Page 30 - Drumul_socialismului_1977_05

Păci. 6 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6171 O MARŢI, 24 MAI 1977

Calmate® actului artistic — în legătură Jysleţiii iiunedaara oferă lerpi

indisolubilă cu autenticul creaţiei populare

Un mare merit al primului Fes­ Titus Burducea, instructor la Ca­ bună omogenizare a partidelor de ibîiitetâ sie calificare. Ce meserie
tival naţional al muncii şi creaţi­ sa de cultură din Deva : instrumente, iar la soliştii vocali o
ei „Cîntarea României" este dorin­ — De data aceasta, festivalul a însuşire mult mai precisă a melo­
ţa (Sau tendinţa) spre realizarea reuşit să aducă o îmbunătăţire ca­ sului popular şi o bună coeziune
actului artistic de o calitate su­ litativă în ceea ce priveşte dansul cu acompaniamentul instrumental,
perioară. Manifestările scenice de tematic. Au apărut echipe noi, au ceea ce s-a vădit mai pregnant la iţi alegi, tinere absolvent? .
pînă acum au demonstrat aceasta, apărut idei noi, cele mai multe le­ soliştii Drăgan Munteanu (Deva),
majoritatea protagonistelor între­ gate desigur de activitatea de zi Elena Pal şi Mihai Bud (Haţeg),
Elena Cofnea (Orăştie), Elena Rus-
cerii străduindu-se să prezinte în ru zi a oamenilor muncii — side­ Biscariu (Brad) etc. 'IC'.' ri»
faţa publicului spectacole realizate rurgie, minerit, agricultură, cele Vasile Chevereşan : Pentru vii­
la un nivel superior, cit mai a- legate de aniversarea independen­ tor, cred că instructorii formaţiilor ELECIROTMiGA SI MECANICA MINIERA
proape de cerinţele impuse de dez­ ţei de stat a României, 1907 ş.a. de dansuri ar trebui să se docu­
voltarea artei contemporane. Cursurile de iniţiere pentru menteze mult mai temeinic din
locurile noastre unde se păstrează Liceul industrial nr. 1 din Deva> automatizării proceselor extractiva
autenticul — Valea Mureşului, Ţa­ are la această oră peste 1 700 de e- şi, după cum se arată în Progra­
ra Zarandului. zona pădurenilor. levi. Şcoala constituie o atracţie de­ mul partidului, necesitatea elaboră­
Ţin să mai precizez un fapt : de osebită pentru tineri, atît datorită rii de „tehnologii corespunzătoare
cinci ani consecutiv, forurile cul­ condiţiilor de viaţă şi studiu pe ca­ pentru punerea în valoare şi folo­
Dar despre calitatea actului ar­ instructori au început să dea roa­ turale judeţene organizează în fie­ re le oferă, cit şi pentru perspec­ sirea cu rezultate economice opti­
tistic — este vorba de dansul de, fazele întrecerii judeţene au care vară cursuri de instruire pen­ tivele frumoase pe care le au ab­ me a tuturor resurselor energetice şi
popular, tematic şi muzica popu­ confirmat acest lucru. tru instructorii de dans. Dar a- solvenţii. de materii prime" au determinat
lară — iatâ în continuare citeva Vasile Molodeţ, instructor la Cen­ ceştia, întorşi la locurile lor de Dintre condiţiile amintite, con­ dezvoltarea an de an a liceului. Ia­
aprecieri ale unor specialişti hu- trul judeţean pentru îndrumarea muncă, nu prea pun în practică semnăm existenţa a două cămine tă şi planul de şcolarizare pentru
nedoreni. creaţiei populare şi a mişcării ar­ cele învăţate. cu un total de 500 de locuri, o can­ anul viitor ; 1977 — 1978 : pentru
Vasile Chevereşan, instructor la tistice de masă : Tiius Burducea : Ar trebui să se tină la care iau masa peste 1 200 treapta I — G clase de mecanică
Centrul judeţean pentru îndruma­ — In privinţa tarafurilor, un ma­ persevereze în viitor pe alegerea de elevi, o bază sportivă dintre ce­ cu 38 de locuri fiecare, şi 2 clase
