Page 27 - Drumul_socialismului_1977_05
P. 27
DRUMUL SOCIALISMULUI O NR. 6171 O MARŢI, 24 MAI 1977 Pag. 3
INDUSTRIALA CHISCADAGA
Să fie conjugate toate eforturile pentru ca obiectivul
să intre în funcţiune la data planificată!
• „Nu risipiţi materialele da
Cerinţe de prim ordin îa care Prin toate formele şi mijloacele construcţii. Reducerea cu 1 la sutS
m consumului de ciment reprezintă
o economie anuală de SIS tone, e-
trebuie răspuns ferm, el de exprimare, munca chivalentă cu necesarul pentru con
struirea unui bloc cu 60 aparta
mente. Economisirea cu 1 Ia sută a
concret, eficient, politico-organizatorică să fie fierului-beton asigură necesarul
pentru un bloc cu 50 apartamente
sau pentru un cămin cu 280 locuri".
Aşa îndeamnă nna dintre lozincile
O BUNA PLANIFICARE ŞI ORGANIZARE A MUNCII întîlnite pe şantier. îndemnul este
0 COLABORAREA STRÎNSA ÎNTRE PROIECTANT — în miezul vieţii şantierului bun. Numai că risipa ce so vede
la tot pasul pe şantier este în to
CONSTRUCTOR — BENEFICIAR — FURNIZORUL tală contradicţie cu conţinutul lo
DE UTILAJE zincii. Cabluri de diferite dimen
O ÎNTRONAREA ORDINII ŞI DISCIPLINEI PE ŞAN Organizaţia de partid este o forţă pe şantiere, controlul de partid an siuni, ficr-bcton (ca să nu vorbim
puternică pe platforma Industrială s-a statornicit pretutindeni, iar sis do fier vechi, construcţii metalice
TIER de la Chişcădaga. Numărul comu temul da urmăriră a îndeplinirii etaj, piese do schimb, stau in dezor-
O ÎNDEPLINIREA ÎNTOCMAI A HOTÂRÎRILOR ŞI niştilor creşte la toate locurile da hotăririlor adoptate nu este peste
MASURILOR STABILITE muncă, mai cu seamă la posturile- tot pus la punct.
cheie, vitale pentru buna desfăşu De asemenea, se cuvine subli
niat faptul că unii membri al co
Acestea sint principalele proble I.M.I.A., T.I.M.B. şi T.I.L.I.B.), iar rare a procesului de producţie, ei con mitetului de partid şi al birourilor Semnale din şantier
me ce se pun la această oră pe beneficiarul s-a preocupat în mal stituind din ce în ce mal mult pre
zenţe active, de acţiune şi mobili
şantierul de la Chişcădaga, pro mică măsură de asigurarea utilaje zare la înfăptuirea sarcinilor eco organizaţiilor de bază, unele cadra
bleme a căror rezolvare reclamă ur lor necesare şi la termenele sta nomice. cu munci de răspundere şl specia
genţă pentru ca obiectivul ce se bilite, fiind frinat adesea în in lişti nu participă activ la viaţa de
realizează aici să intre în funcţiune tenţiile sale şi de nerespectarea In acelaşi timp însă, trebuie sub partid, absentează nejustificat de la dine de-a lungul şi de-a latul şan
la termenul planificat. contractelor din partea unor furni liniat că în faţa comuniştilor de adunările generale, de la şedinţele tierului, în moloz, în gropi, printre
Citeva consideraţii se impun a fi zori de utilaje. Toate aceste greu aici, a birourilor organizaţiilor de de comitet şi birouri, de la învă- şinele de cale ferată. To întrebi ui
consemnate dintru început. La tăţi şi neajunsuri, coroborate cu u- bază, a comitetului de partid de ţămîntul de partid, ceea ce înseam mit: unde-s gospodarii ? 1 ® Rubri
Chişcădaga s-a muncit foarte mult nele carenţe de organizare şi plani pe platformă se află multe proble nă, în cele mai multe cazuri, ne- cile „Actualitatea" şi „Te văd" de
în cei 5 ani de cînd s-a trasat con ficare a muncii, de indisciplină, au me ce nu şi-au găsit încă cea mai îndeplinirea sarcinilor politico-or- Ia gazeta de perete „Constructorul"
turul şantierului, al noului obiectiv. condus la înregistrarea unor res bună rezolvare. ganizatorice ce le-au fost încredin sint goale de multă vreme. In
S-a muncit bine, în condiţii destul tanţe importante, a căror recupe — Unii secretari ai organizaţiilor ţate. schimb, printre membrii colectivu
de grele uneori. Şi s-au realizat lu rare se impune cu maximă nece noastre de bază sint noi în aseme In faţa comitetului de partid de lui de redacţie al gazetei figurea
crări de calitate, de mare greutate sitate. nea muncă, nu au încă experienţă, pe platformă,, a birourilor organi ză oameni care au plecat de pa
şi gabarit, de înaltă complexitate La o recentă amplă analiză a ac nu stăpînesc îndeajuns problemele, zaţiilor de bază, a tuturor comu şantier de peste 2 ani. N-o fi acolo
tehnică şi ridicat randament pro tivităţii de pe platforma, s-au sub nu urmăresc cu exigenţă finaliza niştilor stă obligaţia de mare răs cineva care, totuşi.» vede ?
