Page 28 - Drumul_socialismului_1977_05

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR

i cadran

O PROBLEMĂ MAJORĂ PE AGENDA DE LUCRU A in spirii&yi Holcrîrii şi Chemării Congresului c

CONSiUUyj] OAMENILOR MUNCII DE LA
EXPLOATAREA MINIERĂ URICANI conducere al® mitofiiior agrieoi® socialiste, al îrtlr«

Toate MĂSURI FEIIE PENTRU EXECUTAREA LUCRĂRILOR SE SI

rea ÎNTĂRIREA ECONOMICĂ A COOPERATIVELOR AGRICOLE !

In 1976, activitatea la mina Un­ ţele din activitatea noastră, stabi-
eam s-a desfăşurat în condiţii bu­ lindu-se măsuri operative de îm­
ne, rezultatele obţinute în abata- bunătăţire a muncii de viitor.
J
je au fost „la înălţime", exploata­ Desigur, nu sînt lucruri deosebite, Zi-luminâ, în cîmp eu toate forţele |y," >**$&»»**(?*■'
rea noastră situîndu-se pe primul dar ele au fost bine înţelese de oa­
loc între unităţile miniere din Va­ menii noştri, în frunte cu comuniş­
lea Jiului care au îndeplinit planul tii, care s-au străduit să şi le
anual. Aceasta ne-a adus satisfac­ însuşească pe deplin şi să le ma­ la întreţinerea culturilor
ţii dar, în acelaşi timp, nc-a creat terializeze exemplar în producţie. _> ■
şi obligaţii în plus. Aşa se face că, ’ Astfel, de la începutul anului, mun­
încă de la începutul acestui an, co­ ca în abataje — atît la sectoarele ® Urgentarea praşilelor mecanice şi manuale la cul­
mitetul de partid şi consiliul oa­ de producţie, cît şi la pregătiri şi tura porumbului — sarcină de acută actualitate.
menilor muncii au stabilit o serie investiţii — s-a desfăşurat fructu­
de măsuri tehnice şi organizatorice os, înregistrîndu-se apreciabile de­ ® Mobilizare susţinută Ia efectuarea praşilei fi doua la
menite să asigure buna organizare păşiri de plan. Totodată, a crescut sfeclă şi cartofi.
şi conducere a producţiei în fieca­ eficienţa economică a exploatării, ® Să fie încheiat grabnic plantatul legumelor.
re sector, brigadă şi schimb, să prin reducerea sensibilă a consu­
determine mobilizarea energică a mului la lemn- de mină, cherestea Preocuparea de căpetenie a orga­ de la această unitate lucrează la
tuturor colectivelor, a fiecărui an­ şi energie electrică. Cu plusurile de nizaţiilor de partid de la sate, din întreţinerea culturilor. La cultura
gajat la activitate susţinută, fruc­ cărbune din ultima perioadă — de­ unităţile agricole, a comandamente­ porumbului s-a electuat praşila ma­
tuoasă, să conducă la desfăşurarea dicate zilei de 1 Mai şi Centenaru­ lor locale pentru agricultură, a con­ nuală pe întreaga suprafaţă. Deşi m. mmstsm <•©
largă a întrecerii socialiste in aba­ lui independenţei de stat a Româ­ ducerilor C.A.P., I.A.S. şi S.M.A. o s-au aplicat şi erbicide, cooperato­
taje şi, implicit, la obţinerea unor niei — mina Uricani însumează, de constituie în aceste zile mobilizarea rii au făcut şi intervenţii cu sapa
rezultate bune. la începutul anului, o producţie su- tuturor forţelor la întreţinerea cul­ pe fiecare tarla unde a fost ne­ Mecanizatorii Ion Filimon şi Titus Şerbi
In prim-planul preocupărilor şi .plimentară de 10 000. tone, ceea ce turilor, la executarea în cele mai voie. le din echipa legumicolii condusă de Margaret
activităţii noastre stă sarcina înde­ înseamnă îndeplinirea angajamentu­ bune condiţii a praşilelor şi trata­ Pentru a susţine prin sporuri de semnată contribuţie la plantatul răsadurilor,
plinirii ritmice a prevederilor de lui anual. Cele mai bune rezultate mentelor fitosanitare pentru a asi­ producţie cît mai mari aplicarea
plan — zi de zi, decadă cu decadă, le-a obţinut sectorul II (şef de sec­ gura obţinerea unor recolte supe­ programului de măsuri cu privire la
îună de lună — de către toate sec­ tor — ing. Cristian Dinescu), ur­ rioare de pe toate suprafeţele şi la creşterea veniturilor lucrătorilor din
toarele, brigăzile, schimburile — în mat de sectoarele I şi III. Mi-aş toate culturile. agricultură, ţăranii cooperatori şi
