Page 22 - Drumul_socialismului_1977_05
P. 22
Pa-* 6 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6170 O MARŢI, 17 MAI 1977
JUDEŢUL HUNEDOARA OFERĂ LARGI
POSIBILITĂŢI DE CALIFICARE.
CE MESERIE ÎŢI ALEGI, TINERE ABSOLVENT ?
Chimia materialelor
de construcţii
In ultimii ani, reţeaua şcolară strucţii. Bursa constă în asigurarea
care pregăteşte cadre calificate pen cheltuielilor de cazare, masă, rechi
tru industria de construcţii s-a mă zite, îmbrăcăminte, haine de pro
rit considerabil. Aşa cum se arată tecţie.
în Programul Partidului Comunist i ■ Pentru anul şcolar viitor, 19771
Român de făurire a societăţii so 1978, planul de şcolarizare al liceu
cialiste multilateral dezvoltate şi lui prevede pentru treapta I urmă
înaintare a României spre comu toarele clase : operatori chimişti —
nism, „Corespunzător volumului de patru clase cu 160 de locuri ; elec
investiţii ce se va realiza in viitor, trotehnică — două clase cu 72 de
industria construcţiilor va cunoaşte locuri ; mecanici — trei clase cu
o dezvoltare impetuoasă. în cen 108 locuri ; silvicultură şi exploa
trul precupărilor va sta industriali tări forestiere — două clase cu 72
zarea tuturor lucrărilor de construc de locuri. Pentru treapta a Il-a
ţii, dotarea întreprinderilor do con de liceu sînt prevăzute următoare
strucţii cu utilaje şi tehnică mo le clase : operatori chimişti — două
dernă de înaltă productivitate. O clase cu 72 de locuri ; electrome
atenţie deosebită va fi acordată in canică — o clasă cu 36 de locuri;
troducerii pe scară largă în execu electronist pentru automatizări —
tarea lucrărilor de construcţii a 0 clasă cu 36 de locuri ; silvicul
materialelor moderne, a prefabri tură şi transporturi forestiere — o
catelor şi altor produse industriale". clasă cu 36 de locuri. .
O unitate şcolară din judeţul nos Tot în anul viitor şcolar va func
tru,' care pregăteşte operatori chi- ţiona Şcoala profesională de un an
mişli, electrotchnicie.ni şi mecanici (pentru absolvenţii treptei I), care
Faza interjudeţeană a Festivalului naţional „Cintarca României" : secvenţă <lin „Nuntă pădurenească", obicei pentru utilaj în industria materia va pregăti muncitori calificaţi în
folcloric prezentai <lc ansamblul „Pădureanca" al căminului cultural din Dăbica, pe scena Operei din Timi lelor de construcţii este Liceul in meseriile de operator mecanic pen
şoara. Foto : VUIGIL ONOIU dustrial nr. 3 din Deva (str. Pre tru lianţi şi azbociment, operator
lungirea Oituz nr. 8). La ora ac mecanic pentru betoane şi prefa
tuală. sub îndrumarea unui colec bricate, ceramist (cîte o clasă cu
Aplauze pentru artiştii judeţului vaţă aici peste 800 de elevi. Pro 36 de locuri), precum şi un curs
tiv didactic cu înaltă calificare, în
de ucenicie cu durata de şase luni
cesul de învăţămînt se desfăşoară
(o clasă cu 36 de locuri pentru me
în cabinete, laboratoare şi ateliere- seria de ceramist).
