Page 25 - Drumul_socialismului_1977_05
P. 25
Proletar! din toate fările, unlfi-vă!
ANUL XXIX
NR. 6171
MARŢI,
24 MAI
1977
8 pagini — 50 hani
SN t o a t e u n i t ă ţ i l e e c o n o m i c e
actualitatea politică
Preocupări susţinute pentru reducerea
Dialogul româno-palonez la nivel înalt—
continuă a cheltuielilor de producţie, moment cu profunde semnificaţii
consumurilor de materii prime şi pentru amplificarea colaborării frăţeşti
Vizita delegaţiei la ccl mai înalt pul vizitei în Republica Populară
materiale, combustibili şi energie! tru, efectuată zilele trecute în Po- cu tovarăşul Gierek şi alţi lova-
nivel a partidului şi statului nos- Polonă am avut rodnice convorbiri
lonia prietenă, s-a înscris, prin răşi din conducerea partidului şi
rodnicia convorbirilor între lovară- sini ului dumneavoastră, care au
şut NICOLAE CEAUŞESCU şi to- evidenţiat dorinţa şi botărîrca
varăşul EDWARD GIEREK, prin partidelor, ţărilor şi popoarelor
Plenara Comitetului judeţean de partid documentele de excepţională în- noastre dc a da dimensiuni lot
seninătate adoptate şi prin senti- mai largi prieteniei şi colaborării
menlele de aleasă stimă, afecţiune româno-polone. Exprim convingc-
Simbălă, 21 mai a.c., a avut loc ca fiecare leu cheltuit să aducă re 70 000 tone laminate în plus, cu o şi ospitalitate cu care înalţii soli rea că vizita va marca o nouă cta-
plenara Comitetului judeţean Hu zultate superioare". influenţă asupra reducerii cheltuie ai poporului român au fost încon pă în dezvoltarea colaborării, ast
nedoara al Partidului Comunist Ro Comitetul judeţean de partid, bi lilor materiale de producţie de pe juraţi pretutindeni, ca o nouă şi fel îneît aceasta să ofere un ade-
mân, care a analizat activitatea or ste 60 milioane lei. Asemenea rea slrălucită pagină în istoria reia- v ărat model dc relaţii noi între
ganelor şi organizaţiilor de partid, roul şi secretariatul său au acţionat lizări pozitive în reducerea consu ţnlor seculare romano-polonc, _ca slate carc construiesc socialismul
cu fermitate pentru aplicarea sar
un moment de cea mai mare in
consiliilor oamenilor muncii pentru cinilor şi indicaţiilor date de con murilor s-au înregistrat şi la mate şi doresc bunăstarea şi fericirea
reducerea cheltuielilor de produc riale refractare, utilaj de turnare, seninătate în dezvoltarea colabo- popoarelor lor. La rindul său, pri-
rarii multilaterale dintre Partidul
ţie, combustibili şi energie în uni ducerea partidului cu privire la re metal pentru producţia de utilaje Comunist Român şi Partidul Mun mul secretar al Comitetului Cen
tăţile economice, precum şi activi ducerea consumurilor materiale şi şi piese de schimb, ciment pentru tral al Partidului Muncitoresc Unit
tatea de redresare economico-finan- a costurilor, pentru creşterea efi prefabricate, fire şi fibre textile citoresc Unit Polonez, dintre cele Polonez, tovarăşul Edward Gierek,
două ţări carc construiesc socialis
ciară a cooperativelor agricole de cienţei economice. Au fost spriji pentru ţesături etc. Pe această cale, mul. Poporul nostru, poporul prie remarca : Sînlem profund satisfă
producţie. nite unităţile economice pentru a-şi în perioada trecută din actualul ten polonez au salutat şi urmărit cuţi dc convorbirile purtate, de
dimensiona mai bine consumurile,
L-a lucrurile plenarei, care s-au evitînd risipa, pentru optimizarea cincinal, cheltuielile materiale pla cu profundă satisfacţie această vi cele stabilite în cursul acestora, de
desfăşurat în plen şi în secţiuni, şi reducerea consumurilor specifi nificate în judeţ au fost reduse cu zită, care, dealtfel, a suscitat un toate rezultatele bune ale vizitei
au luat parte membrii şi membrii ce pe unitate de producţie indus aproape 100 milioane lei. larg ecou internaţional pentru fap prietenilor români. Ele au o ma
supleanţi ai Comitetului judeţean trială şi servicii, pentru moderni Acţionîndu-se în lumina hotărîri tul că ea slujeşte, nu numai rela re importanţă pentru dezvoltarea
de partid, membrii Comisiei judeţe zarea proceselor tehnologice, meni lor conducerii partidului şi a De ţiilor bilaterale ci şi cauzei gene pe mai departe a colaborării egale
ne de revizie, primi-secretari şi se te să reducă consumurile, _ pentru cretului 620/1973, cu privire la e- rale a socialismului şi păcii în lu în drepturi şi reciproc avantajoase
cretari ai comitetelor muniqipale şi promovarea mai activă a înlocui conomisirea energiei şi combusti me. dintre cele două state şi popoare,
orăşeneşti de partid, activişti de torilor de metal, pentru ^înlătura Subliniind însemnătatea vizitei dcschizînd noi perspective relaţii
partid şi de stat, secretari ai or rea fenomenelor de risipă, folosi bililor, î-n această perioadă în ju şi a rezultatelor ei, secretarul ge lor noastre. Ne bucurăm din toa
ganizaţiilor de partid din unităţile rea deşeurilor şi altor resurse se deţ s-au făcut progrese însemnate neral al Partidului Comunist Ro tă inima de aceasta : buna colabo
economice şi de pe şantierele de cundare, îmbunătăţirea activităţilor şi în reducerea consumurilor ener mân, preşedintele Republicii So- „ , rare decurge firesc din raporturile
„
. . . .
