Page 21 - Drumul_socialismului_1977_05

MARŢI, 17 MAI 1977 Pag. 5

Programele de măsuri privind creşterea mai accentuată a nivelului de trai al oamenilor muncii f
no mic NU-I ORZUL NOSTRU ,7
Puternic imbold în sporirea productivităţii î Aşa îşi zio cooperatorii l
, fFicitm, muncii si reducerea cheltuielilor materiale / de la Băcia, deoarece zile n
1 la rînd animalele lor —1
1
l vaci şi cai — pasc în li-^
RltlRIEIU (Urmare din pag. 1) generală a nivelului de "trai soli­ în sectorul forestier, la unele ex­ ficate la 1 000 lei producţie marfă.) |î, !PL ce aparţine
/nişte orzul din tarlaua dei
n
Insuficient se acţionează şi pe u- \ G.A.P. Timpa. Cu toa-ţ
ploatări miniere din Valea Jiului,
ritm mai înalt a venitului naţional,
strucţiile de locuinţe vor fi supli­ cită fonduri imense, creşterea în la întreprinderea, de lianţi şi chiar nele şantiere de construcţii pentru 1 te intervenţiile condu-1
iul economisirii com- mentate cu 190 000 apartamente fi­ mobilizarea şi valorificarea integra­ la Combinatul siderurgic Hunedoa­ reducerea consumurilor materiale, 1 cerii C.A.P. Timpa şi ale /
imarl. In baza aces- zice, ajungîndu-se In acest cinci­ lă a posibilităţilor şi resurselor e- ra şi I.V. Călan. Este limpede că ca dealtfel şi pentru realizarea l consiliului popular comit- ]
i
Jombinatului siderur- nal la peste 1 milion apartamente xistente în toate ramurile, în fie­ singurul suport solid al creşterii sarcinilor suplimentare de creştere / na ; ce j j c ]a Băcia se faci
i îl revin în acest an nou construite. Iată, desigur, în li­ care unitate economică în parte reale a nivelului de trai constă in a productivităţii muncii. * că nu aud şi nu văd. Aşa)
ire sarcini sporite pe nii foarte generale, tabloul înălţă­ pentru obţinerea de producţii supli­ creşterea continuă a productivităţii Atît pentru creşterea productivi- \ upra-ţ
că
0
mare
i substanţiale a con- tor al noilor măsuri care vor ridica mentare, sporirea rapidă a produc­ muncii în avans faţă de ritmul de tăţii muncii cit şi pentrui reduce- ' se facc rz a fost S .1
aze naturale si ener- substanţial gradul de bunăstare, de tivităţii muncii şi reducerea stărui­ sporire a retribuţiei şi că aceasta rea cheltuielilor de producţie - L . , ~ faţa de 0 ~ distrusă 1
r
avîndu-se în vedere civilizaţie, calitatea vieţii noastre toare a cheltuielilor materiale în depinde în mod prioritar de accele­ materiale şi totale — s-au elabo-i Clnd saptamina trecutăi
osebit de mobilizatoa- şi care solicită un uriaş efort su­ industrie, investiţii, agricultură, rarea progresului tehnic, de ridica­ rat programe în fiecare unitate. 1 celor din conducerea ţ
■ agenţi energetici, plimentar din partea statului socia­ transporturi, la alte activităţi. PRIN rea calificării personalului, de or­ Organele şi organizaţiile de partid, ţ C.A.P. Băcia li s-a spusi
idrării tuturor sectoa- list, a economiei noastre. CREŞTEREA SUPLIMENTARA ÎN ganizarea ştiinţifică a producţiei şi consiliile oamenilor muncii, colec-isă nu mai lase animalele i'i
ntate în repartiţiile Oamenii muncii din ţara noastră ACEST AN A PRODUCTIVITĂŢII a muncii. tivele de muncitori, ingineri şi teh-Jsă pască orzul vecinilor, *