condiţiile reducerii cheltuielilor de îngădui să nominalizez şi cîteva Acţioriînd pentru înfăptuirea a- mecanizatorii din Bretea Mureşa- CUM SE ÎNFĂPTUIEŞTE
producţie. Urmărind realizarea â- dintre cele mai bune brigăzi, care cestor cerinţe acute, lucrătorii de la nă sînt angajaţi cu toate eforturile
cestui obiectiv, Consiliul oamenilor îşi îndeplinesc ritmic planul, ob­ I.A.S. Mintia şi-au concentrat toa­ la realizarea în timpul optim şi de
muncii şi-a extins aria de acţiuni ţin ritmic însemnate depăşiri. Es­ te eforturile la întreţinerea cu mij­ calitate a lucrărilor de întreţinere. ECONOMICI Â CJ.P
şi preocupări, vizînd ' depăşirea te vorba de brigăzile conduse de loace mecanice şi cu forţe manuale Preşedintele unităţii, Ioan Hui, ne-a
producţiilor de cărbune planificate Traian Pop, Aurel Soşoi, Gheorghe a culturilor prăşitoare şi de legume. informat despre stadiul la zi al lu­
şi creşterea eficienţei economice, Scorpie, Ioan Bornoiu, Gheorghe Inginerul şef al unităţii, Traian Mi- crărilor. Am reţinut că la cartofi Congresul consiliilor de conduce­ pirat, la
îndeplinirea exemplară a angaja­ Drănău, Laurcnţiu Kclemen, Gheor­ hăilă, ne-a informat că în actuali­ s-au făcut două praşile mecanice, şi re ale unităţilor agricole socialiste, limentai
mentelor pe care colectivul E.M. U- ghe Arsenie, Victor Mezambrovschi tate se află efectuarea praşilei me­ una manuală, iar la porumb mai al întregii ţârănimi a pus cu acui­ Ca ne
ricani şi le-a asumat în acest al şi alţii. canice la cultura porumbului, care sînt de prăşit mecanic 45 de hecta­ tate în faţa conducerilor C.A.P. sar­ derat şi
doilea an al cincinalului revoluţiei Dar întregul nostru colectiv, sub', a fost erbicidată pe întreaga supra­ re şi manual 100 ha. Sfecla de za­ cina de a se preocupa cu maximă ducţie i
tehnico-ştiinţifice. Cum am proce­ conducerea organizaţiei de partid, faţă. Pînă acum prima praşilă me­ hăr şi furajeră se prăşesc a doua răspundere de valorificarea deplină' de servi
dat practic, ce măsuri concrete am dă dovadă de hărnicie şi dăruire în canică s-a realizat pe mai mult de oară manual. Tractoriştii Visalon a resurselor de sporire a producţiei a C.A.P.
aplicat ? în fruntea fiecărei brigăzi muncă ; la succesele obţinute îşi 200 ha din cele 569 existente. Prin Popovici, Nicolae Petruse şi Ioachim agricole, îndeosebi a celei marfă, în venitul
i-am numit pe oamenii noştri cei aduc contribuţia toţi minerii, maiş­ folosirea zi-lumină a mijloacelor de Cărmăzan s-au evidenţiat la efec­ scopul creşterii veniturilor băneşti narea c;
mai buni — membri de partid —, trii, tehnicienii şi inginerii ; hotă- ■care dispun fermele, lucrarea res­ tuarea praşilelor mecanice. şi redresării situaţiei lor economi- de num;
cărora le-am întărit responsabilita­ rîrea de a spori continuu producţia pectivă poate şi trebuie să fie ter­ Mobilizaţi db organizaţia de partid co-financiare. Cu un asemenea obi­ rea iepi
tea şi competenţa conducerii, am de cărbune cocsificabil, în lumina minată pînă la sfîrşitul acestei săp- şi consiliul de conducere al C.A.P., ectiv este confruntat şi consiliul de de peste
omogenizat majoritatea brigăzilor sarcinilor trasate de conducerea tămîni. Demn de reţinut este grija cooperatorii din satul Sîrbi îşi con­ conducere al C.A.P. Bîrsău. Se pu­ însă nici
— ca pregătire şi coeziune umană . partidului, personal de către tova­ ce se acordă calităţii praşilelor, ast­ centrează în aceste zile atenţia la ne însă întrebarea : cum sînt în­ La caj
—, am repartizat din vreme sarcini­ răşul Nicolae Ceauşescu, este una­ fel incit de pe fiecare tarla să se înlăturarea decalajelor între praşi­ făptuite obiectivele cuprinse în semnalăi
le pe brigăzi şi schimburi, asigurînd nimă la mina Uricani. poată obţine recolte superioare. Pe la mecanică şi manuală la cultura programul de redresare ? kg borh'
cunoaşterea lor temeinică de către în acest an, cînd exploatarea noas­ întreaga suprafaţă cultivată cu porumbului, care este de peste 40 Ignorînd aplicarea măsurilor sta­ datorită