, .
construcţii, cadre de conducere din de manipulare, depozitare şi trans getice. Faţă de anul 1975, consu cialiste România, tovarăşul Nicolae S0Cla !S c C1JI Romanul so
î l
unjtăţi industriale şi de investiţii, port, toate acestea în scopul redu Ceauşescu, releva în cuvîntarea la cialista.
secretari ai comitetelor comunale mul de energie • electrică s-a redus marele miting al prieteniei romă- -----;---------- ;----------------------
de partid, preşedinţi şi ingineri cerii consumurilor materiale şi e- no-polonc de la Katowico: în tim- (Continuare în pag. a 3-a)
şefi din cooperativele agricole de nergetice, a cheltuielilor de pro (Continuare în oag. a 2-a)
producţie, cadre de conducere din ducţie. S-a intensificat activitatea
I.A.S., S.M.A. şi din unităţile a- politică şi educativă pentru dez
voltarea responsabilităţii şi exigen
gricole judeţene, reprezentanţi ai
organizaţiilor de masă şi obşteşti. ţei în muncă, întărirea ordinii şi
disciplinei, respectarea riguroasă a
La primul punct al ordinei de zi, hotărîrilor partidului şi legilor sta UI VAST PR08RÂM DE CREŞTERE A NIVELULUI
tovarăşul Ilie Rădulescu. prim-se- tului cu privire la utilizarea, gos
cretar al Comitetului judeţean Hu podărirea, păstrarea si valorifica
nedoara al P.C.R., a prezentat un rea valorilor materiale şi băneşti. De TRAI AL OAMENILOR MUNCI!
amplu raport cu privire la mo S-a introdus un control sever asu
dul in care se preocupă organele pra consumurilor, s-au editat ma
şi organizaţiile de partid şi con teriale de propagandă vizuală a- O Programele de creştere a nivelului de trai întîm- O Retribuţia medie reală va fi
siliile oamenilor muncii din uni decvate, problemele economiilor în anul 1980, potrivit prevederi
tăţile economice de reducerea chel sînt prezentate frecvent la instrui pinate cu bucurie de oamenii muncii O Bugetele familii lor actuale, de 2 076 lei, faţă dc
tuielilor de producţie, a consumu rea organelor de partid, în adunări lor vor creşte considerabil O Grijii calde a partidului, cei 1 948 lei, cit este prevăzut în pla
rilor de materii prime, materiale, şi plenare de partid, sindicat, U.T.C. ce muncesc îi vor răspunde prin fapte 0 Copiii pa nul cincinal, şi dc 1595 lei, cît
combustibili şi energie, precum şi Se poate aprecia că organele de era în anul 1975 ;
măsurile ce se impun pentru îmbu partid municipale, orăşeneşti, din triei vor fi crescuţi în spiritul cultului muncii. • In perioada 1976—1980, vo
nătăţirea muncii în acest impor marile întreprinderi, cele mai mul lumul desfacerilor dc mărfuri cu
tant domeniu. te organizaţii de partid şi consilii Oamenii muncii din judeţul La Fabrica de mătase din Deva, amănuntul prin unităţile coope
Accelerarea mersului înainte al ale oamenilor muncii abordează şi so nostru, asemenea tuturor cetăţe unde muncesc peste 860 de fe raţiei de consum dc la sate va
economiei naţionale — se arată _ în luţionează corespunzător multiplele nilor patriei, au luat cunoştinţă mei, mare parte din ele soţii şi spori cn 48,6 la sută.