ductiv. Citeva mii de constructori, liniat cu justeţe toate aceste pro rea lor — arăta tovarăşul Dorin pundere de a fi cei dinţii militanţi
conduşi şi organizaţi cu competen bleme. S-a relevat pe bună drep Popa, secretarul comitetului de pentru îndeplinirea sarcinilor de © Intre atelierul benzi şi depo
ţă de organizaţiile de partid, de in tate că majoritatea colectivelor de partid de pe platformă. Chiar şi plan, pentru respectarea riguroasă a zitul de materiale a fost construit
gineri şi maiştri cu bogată expe constructori au lucrat sub posibi unii dintre membrii comitetului un pod rulant care a costat mulţi
rienţă profesională, au realizat la lităţile lor reale, că n-a existat o nostru, care răspund de organiza termenelor de punere în funcţiune bani, dar care nu este folosit. De
Chişcădaga, prin pricepere şi hăr conlucrare strînsă între constructor ţiile de bază, nu reuşesc întotdeau a obiectivului de la Chişcădaga. In ce ? Pentru că macaraua de 20 de
nicie, obiective de mare valoare şi şi beneficiar în primul rînd, dar na să le acorde acestora un ajutor numele atingerii acestui ţel se cere tone instalată aici este prevăzută
randament, trainice şi impunătoare. şi între ceilalţi factori care contri concret, calificat. Nici activitatea subordonată întreaga muncă poli
Toate laudele pentru munca de buie la realizarea obiectivului, că organizaţiilor de sindicat şi tineret tică pe care o desfăşoară organiza să fie acţionată manual (!). Iată
pusă. deşi s-au ţinut multe operative, şe nu este condusă cum ar trebui de ţiile de partid, sindicat şl tineret eum se face o risipă intolerabilă
(de ordinul a zecilor de tone) do
După terminarea lucrărilor la dinţe de analiză, comandamente — către organizaţiile de partid.
prima linie de ciment şi intrarea la care s-au stabilit măsuri şi a- In două direcţii principale este Puterea ei de convingere, sfera ei bile metalice, care sint descărcate,
ei în funcţiune, efectivele şantie doptat hotărâri bune, ferme —'ele chemată munca politico-organizato de cuprindere trebuie sâ-i pătrun amestecate şi lăsate să se degra
relor (la un moment dat, pe plat n-au fost respectate sau îndeplinite rică să-şi îndrepte atenţia, forţa de dă pe toţi lucrătorii de pe platfor deze de-a lungul liniei ferate. Şe
forma Chişcădaga acţionau 15 şan în întregime. De asemenea, s-au acţiune : realizarea la termen a tu mă. Gazetele de perete şi satirice, ful depozitului, Grigore Năsălcanu,
tiere) s-au diminuat însă sensibil, relevat unele neajunsuri in munca turor lucrărilor la linia a Il-a de lozincile şi chemările la întrecere, spunea : „Aş putea evita această
iar factorii de răspundere de la ni politico-organizatorică desfăşurată ciment şi folosirea deplină a tim la activitate spornică să aibă me risipă, dar nu avem containere în
velul şantierelor, beneficiarului şi de organele şi organizaţiile de pului de lucru. Pentru atingerea a- reu în vizor, la concret, îndeplini care furnizorul să ne trimită bi
ministerului de resort n-au mai ac partid, care n-au acţionat cu con
ţionat în ritm susţinut pentru gră secvenţă pentru mobilizarea colec cestor deziderate este imperios ne rea exemplară, la termen, a sarci lele". Astfel, sub podul nepăsării
birea lucrărilor la linia a If-a, deşi tivelor, pentru conducerea întregii cesar să se folosească toate mijloa nilor economice. se produc pagube irecuperabile.
unele rezultate bune s-au obţinut activităţi de pe şantier. Pe alocuri cele şi formele de exprimare şi
şi aici, anumite lucrări fiind în gra şi-au făcut loc rutina, formalismul, convingere ale muncii politice : a-
fice, iar citeva — chiar în devans. unele abateri disciplinare, împotri dunările generale de partid, învăţă-
Lipsindu-i unii meseriaşi de nă va cărora nu s-a intervenit la timp, mîntul politico-ideologic, propagan
dejde, Şantierul nr. 7 Deva al cu hotărîre şi eficienţă. Totodată, da vizuală, gazetele de perete,
T.C.I. Timişoara a acţionat mai în cadrul recentei analize au fost munca politică de la om la om.