rea creaţiei populare şi mişcării re număr de instituţii culturale au unor teme cit mai variate, idei le mai utilate, sală de sport ş.a. dc electrotehnică, cu 38 locuri fie­
artistice de masă : reuşit cu prilejul festivalului să-şi simple care să poată fi transpuse Procesul de învăţămînt se desfăşoa­ care ; pentru treapta a IX-a — 5
— în ceea ce priveşte dansul adune mulţi instrumentişti pentru scenic cu mijloace proprii artei ră după cerinţele învăţămintului clase de mecanică cu 38 de locuri
popular, se noate afirma că majo­ înjghebarea unor ansambluri valo­ coregrafice. De asemenea, casele modern, în cabinete, laboratoare şi fiecare, şi 2 clase de electrotehnică
ateliererşcoală. Există aici cabine­
cu 33 de locuri fiecare. La liceul
ritatea echipelor care au evoluat roase (Orăştie, Hunedoara, Brad, de cultură şi cluburile trebuie să te şi laboratoare de limbă şi lite­ seral, pentru treapta I, este pre­
în festiva! au prezentat un folclor Vaţa de Jos, Şoimuş, Ilia, Vulcan, manifeste un interes mai mare ratură română, ştiinţe sociale, limbi văzută o clasă de mecanică cu 38
autentic, cum ar fi de pildă cele Călan). Cele mai multe au reuşit pentru acest gen. străine, desen tehnic, fizică, chimie, de locuri şi una de electrotehnică
din Muncel, Lelese, Casa de cul­ să aducă în scenă un repertoriu Vasile Molodeţ : Realizările ob­ matematică, electrotehnică, exploa­ cu 38 de locuri ; pentru treapta a
tură din Geoagiu ş.a. Alte formaţii hunedorean ; din dorinţă de a o- ţinute în muzica populară hunedo- ‘ tări miniere, tehnologie, protecţia II-a, o clasă cu profil mecanic de
au avut carenţe in ceea ce pri­ feri oublicului muzică de calitate, reană în festivalul „Cîntarea Ro­ muncii ş.a., grupate într-un local 38 de locuri şi o clasă cu profil e-
veşte calitatea interpretării (echi­ unii instructori au întreprins anu­ mâniei" trebuie să ducă ia perma­ nou, beneficiind de aparatura cea iectrotehnic cu 38 de locuri.
pele de dansuri din Fia, Sulighete, mite stilizări care nu au afectat nentizarea activităţii formaţiilor mai modernă. Instruirea se realizea­ De asemenea, la şcoala profesio­
Casa de cultură Brad), iar altele cu nimic esenţa creaţiei populare. muzicale apărute noi, Ia continua­ ză sub îndrumarea unor cadre di­ nală (pentru absolvenţii primei trep­
au avut o interpretare foarte bu­ Au fost formaţii care au avut în rea cu asiduitate a căutărilor pen­ dactice de înalt profesionalism. te de liceu) cu o durată de un an
nă, dar nu au prezentat un folclor repertoriu piese specifice altor zo­ tru realizarea unui repertoriu cit Elevii liceului, în proporţie de 40 şi jumătate sînt prevăzute 190 de
sută la sută autentic (dansatorii ne — Bihor, Banat —, dar aceste mai aproape de tradiţia acestor la sută, beneficiază de burse, în locuri. La şcoala de maiştri, pentru
clubului „Siderurgistul" din Hune­ interferenţe sînt practic .inevitabi­ locuri. condiţiile stabilite de lege, iar 60 absolvenţii şcolii profesionale este
doara, cei ai Casei de cultură din le. Am remarcat, începînd încă din la sută din numărul elevilor pot prevăzută o clasă cu durata de un
Deva). faza de masă a festivalului, o mai C. DROZD primi bursă pe baza unor contracte an, iar pentru absolvenţii şcolii ge­
încheiate cu întreprinderile de nerale o clasă cu durata do doi
profil ; în timpul şcolarizării elevii ani.