gaz metan şi energie au reţinut cu legitimă mîndrie, din MUNCII CU 2—3 PROCENTE — nicieni au datoria de a acţiona cul j răspundere peV
Colectiveie de muncă din judeţ
să
i de la începutul a- expunerea secretarului general al CIT S-AU ANGAJAT OAMENII au obţinui realizări însemnate şi fermitate peste tot, pentru valori- traga j a l
{
i luat o serie de mă- partidului la sesiunea solemnă, fap­ MUNCII DIN INDUSTRIE — SE în domeniul reducerii cheltuielilor îicarea deplina a rezervelor de) ~ vinova{i f aceştia au i
ronducă la consumuri tul că în primele 4 luni din acest ASIGURA UN SPOR DE PRODUC­ creştere a productivităţii muncii, 1 rasp n cu nonşalanţa .ij
“ ®
imbustibili şi energie, an, cu toate greutăţile şi pierde­ ŢIE DE CIRCA 12 MILIARDE LEI materiale de producţie. In primul pentru amplificarea spiritului gos-l” iaca * acem socoteala citi
trimestru s-au obţinut economii la
aceste măsuri: reana- rile provocate de cutremur, planul LA NIVELUL ÎNTREGII TARI, podăresc, pentru aplicarea energi-1 îi paguba şi plătim". Să ţ
aceste cheltuieli în valoare de 30
ipectul consumurilor e- producţiei industriale a fost înde­ IAR REDUCEREA CU NUMAI UN milioane lei, consumurile totale că a măsurilor şi soluţiilor prevă-, plătească cel sau cei vi- x
ehnologiilor utilizate plinit în proporţie de 103 la sută, PROCENT A CHELTUIELILOR DE fiind reduse peste prevederi cu zute în aceste programe. ) )
nasuri corespunzătoa- cu o creştere de 12 la sută fată de FABRICAŢIE CONDUCE LA MĂ­ circa 1 500 tone cocs metalurgic, a- Creşterea rapidă a productivităţii i |
i îmbunătăţirii aces- perioada corespunzătoare a anului RIREA VENITULUI NATIONAL muncii şi reducerea neîncetată a / jcfulj IjjKijiWT»11|8 l
ea unor planuri de trecut. La obţinerea acestor reali­ CU CIRCA 5,8 MILIARDE LEI. proape 1,6 milioane kWh energic e-
:re fiecare secţie, oa­ zări pe ansamblul industriei ţării în primele 4 luni din acest an îectrică, 3 450 mc lemn de mină şi cheltuielilor materiale constituie o- \ i
lă" lucrările şi actiu- — grăitoare pentru capacitatea crea­ sarcinile de creştere a productivi­ alte materiale. Dar şi în acest do­ biectivul central al întregii activi-1 i
ce se vor întreprinde toare şi modul de angajare a eroi­ tăţii muncii in industria judeţului meniu exiştă mari rezerve, unele taţi politico-organiz'atorice, răspun- / novaţi din buzunarul lor /
cerii in co^inuare a cei noastre clase muncitoare în nostru s-au îndeplinit în proporţie exploatări miniere din Valea Jiu­ sul faptic cu care oamenii muncii ţ şi nu al cooperativei. Dar 1
că i
energetice, lj respon- lupta pentru depăşirea oricăror de 103,4 la sută, respeetîndu-se ast­ lui, mina Ţebea, I.M.C. Bîrcea, hunedoreni au obligaţia patriotică (cu toată plata, paguba i
deosebit de im- > i t pagubă rămînc. C.A.P. I
îrmene 'de aplicare şi gfeutăţi — o contribuţie de seamă fel. angajamentul suplimentar asu­ .Marmura" Simeria, „Vidra" Orăş- să susţină noile şi deosebit de im- ’ 0
i
enţei economice; ana- au adus colectivele de muncă din mat la acest indicator care consti­ tle, industria laptelui, I.P.N.C. O- . portantele măsuri , „'J"? , * . Partid ,Timpa are nevoie de orz,/
,
...