fiecare miner. De asemenea, ne în­ tră va împlini 30 de ani de exis­ cartofi s-au făcut două lucrări de de hectare. Inginerul şef al unităţii, bilite în vederea sporirii producţiei punzător
grijim de aprovizionarea corespun­ tenţă, consiliul oamenilor muncii — rebilonare şi un tratament împo­ Teodor Solomon, a subliniat grija vegetale, consiliul de conducere al Mai adăi
zătoare a fronturilor de lucru cu sub conducerea organizaţiei de par­ triva manei, iar la sfecla furajeră ce se acordă calităţii lucrărilor. C.A.P. (preşedinte Petru Dălie) nu registrat:
materialele necesare, de dotarea tid — îşi va amplifica şi îmbună­ s-a aplicat cîte o praşilă mecanică Georgeta Vlad, şeful fermei legu­ a schiţat nici un gest pentru a asi­ loare de
brigăzilor cu scule, utilaje, piese tăţi activitatea sub toate aspectele şi una manuală. micole de la C.A.P. Simeria, ne-a gura irigarea unei suprafeţe de de nuci
de schimb, de efectuarea unor re­ sale, va atrage la actul de consul­ Cu forţe sporite s-a acţionat şi făcut precizarea că la grădina de cinci hectare care este destinată litate (?).
vizii şi reparaţii la timp şl de bună tare şi decizie un număr tot mai la ferma legumicolă a întreprinde­ legume se apropie de sfîrşit plan­ cultivării cu legume. De asemenea, semenea,
calitate a utilajelor, asigurînd pre­ mare de oameni ai muncii, ho- rii, unde s-au însămînţat şi plan­ tările, se lucrează intens la între­ tot în faza de intenţii a rămas şi conducer
lungirea timpului lor de funcţionare tărîţi să ne prezentăm cu rea­ tat toate cele 100 ha planificate, ţinere, la recoltatul şi valorificarea construcţia solarului. O acţiune cu suma de
şi, deci, flux continuu producţiei. lizări dintre cele mai bune, să praşilele mecanice şi manuale sînt producţiei. Mecanizatorul Aurel Guga influenţă pozitivă asupra recoltei zentînd
Un accent deosebit punem pe gene­ dovedim că aici, la Uricani, tră­ efectuate în raport de cerinţele cul­ şi cooperatorii Silvia Voica, Gheor­ trebuia să fie aplicarea amenda­ consumat
ralizarea iniţiativelor muncitoreşti iesc şi muncesc oameni minunaţi. turilor şi s-au aplicat udările ne­ ghe Voinea, Petru Vasiu, Marcela mentelor calcaroase aprovizionate grijitorilc
valoroase şi a experienţei pozitive, cesare. Ciorogar, Petru Săbău, Maria Gîr- pentru o suprafaţă de 130 ha, însă Cu prii
pe pregătirea temeinică a tuturor Ing. CAROL SCHRETER Inginerul şef al cooperativei agri­ lişte, Ghifta Cacuci — să amintim acestea nu şi-au găsit pînă la înce­ tuate la
angajaţilor noştri. Periodic, in adu­ preşedintele Consiliului cole din Strei, Nicolae Gheorghiu, a doar cîteva nume — se evidenţiază putul lunii mai a.c., utilizarea cu­ scoase în
nările de partid şi în şedinţele gru­ oamenilor muncii de la ţinut să aprecieze răspunderea cu la realizarea lucrărilor de sezon în venită. suri în g
pelor sindicale se analizează caren­ E.M.- Uricani care cooperatorii şi mecanizatorii cadrul fermei. Nu pot fi tolerate nici deficienţele teriale şi
Prăşitul mecanic la cultura po­ existente în activitatea sectorului Organiz
rumbului a fost terminat şi la zootehnic al cooperativei. Deşi se de condu
C.A.P. Orăştie, iar praşila manuală cunoaşte că una din măsurile de de cdpet<
m a mai rămas de efectuat pe 50 de ridicare a eficienţei este înlocuirea xigenţă ş
hectare. De asemenea, este aproa­ din efectiv a animalelor slab pro­ măsurilor
pe finalizat plantatul legumelor şi ductive, tarate, unitatea mai are şi redresare
se desfăşoară din plin lucrările de acum 26 bovine care trebuie înlo­ bilite de
întreţinere. Alături de cooperatori, cuite cu exemplare productive, în tetului ju
mecanizatorii Vasile Amariucăi şi scopul obţinerii de venituri băneşti tie 1976
Ion Ştef s-au remarcat prin efor­ sporite, din sectorul zootehnic. Mai redresare.
turile ce le depun în vederea spo­ amintim că nu au fost terminate
ririi recoltelor la hectar. nici lucrările, deşi termenul a ex­
Se acţionează conform programului