9
lent, la rîndul său şantierul din stabilite noi şi importante masuri Din păcate, munca politică pe care
cadrul T.M.U.Ch. Bucureşti — acu- menite să impulsioneze munca pe o desfăşoară unele organizaţii de
zînd lipsa fronturilor de lucru ne fiecare şantier, să înlăture neajun partid, de sindicat şi tineret nu este
cesare şi a sosirii cu întirziere a surile existente, să asigure ritmuri axată cu regularitate pe cele mai
unor utilaje şi agregate (dar şi din de lucru mai intense pentru ca li stringente probleme şi situaţii de
insuficientă perseverenţă în mun nia a Il-a de ciment de la Chiş- pe platformă, adunările generale de
că) — \nu şi-a mai putut respecta- cădaga să poată intra în funcţiune partid nu pun întotdeauna în dez
unele termene de montaj (remarca la apropiatul termen planificat. _ batere temele cele mai arzătoare
este valabilă 'şi pentru şantierele D. GHEONEA pentru buna desfăşurare a muncii
Fondul de timp şi utilajele - folosite curandament maxim!
O primă imagine despre modul cum bronzau la soare. Şeful de echipă Un exemplu de felul cum nu tre
se foloseşte (sau mai biue-zis cum mal „motiva" şl după ora 8,30 că buie folosite capacităţile do produc
nu se foloseşte timpul de lucru) aşteaptă sosirea mortarului... ţie am Intilnit ţi la staţia de betoane.
ne-am format-o călătorind cu trenul Un alt caz. La silozul pentru moara Două malaxoare (31-BR-G215 şl 31-TM-
care-i transportă pe constructori. A- de var, unde lucrează formaţia con 6 893) aşteptau de peste o oră să fie
cesta a sosit in staţie la ora 7. PI- dusă de maistrul Gabor Teodor, de la Încărcate. „Avem posibilitatea să rea
nă ce muncitorii au ajuns la punc I.C.F., obiectivul so „înalţă" destul da lizăm 35 mc beton pe oră — ne spu
tele de lucru, a trecut cel puţin a anemic. Cauza 7 Aprovizionarea cu nea Dorina Popa. Azi avem pro
jumătate de oră bună de lucru. Cu- beton a punctului de lucru se face gram doar pentru 110 mc, din care
noseîndu-şi sarcinile ce le au de în din 20 în 20 de minute doar cu o plnă la ora 12 am făcut 15 mc. A-
deplinit zilnic, unele formaţii se pre singură maşină (!). Este adevărat că cum stăm din lipsă do agregate co
ocupă cu răspundere de folosirea ju la una din gurile de alimentare a respunzătoare. După ora 13 putem
dicioasă a fondului de timp şi a uti fost instalată şi o betonieră, dar a- porni staţia, dar capacitatea de trans
lajelor. Pe şantier am intilnit însă ceasta se defectează prea des. Cei IC port zilnică nu este asigurată declt
şi altfel de situaţii. De pildă, echipa muncitori de aici pierd astfel mult pentru 56 mc".
de mozaicari, eondusă de Mircea din timpul bun de lucru. Exemplele privind nefolosirea uti
La un alt punct de lucru am dis
Ciocindă, care lucrează la închidcre- cutat cu Alcxe Necula, mecanic pom lajelor ar putea continua cu excava
ruori-ciment, ne-a oferit o mostră de pe. Iată ce ne-a declarat : „Cu pom torul DH 101 (a cărui cupă a rugi
felul cum se trage... miţa de coadă. pa de beton PB 20 pot realiza tur nit de cînd n-a mai funcţionat), cu
Deşi în componenţa formaţiei pe care narea a 20 tone beton pe oră. Pen macaraua KC-6362, nr. 38, cu maşinile
o conduce figurează 31 de angajaţi, tru azi (18 mal a.c. — n.n.), n-am 31-BH-255G, 31-HD-2239 şi multe alte
avea prezenţi la lucru doar 10. Dar însă program de lucru decît, poate, le care stau pe butuci de nu se mai Asemenea aspecte de risipă şi dezordine nu shit puţine pe şantie
şi aceştia erau prezenţi doar fizic, după ora 12. Eu sint retribuit în re ştie de cînd. rul de Ia Chişcădaga. Măsurile se Impun de la sine. Dar cine le a-
deoarece numai unul lucra la de- gie, aşa că or lucrez or nu, tot atlt plică ? !