fa interfodeteani a feştila Inii cabinete şi laboratoare de chimie, 1 De asemenea, absolvenţii treptei
şcoală dintre cele mai moderne :
pot urma cursurile serale ale
matematică,
fizică,
electrotehnică,
tehnologia chimică, tehnologia ma treptei a Il-a în meseria de ope
ratori chimişti în industria materia
terialelor, limba şi literatura româ
Fără nici o exagerare, modul in Pină la această oră, nu se cu clorice“ s-au remarcat interpreţii nă, desen, limbi străine, precum şi lelor de construcţii. în afara aten
care reprezentanţii judeţului Hu noaşte incă holărirea juriului. To ansamblului „Pădureanca“ din Dă ateliere de lăcâtuşerio, electroteh ţiei pe care Centrala Materialelor
nedoara s-au prezentat la faza in tuşi, vom consemna formaţiile ar bica cu „Nuntă pădurencasci" nică şi maşini-uneltc. de Construcţii o acordă dotării ba
terjudeţeană poate fi considerat pa tistice şi interpreţii care, indiferent (instructor Rusalin Işfănoni). Printre alte avantaje pe care le zei materiale a şcolii, aceasta asigu
ră totodată locuri de muncă tutu
drept cuvînt un adevărat recital de poziţia pe care o vor ocupa in In grupul formaţiilor de estradă, oferă şcoala elevilor mai consem ror absolvenţilor.
de virtuozitate ! Succesul deplin clasamentul juriului, şi-au făcut pe brigăzi artistice, muzică uşoară şi
s-a datorat, fireşte, preocupărilor deplin datoria in această selectă şi interpreţi de umor, o frumoasă e- năm cele două cămine cu o capa Prin perspectivele pe care le ofe
citate totală de 400 de locuri, o
gsidue, pregătirilor şi eforturilor, prestigioasă întrecere. Astfel, tara voluţie au avut membrii ansamblu cantină cu o capacitate de 200 de ră acest domeniu al activităţii uma
ne, prin condiţiile de via^ă şi stu
şi mai ales dorinţei mărturisite de ful Casei de cultură din Orăştie lui de estradă al Casei da cultură elevi pe serie, o spaţioasă sală de diu, Liceul industrial nr. 3 din De
afirmare in cea mai importantă (dirijat de Vasile Molodeţ şi Tu- a sindicalului din Petroşani cu se- sport, cabinet medical ş.a. va se recomandă absolvenţilor şco
confruntare artistică a anului — dorică Munteanu) pentru interpre lecţiunile din spectacolul de sati Pe toată durata şcolarizării, ele lilor generale sau absolvenţilor pri
primul Festival naţional al muncii tarea „Suitei de pe Valea Mureşu ră şi umor „Ciupeli, ciupeli" vii beneficiază de burse acordate mei trepte de liceu.
ţi creaţiei, „Cintarca României“. lui", soliştii vocali de muzică popu (instructor Georghc Negraru), in de stat sau pe baza contractelor (Pentru cei interesaţi, alte infor
Solii artei interpretative hunedo- lară Elena Pal şi Drăgan Muntea terpretul de umor Vasile Dobrotă încheiate cu întreprinderile din re maţii se pot obţine zilnic la secre
şi interpretul de muzică folk loan ţeaua Ministerului Economiei Fo tariatul liceului, sau la telefon
Evu din Hunedoara. restiere şi Materialelor de Con- 16230).
La un nivel superior s-au pre
zentat şi alta echipa din judeţul
nostru — cele de teatru, montaj li
terar muzical, recitatorii, interpre
rene au adus pe scenele interjude- nu şi taragotiştii Pera Bulz şi Pe-
ţenei de la Timişoara atmosfera trică Lupaş ; corul de cameră al ţii da muzică uşoară ş.a., pentru
muncii creatoare de pe aceste me sindicatului învăţămînt din Hune care succesul în faza interjudeţea
leaguri, crimpeie din bogăţia şi va doara (dirijori Horvath Maria şi nă a festivalului va reprezenta de
acum înainte un punct de refe
rietatea spiritualităţii locuitorilor Budai Clara), cele două redutabile rinţă in palmaresul lor artistic.
