Page 34 - Drumul_socialismului_1977_05

Fag. z DRUMUL SOCIALISM

1
0 sarcină primordială pe agenda argaroţiilur de partid de la sate, a «rganelor agricole şi eenducerilor LU . |

îmbunătăţirea activităţii economico-£inanciare |“

a fiecărei cooperative agricole 0

BAI
stacol
în ziua de 21 mai a.c., a avut tuturor rezervelor de creştere a lea i
loc plenara Comitetului judeţean Bin lucrările plenarei Oomîtetuliii judeţean de partid din 21 mai a.c. producţiei, reducerea cheltuielilor din a
Hunedoara al Partidului Comu­ şi întărirea disciplinei financiare stă ir
vama
nist Român, care, la unul din au fost temeinic analizate şi dez­ ori p
punctele de pe ordinea de zi, a cu regularitate la analizele eco­ 1966—1976, precum şi, în strînsă unităţilor agricole cooperatiste, e- bătute de plenara cu activul din / port.
analizat activitatea organelor de nomice, la rezolvarea operativă a legătură cu aceasta, ridicarea re­ videnţiindu-se îndeosebi C.A.P. agricultură, din 4 ianuarie a.c., V a un
partid şi de stat, a organelor a- problemelor ivite în activitatea tribuţiei cooperatorilor. Băcia, Haţeg, Şoimuş, Burjue, şi de Conferinţa Uniunii judeţene I portu
gricole pentru consolidarea econo-- cooperativelor şi în desfăşurarea în urma aplicării măsurilor de Pricaz, Romos, Densuş şi altele. a C.A.P. din 4 martie a.c., ceea ^ unele
mico-financiară a cooperativelor campaniilor agricole. represare economică stabilite, în Au fost şi cooperative cu rezul­ ce a făcut posibil ca pe primele I mcrci
agricole. S-a reuşit astfel să se asigure cooperativele agricole slab dez­ tate sub nivelul potenţialului de patru, luni ale anului 1977 veni­ I gerea
Comitetul judeţean de partid, în fiecare unitate şi consiliu in- voltate suprafaţa arabilă a cres­ care dispun, cum* sînt cele din turile băneşti să fie realizate în l intern
1 plicaţ
Consiliul popular judeţean, or­ tercoopcratist un sprijin eficient cut cu 400 ha, s-a,u, efectuat lu­ Dineu Mare, Nucşoara, Ocoliş, proporţie de 120 la sută, în timp t iabori
ganele de partid, de stat şi agri­ în stabilirea şi înfăptuirea măsu­ crări pe terenurile in pantă pe Holdea, Popeşti, Clopotiva, Piş- ce cheltuielile s-au efectuat în I state,
cole — se subliniază în informa­ rilor de redresare economică, în 22 720 ha, lucrări de desecări pe chinţi, Sălaşu de Sus- şi atlele. proporţie de 75 la sută. Totodată, lconon
rea prezentată de tovarăşul Viorel mobilizarea cooperatorilor, a tu­ 3 480 ha, de eliminare a excesu­ în sectorul producţiei animale s-au înregistrat o economie dc ’tc. R
Ocoş, secretar al Comitetului ju­ turor locuitorilor satelor la execu­ lui de apă de pe 3 315 ha, de stă­ s-au întreprins măsuri pentru îm­ 184 000 norme convenţionale. Toa­ )vează
deţean Hunedoara al P.C.R., pre­ tarea la, timp şi de calitate a lu­ vilire a eroziunii solului pe 1 608 bunătăţirea producţiei, realizîn- te acestea au permis ca până a- l coope
şedintele Uniunii judeţene a coo­ crărilor agricole, în îmbunătăţirea ha. De asemenea, au fost realiza­ du-se prevederile la efectivele to­ cum activitatea de producţie din /tre si
I oricăr
perativelor agricole de produc­ activităţii din zootehnie, realiza­ te lucrări de îmbunătăţire pe pă­ tale şi matcă. S-a acţionat pentru cooperative să se desfăşoare nu­ I lea c
ţie —, avînd în centrul preocupă­ rea investiţiilor, livrarea produse­ şuni şi fineţe pe 51166 ha, s-au zonarea raselor, s-a trecut la con­ mai cu mijloace materiale şi bă­ 1 După
rilor înfăptuirea sarcinilor izvo- lor la fondul; de stat, găsirea de centrarea şi specializarea produc­ neşti proprii. 1 tarul
rîte din documentele de partid, a soluţii, pentru sporirea veniturilor decolmatat 18,7 km albii de rîu, ţiei. A crescut suprafaţa ocupată în încheierea informării este \ preşei