c e
şi lunară la nivelul industria judeţului Hunedoara, ca­ tuie unul dintre factorii hotărîtori răştie şi Mintia, I.P.I.L.F. Haţeg şi pentru ridicarea bunăstării mtregu-/„„ „„. (|iiu de bani. Acest lucru \
h
şi uzine, a încadrării re au dat in această perioadă o ai creşterii venitului naţional. Tre­ altele au depăşit cheltuielile plani- lui popor. , trebuie înţeles şi de con- ^
de combustibili şi e- producţie suplimentară în valoare buie însă relevat că mai sînt re­
bilirea unor măsuri de 283,4 milioane lei. zerve de creştere a productivită­ \ ducerea C.A.P. Băcia. Con-1
ecuperare a eventua- înfăptuirea măsurilor de ridicare ţii muncii, incomplet valorificate, Isiliul popular trebuie să)
; reducerea pierderi- I sancţioneze contravenţio- ţ
energetice din instala­ i nai pentru distrugi f ;a re- /
toare prin eliminarea ? coltei pe cei vinovaţi. Aş- /
tehnice, neetanşeităţi- Act de importanţă majoră i teptăm. răspunsul la sem- *
■ nejustificate etc., e- ţnal.
onării în gol sau în V
i a instalaţiilor şi ma-
ce; planificarea repa- pentru sporirea veniturilor \ ÎN LOC
regatele şi instalaţiile
rele de vîrf ale siste- SA MUNCEASCĂ
t.ic ; respectarea tem- băneşti directe
hale, birouri, ateliere \ CINSTIT ! |
prevederilor legale ;
ninatului incandescent l I
uorescent şi cu vapori In ansamblul măsurilor adoptate de ruptă, faptul că premiile, gratifica- I Tînărul Gheorghe Coz-ii
i majortiatea sectoa- Congresul al Xl-lea al Partidului Co­ ţiile şi orice drepturi de retribuire jmcscu este de loc din şa-i,
/itate. munist Român privind perfecţionarea pentru munca prestată se vor stabili l tul Crişeni, din apropierea*
luat o serie de mă- continuă a organizării şi conducerii fără impozit, precum şi alte măsuri, / Călanului, dar de cunos- ţ
toate menite să asigure sporirea ve­
:ele patru luni ale a- planificate a economiei naţionale, o niturilor băneşti ale celor ce muncesc. ţcut este cunoscut pe oi
atenţie deosebită se acordă şi sim­
x s-a reuşit încadra- plificării şi mecanizării evidenţei, e- Grija faţă de oameni este ilustrată {rază mult mai întinsă. A- I
ilui în repartiţiile deo- liminării formelor şi metodelor com­ şi prin aceea că plafonul de 1 500 lei / ceasta, în principal, din \
ilizatoare de gaz me- plicate de calcul, pentru măsurarea venit mediu lunar penti'u fiecare j două motive : nu vrea să 1
e electrică planificate, mal clară şi exactă a rezultatelor membru de familie în raport de care
i o dinamică din care muncii şi a veniturilor tuturor cate­ angajaţii din unităţile socialiste au în centrul oraşului Haţeg, constructorii tle la T.C. Deva au terminat i muncească şi se indelet-)
ilităti şi premise ca goriilor de angajaţi. dreptul la locuinţe cu chirie din şi dat in folosinţă zilele acestea un frumos bloc, cu 15 apartamente si i niceşte cu furtişaguri. Ar *
fondul locativ de stat râmîne nemo­
In acest context a fost elaborat
e anului să se recu- proiectul de lege privind impozitul dificat. spaţii comerciale la parter. .'mai trebui spus că poar-li
e din depăşirile exis- pe fondul total de retribuire al uni­ Legea prevede obligaţia unităţilor * tă o podoabă capilară pu- /:
a prezent. tăţilor socialiste de stat care pre­ economice de stat şi Instituţiilor de Iţin obişnuită la tinerii ţ