beneficiază de haine de protecţie şi Şi un fapt demn de subliniat :
rechizite gratuite. De' asemenea, 15 : începînd cu anul şcolar 1977—1978,
la sută din numărul elevilor pri­ cursurile se vor desfăşura pe o du­
mesc scutire de regie cantlnă-că- rată de patru ani.
min. detaliate se pot primi la secretaria­
Pentru cei interesaţi, informaţii
Dezvoltarea industriei extractive,
Pregătirea militară pentru războiul de independenţă cerinţa de sporire a productivită­ tul liceului, strada Minerului nr.
ţii muncii pe seama mecanizării şi
24, telefon 14180.
Unirea Principatelor Române la şa, venind de la Constantinopol a
24 ianuarie 1859 sub Alexandru făcut un popas în Gîrla Măcinu- Prin complexul tuturor măsurilor
Joap Cuza, a constituit totodată şi lui şl intenţionează să pornească luate se reuşeşte ca la mobilizarea
actul de naştere al armatei române. cu vaporul spre Vidin, Cuza a dat din luna mai 1877 România să
dispună de 4 divizii active, grupate
In momentul unirii, armata era — ordin unităţilor de grăniceri „să nu
după expresia lui A. I. Cuza — mai îngăduie ca vreunul din aceşti os­ în două corpuri de armată şi o di­
vizie de rezervă, cu urr efectiv de
mult o „unealtă de poliţie şi para­ taşi să pună piciorul pe pămîntul 58 000 oameni.
dă". De aceea, în calitate de cor ţării". Ca armament se dispunea de
mandant suprem al armatei, Cuza In august 1863, cind din cauza a-
a pornit temeinic la reorganizarea pelor mici ale Dunării un detaşa­ 25 000 puşti .Peabody şi 25 000 puşti
ei pe baze noi, la instruirea şi do­ ment de 1 600 soldaţi turci, din Kmka, iar artileria era de cele mai
tarea unităţilor cu armament si ma­ garnizoana de la Belgrad, nu putea variate calibre, de la tunul de ase­
terial de luptă apropiat de nivelul trece cu vasele pe la Porţile de diu pînă la mortiere.
celorlalte armate europene. Fier spre garnizoana din Vidin, Cu­ Conştientă de nevoia procurării
O primă acţiune a constituit-o za a dat ordin ca în eventualita­ armelor pentru marele act al inde­
actul de unificare al armatelor Mun­ tea străbaterii cu căruţele a terito­ pendenţei, populaţia ţării într-un
teniei şi Moldovei. Pentru a face o riului românesc între Vîrciorova şi elan de generală solidaritate a strîns
instrucţie cu caracter unitar şi a Gura Văii, ostaşii turci să nu poarte suma de 1 212 060 lei, sumă cu care
realiza sudura celor două armate, armele asupra lor, ci ele să fie s-ar fi putut cumpăra 50 000 puşti
Cuza a înfiinţat Tabăra militară de transportate separat. moderne.
la Floreşti, jud. Prahova, a creat După abdicarea lui Cuza, guver­ Cu această organizare structurală
un singur stat major, un singur nele care s-au succedat în primii şi dotare materială, aflate încă în-
minister, â unificat gradele şi uni­ ani ai domniei lui Carol s-au preo­ tr-o stare incipientă, dar cuprinsă
formele, iar în anul 1862 toate uni­ cupat mai puţin de pregătirea şi
tăţile au primit drapele de un sin­ înzestrarea armatei, frumoasele lui de un mare val de entuziasm pen­
tru istoricul act pe care era che­
gur fel, cu cele trei culori naţio­ iniţiative fiind modificate după
nale. In cuvîntarea rostită cu pri­ concepţia noilor şi schimbătoarelor mată să-l înfăptuiască, armata ro­
lejul înmtnării drapelelor, Domnito­ guverne. mână şi alături de ea tot poporul
şi toţi românii de peste munţi au
rul definea cu o mare capacitate Totuşi, Statul Major al armatei a aşteptat începerea ostilităţilor. Liceul Industrial nr. 1 din Deva oferă posibilităţi numeroase de cali­
’de sinteză politică şi istorică esenţa trimis ofiţeri la stagiu in armatele ficare. Iată o secvenţă din unul dintre numeroasele atelicre-şcoalâ ale
drapelului : „Steagul este România, ţărilor din apusul Europei şi în liceului, revelatoare asupra dotării tehnice puse la dispoziţia elevilor, in
acest pămînt binecuvîntat al pa­ Rusia, VIOREL CUGEREANU, asemenea condiţii, însuşirea pregătirii de specialitate se face în cele
triei, stropit cu sîngele străbuni­ Răscoala din Bosnia şi Herţego- Lt. col. în rezervă mal bune condiţii.