din această străveche vatră de cul formaţii corale — ale Casei de cul
tură românească. Spectacolul hu- tură din Orăştie (dirijor loan Po întrecerea de la Timişoara a de
nedorean, deschis după tradiţie de pa) şi Combinatului siderurgic din butat de fapt joi, 12 mai, cu des
grupul de tulnicărcse de la Bul- Hunedoara (dirijor Marin Dirvă). chiderea unei expoziţii reprezenta
zeştii de Sus, - fost timp de trei Dintre formaţiile coregrafice, s-au tive de artă plastică a artiştilor a-
ore de nenumărate ori aplaudat la impus prin măiestrie şi ineditul de matori din cele patru judeţe a-
scenă deschisă de publicul care a senului coregrafic dansatorii popu minţile. Lucrările prezentate de
umplut pină la refuz sala Operei lari da la Combinatul siderurgia artiştii plastici amatori hunedoreni
din Timişoara. din Hunedoara (instructor Valeriu in cadrul acestei expoziţii, vizita
Intr-o asemenea întrecere, la ca Erzian) şi cei da la Casa da cultu tă zilnic de numeroşi locuitori ai
re au luat parte şi reprezentativele ră din Deva (instructori Tilus Bur- oraşului de pe Bega, se bucură de
artistice ale judeţelor Arad, Caraş- ducea şi Liviu Oros). La „secţia" o atenţie deosebită şi, după cîte
Severin şi Timiş, am avut satisfac dans tematic, o impresie deosebită sintem informaţi, multe dintre a-
ţia de a asculta aprecieri dintre a lăsat colectivul de dans tematic ceste creaţii — pictură, sculptură,
cela mai elogioase la adresa inter al Casei de cultură din Deva cu fotografii artistice şi lucrări de
preţilor hunedoreni, cele mai mul „Anul fierbinte 1907“ (instructori artă populară — vor fi selecţionate
te dintre evoluţiile scenice stirnind pentru expoziţia republicană.
admiraţia unanimă alit a publicu Titus Burducea, Mircea Ocoş şi
lui cit şi a specialiştilor. Liviu Oros) iar la „obiceiuri fol C. DROZD
Lipso nejusfsfîcatâ de hotârîre în coordonarea
şi desfdşuroreo activităţilor cuStyraS-ortisflce
Liceul de chimie Deva. Aspect din cabinetul de tehnologia materia
Participarea masivă a formaţiilor în întrecere numai ca juriul să-ţi cooperatistă, şi tot această „apre lelor.
artistice de amatori de toate genu bifeze prezenţa, nu este un gest ciere" explică şi părerea unor ce
rile şi categoriile la întrecerile din tocmai onest...). tăţeni despre activitatea artistică
cadrul primului Festival naţional însoţiţi de tovarăşul Viorel Ari- din Brănişca (Veronica Vasiu : „In
;,Cintarca României" a constituit mescu, instructor la Comitetul ju ultimul timp copiii de la şcoală au carnet cultural
un element definitoriu al acestei deţean pentru cultură şi educaţie dat o serbare" ; Adriana Caţan :
manifestări de o amploare fură socialistă, încercăm să aflăm mai „în afară de film sau de serbări
precedent. De asemenea, ceea ce multe amănunte. „Ce părere aveţi şcolare, nu ai ce să vezi la cămin").