oestima preocuparea vede înlăturarea impozitului pe re­ stat de a calcula impozitul gsupra /noştri. De curînd a foşti
iror sectoarelor de ac- tribuţie ce se calculează şi retine în fondului total de retribuire in care ÎN ÎNTRECEREA DINTRE CONSILIILE POPULARE ţ prins furînd iepuri de ca- /
de perioadele anteri- prezent pentru fiecare persoană, pe se cuprind retribuţiile tarifare, in­
demnizaţiile, premiile, precum şi ori­
baza unor cote progresive cu impo­
lirecţia raţionalizării zitul pe fondul total de retribuire ce alte drepturi pentru munca pres­ Isă de la un cetăţean dinţ
energetice şi incadra- ce se va plăti de unităţile socialiste. tată. Impozitul pe fondul total de /strada 30 Decembrie dini
oo s
,
! Călan. Va trage ponoase-1)
Iţile de gaz metan şi Pian desfiinţarea impozitului pe re­ retribuire se suportă de unităţile e- Atenţi® permanentă jr"i , .‘.sr „ r Sî
rică repartizate, con­ tribuţiile individuale, retribuţiile tari­ conomice de stat din costurile de l t
sistă încă importante fare de încadrare vor fi stabilite fără producţie sau din cheltuielile de cir­ un
e creştere a eficien- impozit şi vor fi egale cu cele efec­ culaţie, iar la instituţiile de stat din realizării tuturor indicatorilor r "‘”‘ ' *
; în această privinţă, tiv încasate. Se vor calcula, de ase­ fondurile prevăzute în planurile de CU ROBINETELE
venituri şl cheltuieli. In ceea ce pri­
menea, fără impozit, toate adaosu­
;ă importante rezerve rile la retribuţie provenite din de­ veşte' impozitul aferent indemnizaţii­ Din datele existente la Consiliul Bretea Română, precum şi cele ale
, multiple măsuri şi păşirea normelor de muncă, premiile, lor de asigurări sociale, acesta se popular judeţean rezultă că în în­ oraşelor Uricani, Călan, Vulcan, /
mere in continuare a precum şl orice alte drepturi prevâ- - suportă din fondul asigurărilor so­ trecerea pentru realizarea indica­ Lupeni, Petrila, Hunedoara, Orăştie,) USCATE...
probleme faţă de zute de lege. In acest fel, oamenii ciale. In fondul total de retribuire a- torilor economici, edilitar-gospodă- Petroşani. i
bilitatea principală re- muncii vor avea posibilitatea să cu­ supra căruia se calculează impozitul, reşti şi social-culturali s-au obţi­ Această clasificare, făcută în func- 1 Locatarii dc la etajele 3
conducerilor secţiilor noască nemijlocit drepturile băneşti nu intră diurnele de deplasare, de­ nut, în general, rezultate bune. Ast­ ţie de numărul de indicatori rea-1 şi 4 ale blocului 29, car-
n e.,"nil combinatului. ce trebuie să le primească pentru taşare şi indemnizaţiile de transfe­ fel, în trimestrul î, s-au clasat în lizaţi, pune în evidenţă necesitatea / licrul Dacia, din Deva,
munca prestată şi să exercite un con­
trol direct asupra modului de de­ rare sau Instalare, drepturile de au­ ordine consiliile populare Ilia, Bo- de a se acţiona cu mai multă P ) ne-au sesizat că robinetele
er_
ONSTAWriN NAGY terminare a veniturilor ce 11 se cu­ tor sau colaborator extern, retribu­ gorod, Balşa, Bucureşci, Băcia, Uni­ severenţa pentru realizarea indica- ţ ... ,______________
torul uzinei nr. 6 vin. Sistemul de retribuire şi impo­ ţiile pentru prestarea de servicii pe rea, Băniţa, Beriu, Vălişoara, Geoa- torilor privind creşterea efectivelor ) ( casele lor sint mereu