cofrare, timp in care ceilalţi se... cîştig". N. TiRCOB
ca Socialistă România şi Republi de lărgire a acordului de colabo ţări care au fost atit de greu în
actualitatea politica ca Populară Polonă, care consem rare în domeniul cuprului şi alu cercate in cel de-al doilea război
nează voinţa comună de a întări
mondial, România şi Polonia ac
miniului pe perioada 1981—1985,
continuu prietenia şi colaborarea Convenţia privind colaborarea în ţionează pentru aplicarea neabătu
dintre cele două partide şi ţări, domeniul industriei extractive, de tă, integrală a prevederilor Actu
pe baza principiilor marxism-leni- petrol şi gaze. lui final al conferinţei general-eu-
(Urmare din pag. 1) locul lor pe înalţii oaspeţi. hismului, suveranităţii naţionale,
Convorbirile dintre tovarăşii egalităţii în drepturi, avantajului Aşa după cum stipulează Comu ropene de la Helsinki, pentru ca
Vizita a început cu entuziasta Nicolae Ceauşescu şl Edward reciproc, întrajutorării şi neames nicatul comun volumul schimburi apropiata reuniune de la Belgrad
lor
economice
româno-polone
să marcheze un pas înainte în
se
primire cu care a fost întîmpinată Gierek, dintre cele două delegaţii tecului în treburile interne, adică va ridica în cincinalul actual la procesul de edificare a securităţii
şi onorată delegaţia partidului şi de partid şi de stat, convorbiri a acelor principii definitorii pen 3,3 miliarde ruble. De asemenea, pe continentul nostru şi, de ase
statului nostru, condusă de tova care continuă şi amplifică contac tru a constitui un model de noi pe lingă lărgirea cooperării eco menea, militează activ pentru so
răşul Nicolae Ceauşescu, de către tele româno-poloneze, au constituit relaţii. A fost de asemenea adop nomice în temeiul acordurilor, pro luţionarea marilor probleme ale
conducerea de partid şi de stat a un nou prilej pentru un schimb tat Comunicatul comun privind tocoalelor şi convenţiilor încheiate, contemporaneităţii : stingerea fo
R.P. Polone, de locuitorii Varşo multilateral şi fructuos de opinii vizita delegaţiei de partid şi do s-au pus bazele extinderii schim carelor de instabilitate şi conflic
viei eroice, şi a continuat cu de asupra unor probleme majore ale stat a Republicii Socialiste Româ burilor bilaterale şi în domeniile te, oprirea cursei înarmărilor, li
osebit de rodnice convorbiri, cu mersului construcţiei socialiste din nia în Republica Populară Polonă, culturii, ştiinţei, educaţiei, presei, chidarea dominaţiei de orice fel,
întîlniri pline de afecţiune la a- cele două ţări, asupra căilor de şi au fost semnate Acordul de co radioului şi televiziunii, turismu precum şi a subdezvoltării — una
dresa poporului nostru ale mem dezvoltare continuă a relaţiilor şl laborare în fabricarea de strunguri lui şi sportului, unei mai bune cu din cele mai aride probleme a ce
brilor delegaţiei române cu oa colaborării frăţeşti dintre cele do grele, Protocolul adiţional de lăr noaşteri reciproce, apropierii şi lei de-a doua jumătăţi a secolului
menii din marile oraşe portuare uă popoare, precum şi asupra unor gire a acordului comercial de lun întăririi prieteniei între cele două nostru.
de la Baltica — Gdansk şi Gdi- probleme internaţionale actuale. gă durată, Protocolul privind rea popoare. Convorbirile, documentele adop
nia —, cu atmosfera sărbătorească Ele se materializează, aşa după lizarea în Republica Socialistă Neîndoielnic, tot ceea ce s-a tate aduc un preţios serviciu cau
în care detaşamente glorioase ale cum este cunoscut, in Declaraţia România a unui laminor de ţevi dezbătut şi hotărît în cadrul aces zei triumfului socialismului şi în
clasei muncitoare poloneze, mine privind întărirea şi aprofundarea cu diametrul mare, peste 16 ţoii, tui dialog al colaborării frăţeşti tăririi păcii în lume, fapt care în
rii şi metalurgiştii din Katowice colaborării dintre Partidul Comu Convenţia de specializare în fabri slujeşte unor cauze mal generale, truneşte cea mal deplină adeziu
— adevărată inimă a industriei nist Român şi Partidul Muncitor caţia de produse siderurgice pe care privesc toate popoarele, ,în ni a tuturor oamenilor muncii din
ţării prietene — au salutat In mij resc Unit Polonez, dintre Republi- perioada 1981—1985, Protocolul primul rînd popoarele Europei. Ca ţara noastră.