s-au executat 26 km diguri şi 79
indicaţiilor şi orientărilor dale de şi reducerea cheltuielilor, în întă­ hm regularizări cursuri , de apă. cu plante leguminoase aflate in subliniată necesitatea concentrării I Nicoli
secretarul general al partidului, rirea ordinii şi disciplinei. eforturilor pentru sporirea pro­ ţ rărea
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, au După ce au fost reliefate dina­ Au fost administrate amendamen­ cultură, de la 50 la 70 la sulă, iar ducţiei agricole marfă în fiecare / pr-esu
desfăşurat o intensă activitate po­ mica dezvoltării şi componenţa te calcaroase pe 2 000 ha, s-au a- cantitatea de siloz s-a dublat fa­ unitate, pentru extinderea activi­ I ca to
litică şi organizatorică pentru dez­ avuţiei obşteşti, precum şi efor­ plicat îngrăşăminte naturale pe ţă de 1975. S-au valorificat mai tăţilor industriale şi a prestări­ l me o
voltarea şi întărirea economică şi turile pentru folosirea judicioasă toate suprafeţele planificate, în­ bine toate resursele de furaje. lor de servicii, pentru reducerea ) za de
financiară a cooperativelor agri­ a bazei tehnico-materiale, s-a a- grăşăminte chimice pe 19 800 ha, Ca urmare a măsurilor luate, a cheltuielilor. l rită î
r naţior
cole, îndeosebi a celor rămase în rătat că în perioada 1970—1976 erbicide pe 9 712 ha. S-a asigu­ crescut; producţia de lapte şi ve­ Ceea. ce st-a realizat pe linia re­ t ţifice,
niturile realizate din sectorul zoo­
urmă din acest punct de vedere. rat sămânţă, din soiuri valoroase, dresării situaţiei economico-finan- ' fiind
Au fost elaborate pentru fiecare producţia agricolă globală a C.A.P. iar pentru reducerea cheltuielilor tehnic, evidenţiindu-se C.A.P. Sil- ciare a cooperativelor agricole I barier
a crescut de 2,3 ori, veniturile bă­
unitate cooperatistă programe de au fost organizate loturi semin- vaş, Brad, Boşorod, Beriu, Pricaz este doar un început, consolida­ 1 minăr
redresare economico-financiară. neşti au sporit, în aceeaşi perioa­ ccrc proprii. S-a acordat mai mul­ şi altele. Continuă să fie nesatis­ rea acestora necesitînd preocupări l prezer
/ dintre
Membrii Biroului Comitetului dă, de 2,6 ori, iar producţia, netă tă atenţie respectării tehnologii­ făcătoare rezultatele obţinute de susţinute din partea, organelor şi
judeţean de partid, cadrele de de 4 ori. lor specifice fiecărei culturi, efec­ C.A.P. Zdrapţi, Bîrcea Mică, Pe- organizaţiilor de partid, a orga­
conducere de la Direcţia agricolă în continuare, au fost evidenţia­ tuării lucrărilor în perioada op­ treni, Nădăştia dc Jos, Ciula, Boz, nelor agricole, a conducerilor u-
judeţeană şi Uniunea judeţeană a te sporurile de producţie, pe cul­ timă, îmbunătăţirii bazei tehnico- Pintoag, Sibiţel, Pişchinţi şi al­ nităţilor în vederea înfăptuirii în
C.A.P. au fost repartizaţi pe con­ turi, dinamica contribuţiei coope­ materiale a secţiilor de mecani­ tele. condiţii, ireproşabile a prevederi­
silii intercooperatiste şi coopera­ rativelor agricole la. fondul de zare. Drept urmare, producţiile Aplicarea măsurilor şi realiza­ lor din programele de redresare
tive agricole, unde au participat stat, pe produse, în perioada au sporit simţitor în majoritatea rea sarcinilor pe linia mobilizării economică. 1 PER
.înţeles
grată
re a
ce, so
EXPERIENŢA FRUNTAŞILOR — lei, s-a ridicat, nivelul retribuirii, muppii, aceaş- punct cu punct — relata în cadrul dezbaterilor Maria Medrea, inginerul şef al C.A.P. Haţeg, manife
tg făcîndu-se în baza acordului glpbal.
plcparei inginerul şef al C.A.P, Deva, Andrei
Muntean,
Teofll
Şoimuş,
C.A.P.
preşedintele
Cu rezultate mulţumitoare s-a încheiat şi ac­