dm
bază de contracte civile ori pentru
I.S. Hunedoara zitare va asigura cu prioritate creş­ alte categorii de' lucrări care nu au giu, Ghelar, Blăjeni, Răchitova, Bă- şi a producţiei animaliere în uni- i uscate, cu alte ^ cuvinte
terea continuă a ponderii veniturilor la bază contracte de muncă regle­ tăţile agricole socialiste, contracta- / Pa rece n-are tăria să
a
directe în veniturile totale ale oa­ mentate prin legislaţia muncii, re­ iţa, Rapoltu Mare, Zam, Cirj iţi şi
menilor m,uncii. tribuţiile şi alte drepturi plătite ne­ altele. La oraşe, pe primele locuri rea de animale şi produse anima- ţ urce sus. Acest neajuns,
Important de reţinut şi faptul că văzătorilor invalizi de gradele I »i n, ae află consiliile populare Simeria, liere, livrarea în termenele prevă-1 care-i nemulţumeşte şi
din veniturile efective nu pot fi e- Haţeg şi Brad. La municipii, cele zute în contracte a animalelor şi j creează greutăţi, a mai ^
I LII LOR DE fectuate reţineri sau contribuţii in a- care îşi desfăşoară activitatea in ca­ mai bune rezultate le-a înregistrat produseior animaliere, atît de la u- _ dinţii, '
fost sesizat
fara celor stabilite prin lege. Oame­ drul unităţilor. Consiliul popular municipal Deva. mtaţile agricole socialiste, cit şi de l a / , . .. .
nii muncii sint singurii in drept Prevederile legii se aplică şi la uni­ t ar masurl nu s-au ,uat
EGII ŢĂRĂNIMI să-şi gospodărească după cum cred tăţile cooperatiste şi organizaţiile ob­ Sînt însă şi o serie de consilii gospodăriile populaţiei, realizarea ( * '
|
de cuviinţă veniturile obţinute din şteşti pentru fondul de retribuire a- populare care au încheiat primul la timp a investiţiilor din fondu-1 Poate acum...
munca prestată pentru satisfacerea ferent persoanelor încadrate cu con­ trimestru cu rezultate mai puţin rile consiliilor populare, cjt şi a * o situaţia asemănătoare
tract de muncă.
nevoilor materiale şi spirituale. 'Tot­
bune. cum sînt cele ale comune­
starea odată, în spiritul normelor eticii şi neşti pe care trebuie să le primeas­ lor Ribiţa, Bulzeştii de Sus, Baia lucrărilor din contribuţia în bani l este rezervată şi etajelor
Cunoscînd nemijlocit drepturile bă­
şi în muncă a cetăţenilor, a obiecti-
_3) ,
superloarc (2
dc a
echităţii socialiste, nimănui nu-i este
îngăduit să obţină venituri fără mun­ că pentru munca prestată,, oamenii de Criş, Bătrîna, Pui, Lunca Cer­ velor înscrise in programele de ţhincnriie F din Aleea Pa. -
I 0C ur e
\
A eca
că sau să realizeze venituri prin în­ muncii 7 vor acţiona cu siguranţă şi nii de Jos, Şoimuş, Baru, Sîntă- acţiuni edilrtar-gospodăreşti şi so-(f . . “ triei > Deva. Zile m şir,
r. I
cial-culturale. Acţionind cu răspun- J
măria-Orlea,
de
iiisre! suşirea muncii altora. tivităţii muncii — principală cale şi Jos, Veţel, Brănişca, Mărtineşti, Cer- dere şi perseverenţă pentru reali- l dimineaţă pînă seara, j
Aninoasa,
Vaţa
mai hotărit pentru creşterea produc­
de
Proiectul de lege precizează că a-
daosurile la retribuţie pentru depă­ sursă de sporire a veniturilor băneşti teju de Sus, Teliucu Inferior, O- zarea indicatorilor planului în profil / pe robinete curge doar...