a ieşit puternic în evidenţă a fost despre modul în care comuna dum- Dintre cauzele eşecului artistic, @ La concursul de creaţie lite a datelor în cadrul centralei de
calitatea actului artistic, marea la faza intercooperatistă, reiese a- rară din cadrul fazei judeţene a transporturi auto" — a constituit
majoritate a aşezămintelor cultu ÎN ACTIVITATEA CONSILIULUI tit formalismul cit şi o vizibilă Festivalului naţional „Cintarca tema simpozionului organizat de
rale de la oraşe şi sate aruncind lipsă de hotârîre, în contrast cu României", juriul — prezidat de l.T.A. Deva la casa municipală
în. focul luptei scenice un mare COMUNAL DE EDUCAŢIE POLITICA efervescenţa generată de festival. prozatorul Radu Ciobanu, mem de cultură. Au participat cu lu
volum de muncă, talent, dăruire SI CULTURĂ SOCIALISTĂ Ne miră această moloşeală tocmai bru al Uniunii Scriitorilor, a ho- crări cadre tehnice din Bucureşti,
şi mai ales... hotârîre. BRĂNIŞCA la activişti culturali care (eu ex tărit acordarea următoarelor pre Piteşti şi',: Deva. ® 13 echipaje,
Dar dictonul cu „excepţia con cepţia Elenei Rus, de puţină vre mii : Poezie. Premiul 1 — loan formale din elevi ai liceelor da
firmă regula" a fost, din păcate, neavoastră s-a prezentat în festi me în această funcţie) au o bo Evu, tehnician la I.R.U.C. Hune specialitate au participat la con
confirmat din nou. Şi anume, este val ?“ — a fost întrebarea pe care gată experienţă în activitatea cul doara ; premiul TI — Miron Ţie cursul judeţean de „proiecţia
vorba de participarea la întrecere am adresat-o unor factori politico- turală şi în cariera lor au obţinut (Deva), Mircea Bujorescu (Petro muncii". Pe primele locuri s-au
a comunei Brănişca. Trecute de educaţionali din localitate. Ră nu o dală succese notabile. Negli şani) şi loan Igna (Hunedoara). clasat elevii Liceului metalurgic
faza de masă a festivalului, echi spunsul a fost unanim : „Avem o jarea laturii artistice amintite pa Proşă. Premiul I — Gheorghe Si- Călan, Liceului industrial %r. 3
pele artistice din Brănişca (dansa părere bună !“. Această „aprecie re cu alit mai supărătoare cu cit reteanu, învăţător din. Căzăneşli, Deva şi Grupului şcolar siderur
torii, brigada artistică, montaj lite re" aparţine Elenei Rus, preşedin în comună celorlalte activităţi din corn. Vafa de Jos ; premiul II — gic din Hunedoara. © La sfîrşi-
rar, g-upul vocal, teatru, soliştii tele Consiliului comunal pentru domeniul politico-ideologic li se a- loan Macovei (Hunedoara) şi Du tul săptămînii trecute, la Institu
de muzică populară) s-au împot educaţie politică şi cultură socia cordă atenţia cuvenită. mitru Hurubă (Deva). Dramatur tul de mine Petroşani a avut loc
molit ia faza intercooperatistă des listă, lui Victor Ştef, directorul că în orice caz de la Consiliul co gie. Premiul I — George Negra o amplă şi interesantă consfătui
făşurată în luna februarie a.c. la minului cultural, Maria Dobrei, di munal pentru educaţie politică şi ru, directorul Casei de cultură a re pe tema mecanicii solidelor.
Ilia. Nu numai că aceste echipe rectoarea şcolii generale şi lui cultură socialistă şi de la artiştii Au participat cu referate şi la
n-au obţinut vreun loc fruntaş, Mircea Iacob, responsabilul comi comunei Brănişca se aşteaptă lu sindicalelor din Petroşani. © Du dezbateri un mare număr de spe
dar nici măcar o menţiune n-a siei pentru răspindirea cunoştinţe cruri mult mai bune. Comitetul minică a început la Orăştie fes cialişti în domeniu de ia institute
venit să onoreze activitatea artis lor cultural-ştiinţifice. O asemenea comunal de partid ar trebui să tivalul „Orăştie — vatră de cul de învăţămînt superior şi insti
tică a comunei. (Trebuie să recu părere roză explică şi faptul că îndrume cu mai multă atenţie via tură românească", ediţia a Il-a. tute specializate din Bucureşti,
noaştem : este drept, la concurs au nici pină azi consiliul comunal ţa artistică, activitatea căminului © „Realizări şi perspective in di Cluj-Napoca, Timişoara, Galaţi,
luat parte sute şi sute de formaţii pentru educaţie politică şi cultură cultural, să se preocupe mult mai recţia generalizării unui sistem Craiova, Iaşi, Petroşani, din alte
şi artişti, iar locurile întii sînt mult socialistă nu a analizat în spirit îndeaproape de viaţa culturaî-ar- integrat de prelucrare automatăL oraşe ale ţării.
mai puţine. Dar ca să te prezinţi critic situaţia de după faza inter tistică a localităţii.