raport — şi, pe această bază, în probleme tehnice, economice, orga cu firească şi deplină satisfacţie mame, Programul de creştere a 0 Volumul prestărilor de ser
făptuirea marilor obiective de pro nizatorice şi politico-educative im despre conţinutul recentelor docu nivelului de trai al celor ce vicii va fi în 1980 de 49,4 miliar
gres economic şi social al ţării, puse de reducerea consumurilor şi mente ale partidului privind creş muncesc a avut un puternic ecou. de Ici, cu o creştere de 75,3 Ia
impune cu necesitate mobilizarea încadrarea în cotele alocate, urmă terea nivelului de trai al popu — Recentele măsuri stabilite de sută, faţă de 68,6 la sută prevăzut
în planul cincinal ;
laţiei în actualul cincinal. Senti
tuturor resurselor materiale exis resc cu mai multă atenţie finali mentele lor de profundă recu partid constituie o nouă şi eloc © Faţă de prevederile cincina
tente, valorificarea lor superioară, zarea acţiunilor şi programelor de noştinţă reies cu pregnanţă din ventă manifestare a grijii ce ni lului, construcţiile dc locuinţe se
în vederea creşterii în ritm susţinut perfecţionare a tehnologiilor şi a opiniile, din declaraţiile făcute se poartă. Ne bucură deosebit a- suplimentează cn 190 000 aparta
a venitului naţional, şi, pe această organizării proceselor de producţie, redactorilor şi corespondenţilor mente fizice, ajungîndu-se astfel
temelie, a realizării programului îmbunătăţirea calităţii, celelalte as ziarului nostru. (Continuare in pag. 5) la un total de peste un milion.
pecte legate de. gospodărirea şi uti
stabilit recent de Comitetul Poli lizarea eficientă a resurselor ma
tic Executiv al C.C. al P.C.R., cu teriale şi financiare. S-au găsit noi
privire la majorarea substanţială soluţii pentru încadrarea în cotele CHELTUIELI SOCIAL - CULTURALE MAJORAREA PENSIILOR
a veniturilor oamenilor muncii, ri
dicarea nivelului de trai al poporu reduse stabilite, s-au luat măsuri
lui. Pornind de la aceste cerinţe pentru recuperarea unor resurse
secundare, pentru întărirea răspun
fundamentale, conducerea partidu derii în folosirea materiilor prime,
lui a trasat sarcina de a se acţiona materialelor, combustibililor şi e-
cu hotărîre şi răspundere pentru nergiei. A fost revăzută dotarea cu
reducerea consumurilor de materii aparate de măsurare a consumuri
prime şi materiale, combustibili şi lor, s-a introdus un regim sever
energie, a costurilor materiale, a de consum la gazul metan şi- e-
tuturor cheltuielilor, pentru utiliza nergie electrică, s-a trecut la mai
rea cu maximum de eficienţă a re buna folosire a mijloacelor auto şi
surselor. în acest sens, secretarul de construcţii, sindicatele au extins
general al partidului, tovarăşul contul colector de economii al gru
Nicolae Ceauşescu, a trasat ca sar pelor sindicale.
cină organelor şi organizaţiilor de Toate aceste măsuri şi altele în
partid, consiliilor oamenilor mun treprinse au permis reducerea sub
cii, colectivelor din unităţile econo stanţială a consumurilor specifice
mice să acţioneze ferm „pentru e- de materii prime şi materiale la
conomisirea metalului, lemnului, majoritatea întreprinderilor din ju
materialelor de construcţii, produse deţ. Astfel, comparativ cu anul
lor chimice, a tuturor materiilor 1975, ultimul an al cincinalului pre
prime, pentru gospodărirea lor ra cedent, în prezent consumurile spe
ţională, îmbunălăţindu-se normele cifice sînt mai mici la lemn de
de consum în pas cu cele mai noi mină cu 3,3 mc/1000 tone cărbune
realizări tehnice şi asigurîndu-sc u- extras, cu 2,81 mc/1000 tone mine
tilizarea integrală a produselor se reuri neferoase extrase şi cu 2,65
cundare şi a deşeurilor, folosirea mc/1000 tone minereu de fier ex
pe scară largă a înlocuitorilor. Tre tras ; consumul de . cocs la furnale
buie intensificată, de asemenea, s-a redus cu 31,3 lcg/tona de fontă
preocuparea pentru economisirea e- la Hunedoara şi cu 23 kg/tona de
nergiei electrice, pentru reducerea fontă la Călan. Coeficientul de
consumurilor nejustificat de mari scoatere a metalului la . laminate
de combustibil şi lichidarea feno finite pline a crescut de la 78.65 la
menelor de risipă. Este necesar ca sută în 1975, la 80,31 la sută în
în toate unităţile să se aplice un prezent ceea ce înseamnă că de la
riguros regim de economii, punîn- începutul cincinalului şi pînă în
du-se capăt tuturor cheltuielilor prezent, s-au realizat şi furnizat
neproductive care afectează renta
economiei naţionale din aceeaşi
bilitatea economică, acţionînd astfel cantitate de oţel lingou peste
O