a producţiei pajiştilor naturale?

C.A.P. — da, în cele mai muStn

Documentele Congresului consilii­ ţiei marfă zilnice, ceea ce înseam­ nilor. Rel
lor de conducere ale unităţilor a- nă aproape dublarea ei faţă de re­ ţională a
gricole socialiste, al întregii ţără- alizările perioadei corespunzătoare funcţiune
nimi au accentuat necesitatea în­ din anul trecut. ţionat ene
făptuirii exemplare a programului La noi s-a statornicit practica de punere ni
unitar de dezvoltare a agricultu­ a organiza păşunatul de noapte cu conducerii
rii. în acest context, s-a subliniat animalele — ne-a relatat Gheorghe ITărău, G(
cerinţa sporirii efectivelor şi a Prip, preşedintele C.A.P. Silvaş. Tot Preşedinţii
producţiei animaliere. O condi­ ca o măsură cu rezultate pozitive a- tăţi agrii
Şeful de brigadă Gheorghe Scorpie, este unul din Luminatorul principal Mihai Ciorogaru lucrează la ţie esenţială pentru ridicarea mintesc şi faptul că fiecare îngri­ pă de pui
oamenii de nădejde ai minei Uricani. împreună cu blumingul de 1300 al C.S. Hunedoara, de la intrarea sa eficienţei activităţii desfăşurate jitor asigură supravegherea la păşu- a potenţia
ortacii lui, depăşeşte lună de lună sarcinile de plan, în funcţiune, în anul 10S8. El se evidenţiază lună de în fermele zootehnice o constituie riat a lotului de animale pe care tilor, de i
tnmiţmd la ziuă tot mai mult cărbune cocsificabil. lună prin pricepere, hărnicie şi conştiinciozitate. îmbunătăţirea şi folosirea raţională le are în primire. Astfel avem po­ prevederile
a pajiştilor naturale. sibilitatea să amplificăm plusul de de imbună
30 000 1 lapte marfă pe care l-am
tive ?
Urmărind transpunerea în practică a
Ei şi metalul de Hunedoara sarcinilor stabilite de Congresul ţă­ realizat pînă acum. că nu s-a
Un aspe
în. contrast, există şi situaţii inad­
rănimii, am luat măsuri pentru a
utiliza intensiv, cu randament ri­ misibile privind folosirea raţională ţie nici în
De data asta nu vom. mai da voltarea ei multilaterală, pentru preciere a realizărilor sale deo­ dicat pajiştile naturale care sînt a pajiştilor, amenajarea şi organi­ iizare a pi
cifre, deşi ele măsoară cel mai progresul şi prosperitatea ei au sebite în frumoasa şi importanta date în folosinţă cooperativelor a- zarea taberelor de vară. In primul nul trecut
bina priceperea, hărnicia şi dă- dat şi dau metal în lume, pen­ misiune de producere de oţel gricole — ne spunea tovarăşul Io- rind ne referim la păşunile îmbu­
. ruirea în muncă a oricărui colec- tru prietenia României cu lumea. pentru rezistenţa şi trăinicia ţă­ sif~ Nistorescu, primarul comunei nătăţite de la Ploştina, Nâdăştia, 50 la sută