şirea normelor se vor plăti potrivit directe. răştioara de Sus, Rîu de Mori, To­ teritorial în fiecare comună şi o-) apă coclită. De apă rece,
n darea la montă tim- reglementărilor în vigoare, urmînd ca C. MARACU teşti, Romos, Tomeşti, Peştişu Mic,
sterpe. In actualitate ele să fie calculate doar pe baza re­ directorul Sucursalei judeţene raş, se vor putea raporta, la sfir-1 nici vorbă ! Şi aici s-au
_
pectivă este urmărirea tribuţiei tarifare, fără impozit. Preci­ a Băncii Naţionale Hărău, Crişcior, Turdaş, Sălaşu de şitul trimestrului II, rezultate mult mai făcut scsizări> s au
lului de lapte şi orga- zează, de asemenea, cotele existente Sus, Cerbăl, Densuş, Buceş, Lunco- popularef conslluIe j mai luat măsuri...
iu de Jos, Vorţa, Gurasada, Dobra,
xeinică a tunsului în pentru sporurile de vechime neîntre­ Hunedoara-Deva
v
) VANDALII DIN BATIZ
exemplară a indicato-
este nemijlocit condi- \ Intr-una dintre diminc- i
eocuparea pentru spo- Pregătirile continuă, deşi timpul reclamă încheierea lor
sirea eficientă a pro- \ ţile trecute, sătenii din \
raje. Sarcini importan- Batiz au constatat cu in
> privinţă, revin lucră- Intensificarea masivă a traficului la bucătăria restaurantului (un gră­ confort, lingă ele fiind amplasat un aluatul. Or, la ora prînzului, numai dignare că geamurile sta'
3 întreprinderea de rutier şi creşterea deverului in uni­ tar şi un aragaz), precum şi din cau­ util şi bine organizat grup social. In cu mici nu se poate spune că sîn- (ici de autobuz din ccn a- 3
lucrărilor de îmbună- tăţile turistice de pe şosele consti­ za calităţii servirii, diminuată de ab­ local, prin lărgirea spaţiului, s-au tem pregătiţi pentru intimpinarea tu­ '.rul satului lor erau făcn
oatare a pajiştilor, ca- tuie cel mai autorizat argument că senţa personalului de servire (ospă­ creat încă 30 de locuri, Iar In gră­ riştilor. De asemenea, nici in acest te ţăndări. Cine putuse
înzători de întîrzierea ne aflăm deja în sezonul estival, că, tari) calificat. Cel puţin 6 ospătari dina de vară s-au asigurat 40 de an dotările anexe ale popasului n-au săvîrşi o asemenea faptă
— fertilizări, alimen- în această situaţie, pe traseele turis­ calificaţi sînt necesari la actualul vo­ locuri la „butoaie" şi 24 la mese cu simţit mina gospodărească, instalaţii­
le sanitare răminînd cel puţin... rus­
şi altele — pe păşu- tice, la locurile de popas, hanuri şl lum de desfacere. In privinţa per­ umbrele. S-a asigurat ridicarea cali­ tice. Bufetul-cabană „Peştera Bolii" vandalistă ? Doar oamenii
ficării personalului la 90 la sută din
moteluri pregătirile ar trebui să fie
spectivelor apropiate, şeful unităţii
iu, Toteşti, Lupoanea, Încheiate sau măcar în curs de fi­ — cu o urare de... revelion îşi intîm- Batizului sint cunoscuţi ca
lăştia. Vata etc. De a- nalizare. Dacă este aşa sau nu, vom pină oaspeţii, oferindu-le un bogat oameni cinstiţi şi harnici,
acută actualitate este vedea în- rîndurile următoare, In care sortiment de băuturi, omniprezenţii care îşi iubesc şi apără
emeinică în fiecare u- vom consemna constatările desprinse Pe traseele turistice mici, eventual grătare şi produse de avutul. Făptaşii erau însă
nii de însilozare a tri— din raidul întreprins pe unul din bufet rece. Dar, planul se face şi,
a surplusului de masă traseele turistice din judeţ. Mult so­ probabil, I.C.S.A.P. Petroşani este printre ei. Se numesc Al-
bert Adolf, Ioan Negescu,
mulţumită cu atît. ’
pajişti. licitatul popas turistic Strei (Sime­ ne-a vorbit despre construirea unui total şi se urmăreşte creşterea mai Iată, pe lingă lucruri bune, semna­
ria) . a cunoscut, în perioada dinaintea
te probleme decisive deschiderii sezonului, importante a- cuptor de pline care să asigure ne­ mare a calităţii servirii. late acolo unde se simte acţiunea Ioan Bistrian, Mihai Rîicu.