lor noştri şi îmbelşugat cu sudori­ vlna din vara anului 1875 a redes­
le muncitorului. El este familia, o- chis criza orientală, pe fundalul că­
gorul fiecăruia, casa în care s-au reia devenea iminentă şi problema Luna educaţiei politice şi culturii socialiste pentru tineret — Costeşti 1977
născut părinţii şi unde se vor naşte cuceririi ^independenţei României,
copiii noştri". s. Datorită acestor împrejurări poli­
Sub aspectul dotării armatei, în tice, începînd cu toamna anului 1875
afară de procurarea de armament se iau o serie de măsuri pentru Literatura şi fii mul în confruntare
din import, Cuza a pus bazele in­ perfecţionarea instrucţiei, pentru
dustriei româneşti de apărare. organizarea şi dotarea armatei în
Alături de- aceste acte de mate­ vederea viitoarei confruntări. Se a-
rializare în domeniul organizării, cordă credite pentru procurarea de cu aspiraţiile tinerilor
instruirii şi dotării armatei, Cuza armament, pentru concentrări şi
a imprimat tinerei oştiri atitudini pentru manevre. Se exaltă spiritul
de curaj şi manifestări de indepen­ patriotic, astfel că printr-un ordin Săptămînă trecută a fost mar­ nivers" a precedat la Cerbăl pre­ U.T.C. şi Casei de cultură au
denţă în împrejurări cu delicate de zi din 8 noiembrie 1876 cu pri­ cată, în cadrul „Lunii educaţiei zentarea filmelor „Spre alte pla­ realizat şi un frumos spectacol
implicaţii politice. Astfel, la numai lejul concentrării unor efective de politice şi culturii socialiste pen­ nete" şi „Pe aici au trecut ma­ artistic, încasările depunindu-se
cîteva luni de la alegerea sa ca război, ostaşii şi ofiţerii sînt pre­ tru tineret", de numeroase acţi­ muţii". Gala „File din istoria pa­ în contul 1977.
domnitor, la 14 mai 1859, fiind in­ veniţi că împrejurările îi pot che­ uni cu cartea şi filmul. triei", prezentată la Lunca Cer­ Tineri de IcC C.S. Hunedoara şi
format că un detaşament de 300 os­ ma „la îndeplinirea celor mai mari nii, a inclus filmele „Dacii",_ „Co­ I.M.M.R. Simeria s-au întîlnit cu
taşi turci comandaţi de Eten Pa- destinuri". Căminul cultural din comuna lumna" şi „Neamul Soimăreşti- scriitorul Vasile Birză. Ei au e-
Unirea a organizat simpozionul
cinematografic „Permanenţe mile­ lor". vocat împreună figuri de eroi u-
ţional al Culturii şi Edu­ nare ale poporului român“ — La căminul cultural din Pui, tecişti căzuţi în lupta pentru
caţiei Socialiste a acordat re­ urmat de filmul „Mihai Vitea­ interviul cinematografic pe tema zdrobirea fascismului.
cent întreprinderii cinematogra­ zul". La Orăştioara de Sus, pre­ „Lupta poporului român pentru Scriitorul Radu. Ciobanu la-a
fice a judeţului Hunedoara Diplo­ zentarea filmelor „Dacebal", „U- dreptate socială şi eliberare na­ vorbit tinerilor de la I.C.S.H.
