al întregii ţărănimi, această săptămînă se va începe şi melor, în toate cooperativele agricole. ceslora in vederea satisfacerii su­ şunat s-au creat premise favorabile rirea şi i
lucrătorii ogoarelor judeţului nostru, prăşitul mecanic şi manual. Coopera­ O subliniere aparte necesită lucră­ perioare a nevoilor de consum ale ridicării simţitoare a nivelului pro­ ducţiei de
sub conducerea organizaţiilor de torii Elena Rentea, Salomia Baba, rile de însilozare a furajelor masă- populaţiei şi a cerinţelor industriei ducţiei de lapte-marfă. Recuperarea te în ace;
partid şi a comandamentelor locale Ana Căslâian, Saveta Urîtoi şt trac­ verde. La C.A.P. Boşorod s-au în- prelucrătoare. Acţionînd energic în restanţelor la livrări îi obligă pe torilor de
pentru agricultură, depun eforturi toriştii Zeii Herman, Ion Mureşan şi silozat 595 tone, iar la Strei 400 tone.
susţinute în vederea realizării în con­ Ion Rentea se numără printre frun­ Tractoriştii Rozoti Ladislau, Gh. Ban- scopul împlinirii acestor imperative, şefii de ferme Doina Neamţu executare
diţii agrotehnice superioare a lucră­ taşii la întreţinerea culturilor. drea, Eugen Lăzărescu, Petru Dodu a sarcinilor din programul jude­ (C.A.P. Veţel), Maria Creţu (C.A.P. tăţire şi e
rilor agricole care hotărăsc soarta De maximă însemnătate este ca pe şi alţii lucrează cu răspundere Ia în- ţean de dezvoltare a zootehniei, Livadea), Elvira Jarcău (C.A.P. Clo- re sînt r;
producţiei şi a veniturilor băneşti în toate suprafeţele unde nu s-a făcut silozări. Cu rezultate total nesatisfă­ cooperativele agricole din judeţul potiva), Ioan Ivan (C.A.P. Bretea unor lucr;
cel de-ai doilea an al actualului cin­ erbicidatul culturii de porumb, să fie cătoare se prezintă însă cooperativele nostru au înregistrat însemnate de­ Mureşană), Antonie Teodorescu ţări cu ai
cinal. Semnificativ în acest sens este semănate in cultură intercalată fa­ agricole din cadrul consiliilor inter- păşiri faţă de prevederile planului (C.A.P. Deva), Mihai Rudeanu nile din
făptui că, in cooperativele agricole, solea şi dovlecii. Inginerul şef al cooperatiste Geoagiu, Dobra, Hune­ la perioadă la efectivele de bovine (C.A.P. Toteşti) — să ne referim
prima praşilă mecanică şl manuală C.A.P. Brad, Mircea oprişa, ne-a doara, Brad, Toteşti şi altele. Ploştina, 3
s-a aplicat pe întreaga suprafaţă cul­ şi ovine, precum şi la producţia de doar la cîteva exemple —, să urmă­ senienea,
tivată cu sfeclă de zahăr, iar la sfe­ carne şi lapte. Deşi pe ansamblu rească cu întreaga răspundere pu­ organizare
cla furajeră au mai rămas de pră­ rezultatele apar satisfăcătoare, ele nerea deplină în valoare a poten­ nitate a ai
sit mai puţin de 500 ha. De asemenea, sînt umbrite de o serie de neajun­ ţialului zootehnic al unităţilor res­ folienelor
la cartofi s-a efectuat rebilonatul şi suri care pot şi trebuie să fie grab­ pective. Cu mult sub posibilităţi verde de
erbicidatul pe întreaga suprafaţă pla­ nic înlăturate. Iată cîteva din pro­ sînt şi rezultatele obţinute de Toate a<
nificată.
Urmărind îndeaproape stadiul dc blemele care îşi aşteaptă o soluţio­ C.A.P. Rîu de Mori, Dineu Mare, pentru re;
dezvoltare a culturilor, cooperatorii nare grabnică din partea factorilor Hărău, Unirea, Gurasada, Bîrsău, gramului ,
din Băcia au început şl cea de-a răspunzători de realizarea ireproşa­ Vata de Jos, Sălaşu de Sus ş.a. zootehnici
doua praşilă la sfecla de zahăr. Lu­ bilă a indicatorilor de plan în sec­ Maximă atenţie se impune acor­ obiectul d
crarea respectivă se impune să fie torul zootehnic. dată ameliorării efectivului de bo­ schimb de
urgentată şi în celelalte cooperative' veterinari
agricole, ţinînd seama de faptul că In primul rînd, se constată res­ vine şi ovine, astfel incit în fiecare
au trecut peste 8—10 zile de cînd s-a tanţe ia efectivele de vaci şi ju- unitate să fie menţinute exemplare­ nicc (la C
făcut prima praşilă pe unele tarla­ ninci. Un fapt inadmisibil este di­ le cu potenţial ridicat din rasele vine sarci
le, iar ploile care au căzut în ulti­ minuarea măteii cu cîte 10—24 ca­ stabilite, pentru ca în actualul cin­ şi hotărît )
mele zile favorizează îmburuienarea pete, faţă de începutul anului, la cinal să se asigure îmbunătăţirea tică a sar
culturii. radicală a activităţii în toate fer­ greşul con
Un exemplu demn de evidenţiat C.A.P. Teiu, Şoimuş, Fintoag, Boz,
în ceea ce priveşte mobilizarea la în­ Gurasada, Zlaşti, Peştişu Mare ş.a. mele zootehnice unităţilor
treţinerea culturilor îl oferă şi coo­ La însilozatul furajelor pentru ferma zootehnică a C.A.P. Deva, o Există realmente condiţii ca prin In ceea ce priveşte specia de o- tregii ţâră",
peratorii din Strei, care au prăşit contribuţie Însemnată şi-a aduş-o şi mecanizatorul Ion Eorodi, _ mai buna organizare a reproducţiei vine, sînt posibilităţi să sporească fectivelor i