area prevederilor pro- menajări gospodăreşti, concretizate în cesarul de „plinea casei", amenaja­ Importantă aşezare turistică a ju­ mîinii gospodăreşti, ne intilnim şl in .' După ce se întrecuseră cu
.eţean de dezvoltare a creşterea numărului locurilor de ca­ rea unei rampe de spălare a maşi­ deţului, Sarmizegetusa ar tre­ acest an cu mai vechi lipsuri in uni­ \ băutura, în miez de noap­
x constituit, do curînd, zare la 116 şi al locurilor la mese, nilor şl a minimului de servicii de bui să ofere nenumăraţilor vizi­ tăţile de pe traseele turistice. Posibil te, n-au găsit altceva de
analiză, dezbatere şi amplasate pe mai multe terase, la întreţinere (schimburi de ulei, gre- tatori ai vestigiilor istorice de aici ca unii organizatori de turism să nu
fi ieşit încă din dulcea hibernare a făcut decît să spargă cu
200, lucrări de înfrumuseţare a alei­
sare), precum şl intenţia de amena­
xperientă cu medicii lor de acces la căsuţe, organizarea în jare a unei plaje şi a unui bazin şl o gamă largă de servicii. Dar ca­ iernii ce a trecut de mult. De aceea, pietre geamurile staţiei de
bana din imediata vecinătate a cele­
şefii fermelor zooteh- zilele de vîrf, duminica, a 11 puncte de înot. brelor ruine şi-a pierdut numele (nu le reamintim că au obligaţii mari,
P. Ilia), cărora le re- de desfacere etc. Şeful unităţii, Ioan Hanul „Bucura" şi-a mărit capaci­ mai are nici o, firmă), riscînd să-şi legale, prevăzute in programul jude­ autobuz, de care şi ei se -v
să acţioneze energic Bota, ne asigură că aprovizionarea tăţile de cazare şl servire prin trans­ piardă şi... renumele. La ora amie­ ţean de dezvoltare a turismului, în folosesc. Sătenii au con
îtru aplicarea în prac- este corespunzătoare cu cele nece­ formările aduse hotelului, . localului, zii,- cabana (responsabil Vaier Moi- planurile de măsuri adoptate la ni­ damnat fapta lor murda­
xilor stabilite de Con- sare specificului unei asemenea uni­ teraselor. Astfel,. în hotel s-au efec­ soni) oferă „tradiţionalii" mici şi be­ velul diferitelor organe şi organi­ ră. Urmează să suporte
zaţii de specialitate şi al Consiliului
iilor de conducere ale tăţi şi prin organizarea mai multor tuat lucrări de modernizare şi spori­ re. Nici măcar specialitatea casei, judeţean al aprovizionării, care tre­ consecinţele...
re a confortului camerelor, prin igie­
care a adus renume acestei cabane,
puncte de desfacere se asigură şi o
ricole socialiste, al în- servire pe cit posibil operativă. Se nizarea şl reutilarea instalaţiilor sa­ plăcinta cu brînză şi mâraţ, nu> mai buie respectate !
ni privind creşterea e- semnalează insă nemulţumiri cauzate nitare, apoi s-au asigurat 24 de locuri este o permanentă, sau turistul este
3 producţiei animaliere. de capacitatea redusă a dotărilor de de cazare in căsuţe de categoria I de invitat să- aştepte pînă se dospeşte NICOLAE STANCiU -------------------—---------- ---------