ma de onoare cu menţiune pen­ nirea, naţiunea a făcut-o!“ şi ţională" a fost susţinut pe mar­ despre contribuţia scriitorilor şi
© Duminică, după o săptămînă tru rezultatele bune obţinute în Istoria unui clntec“ a fost pre­ ginea filmelor „Şoimii Carpaţi- poeţilor hunedoreni la îmbogăţi­
bogată în manifestări cultural-ar- cursul anului 1976 în conoursul re­ cedată de o interesantă „Călăto­ lor“, „Pentru o cauză dreaptă rea tezaurului literar al patriei.
tistice şi educative, s-au desfăşu­ publican pentru intensificarea di­ rie pe hartă" sub genericul „Un „Roviănia — cronica eliberării" şi • Dezbaterea pe tema „Creşterea
rat festivităţile de închidere ale fuzării culturii prin filmul româ­ pămînt numit România". „Ziua cea mai fierbinte”. Un con­ şi educarea tinerei generaţii în
celei de a doua ediţii a festiva­ nesc. Asemenea distincţii au fost La cinematograful „Patria" din curs „Cine ştie — ciştigă" pe te­ familie, şcoală şi societate, orga­
lului „Orăştie — vatră de cul­ atribuite cinematografelor „Arta" Deva, regizorii Terner Zoltan şi ma „Opere ale literaturii române nizată la cinematograful „Patria*
tură românească". Cu acest prilej din Hunedoara, „Muncitoresc" din Claudîu Soltescu de la studioul pe ecran" a fost organizat la Ba­ din Orăştie, s-a piirlat pe margi­
a avut loc şi un amplu spectacol Lupeni, iar unităţii cinematogra­ „Alexandru Sahia“ au prezentat ia de Criş. nea filmului „Premiera".
la care şi-au adus contribuţia ar­ fice din Sălaşu de Sus i-a fost patru filme româneşti în avan­
tişti din Hunedoara, Orăştie, Geoa- conferită distincţia de „Unitate premieră. - La Petroşani premiera filmului La Boşorod — Cetatea Piatra
giu-Băi şi Haţeg. © La căminul cinematografică situată pe loc de '„Oaspeţi de seară" a prilejuit o roşie, formaţiile artistice ale ti­
cultural „Petofi Sandor" din De­ frunte în concursul pe ţară". © In „Momente din trecutul milenar întîlnire a publicului cu un grup nerilor din Călan şi Boşorod au
va, cititorii de limbă maghiară această duminică, locuitorii satelor al patriei, oglindite in filmele de realizatori ai filmului. S-au susţinut spectacolul evocator
e-au întîlnit cu scriitorii Beke Riu Alb şi Zăvoi (comuna Sălaşu '„File din istoria patriei", ‘„Gor­ numărat printre ei: regizorul „Vorbeşte istoria neamului".
Gyorgy şi Kerekes GySrgy. Invi­ de Sus) au participat la o întîl- nistul", „Alexandru loan Cuza" Gheorghe Turcu, actorii Traian Criticul de film Mariana Con-
taţii s-au referit la creaţia lor; nire cu o brigadă ştiinţifică de la şi „Nicolae Bălcescu“ s-a intitu­ Stănescu, Ştefan Radof, Alexan­ stantinescu a fost oaspetele „Se­
precum şi la realizările şi perspec­ nivel de judeţ. Printre temele a- lat simpozionul organizat la Bă- dru Lungu, Angela Chioaru şi rii de cultură cinematografică
tivele redacţiei de literatură ma­ bardate : importanţa actului inde­ cia. O „Seară de popularizare a alţii. Grupul realizatorilor filmu­ pentru tineret“ organizată la Că­
ghiară a Editurii „Dacia" din pendenţei de la 1877, proiectele cunoştinţelor ştiinţifice despre V- lui in colaborare cu formaţii ale lări.
Cluj-Napoca. • Consiliul Na­ legii pensiilor pentru ţărani ş.a.