Anemic s-
'ytj&^de angajaţi. De data asta nu Astfel, fără asemenea dovezi rii. Beriu.' Pentru a spori producţia de Ponor (Vaţa), Brănişca, Şoimuş şi ţelenirea c
vdin mai spune,’ statistic, aşa concrete şi atît de substanţiale Dar în acest mai centenar, în masă verde s-au luat măsuri încă altele, unde nu este rezolvată mult fi cultivaţi
cuirtr^de fapt, nu-i rău şi cum de pasiune şi abnegaţie muncito­ acest mai atît de bogat în eveni­ din anii. trecuţi. Astfel, s-au făcut discutata problemă a asigurării a- acest ah.
ne-am obişnuit să notăm, că si- rească — bază a remarcabilelor mente politice, istorice, economi­ lucrări de curăţare şi fertilizare, pei necesare, nu s-au reparat gar­
derurgiştii Hunedoarei au realizat succese pe care siderurgiştii Hu­ ce şi social-culturale, siderurgiştii mărind de 3-4 ori cantitatea de iar­ durile pentru tarlalizări, nu s-a . e- Evident,
suplimentar sarcinilor de plan a- nedoarei le obţin de vreun de­ Hunedoarei raportează noi şi în­ bă la unitatea de suprafaţă compa­ fectuat fertilizarea la timp sau a pentru inii
tilea tone de cocs, fontă, oţel, la­ ceniu încoace — numele lor n-ar semnate succese în producţie, ca­ rativ cu ceea ce se obţinea înain­ fost neglijată acţiunea de curăţa­ xistente în
nătăţirea, î
minate etcetera. Vom spune nu­ sta de ciţiva ani buni în fruntea re le sporesc cota de apreciere te de ameliorare. De asemenea, a- re, ceea ce a determinat instalarea păşunilor
din nou a vegetaţiei lemnoase. In
mai că au dat mult. Şi nu doar întrecerii socialiste pe ramură, şi popularitate in judeţ, în ţara vem organizate tabere de vară în comunele Vaţa şi Ilia, spre exem­ prinderii c
in acest an. ci şi în anul trecut, iar colectivul întreg nu ar fi azi întreagă, pe multe meridiane ale păşune, iar din această lună s-au plu, deşi s-au efectuat lucrări de de îmbunăi
şi acum 2-3—1-5-6 ani■ şi chiar în atît de mîndru de înaltul titlu de globului, unde este aşteptat şi asigurat condiţii pentru acoperirea îmbunătăţire în complex, au fost jiştilor (dij
anii de mai înainte. Au dat şi Erou al Muncii Socialiste, pe care apreciat metalul de Hunedoara. cerinţelor de apă. Eficienţa acţiu­ invadate masiv de lăstăriş cîte 150 şefilor de i
dau continuu metal mai mult şi partidul i l-a conferit în urmă nilor iniţiate se regăseşte în creşte­ şi, respectiv, 130 ha din cauza ne- tate, consi.i
mai'bun pentru ţară, pentru dez­ cu doi ani, ca recunoaştere şi a- 4 DUMITRU GHEONEA rea cu peste 700 1 lapte a produc­ întreţinerii corespunzătoare a păşu­ cerilor uni!