GENERALIZATĂ ÎN TOATE tivitatea economicQTfinanciarâ desfăşurată de Redl. Ne concentrăm eforturile în două direc­ Mircea Pătrînjan, inginerul şef al C.A.P. Ro­ cu ca
pe tăi
ţii principale, respectiv pe creşterea producţiei
UNITĂŢILE AGRICOLE la îpceputul acestui an. Valorificînd' superior de legume şi a celei, de lapte de vacă. în ceea mos, Gheorghe Prip, preşedintele C.A.P. Silvaş, lori r
resursele secundare din. producţia vegetală, am ce priveşte legumicultura, întreaga suprafaţă a. Ana Tomescu, contabil-şef al C.A.P. Căstău, le, cit
în expunerea secretarului general al partidu­ reuşit să ingrăşam, un număr însemnat de bo­ fermei — 90 de ha — este irigată, â crescut Aurelia Dobrean, preşedintele C.A.P. Vaidei şi şi soc
Mircea Silvestru, directorul general al Direcţiei
lui, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la Congre­ vine şi. să depăşim substanţial planul anual, de gradul de mecanizare şi chimizare a lucrărilor. „elitisi
sul consiliilor de conducere ale unităţilor agri­ livrare a cărnii la fondul de slat. De aseme­ în cadrul: dezbaterilor pe secţiunii au mai generale judeţene pentru agricultură şi indus­ ciază
cole, al întregii fărănimi, în Hotărîre'a şi Che­ nea/' prin valorificarea timpurie a unor legupşc relevat pe larg preocupările şi rezultatele obţi­ trie alimentară. Vorbitorii au făcut o serie de selor,
pfopuneri menite să contribuie la îmbunătăţi­
marea congresului s-a subliniat, necesitatea ca s-au obţinut însemnate “ venituri suplimentare, nute în acţiunea de consolidare economico- consid
o atenţie deosebită să fie acordată generali­ prevederile planului semestrial fjind. devansate financiară a unităţilor agricole tovarăşii : Aurel rea activităţii de viitor şi s-au angajat să ac­ persor
zării experienţei unităţilor fruntaşe, care obţin cu aproape două luni. Nistor, directorul Trustului, judeţean pentru ţioneze energic, fenn pentru materializarea hindi
rezultate superioare în folosirea cu eficienţă — La Congresul ţărănimii s-a pus cu deo­ I.A.S., Mircea Oprişa, inginerul şef al C.A.P, ireproşabilă , a sarcinilor- ce revin agriculturii fizice
ridicată a bazei tehnico-materiale, realizează sebită acuitate problema ridicării eficienţei eco­ Brad, Ana Munteanu, inginerul şef. al C.A-P- judeţului nostru in acest an, în actualul cin­ Sin sfe
producţii sporite cu cheltuieli reduse pe unita­ nomice a activităţii fiecărei cooperative agri­ Boş, Ion Drăgan, preşedintele C.A.P. Pricaz, cinal. dovedi
tea de produs. cole — remarca în cuvînţul său tovarăşul Ioan nifestf
— întreaga atenţie şi, preocupare a organi­ Fulea, preşedintele C.A.P. Boşorod, Acţionînd movîn
zaţiei de partid şi a consiliului de conducere în spiritul sarcinilor trasate de Congresul al XI- contril
al C.A.P, Rapoltu Măre — spunea in cadrul lea. al partidului, cooperatorii, din Boşorod reu­ MASURI ADOPTATE DE PLENARA COMITETULUI JUDEŢEAN rirea
dezbaterilor plenarei inginerul şef. al unităţii, şesc să obţină an de an rezultate economico- DE PARTID PENTRU RIDICAREA riale
Cornel Tărăpoancă — sînt concenţfaie asupra financiare tot mai bune, să asigure materia­ greşul
mobilizării întregului potenţial uman şi material lizarea prevederilor programului de redresare. DIN PUNCT DE VEDERE ECONOMIC A C.A.P. cial-pc
existent în vederea creşterii producţiei la hec­ Edificator, este faptul că în anul trecut produc­ şi mo
tar la toate culturile, cit şi pe cap de animal, ţia globală a unităţii s-a depăşit cu peste 80 Jalonînd, în lumina documentelor Congresului tînd cu strictcte Legea retribuirii muncii în fiinţîn
sporirii producţiei marfă şi reducerii costurilor la sută, în timp, ce cheltuielile au fost' reduse consiliilor de conducere ale unităţilor agricole, C.A.P. suprin
pe unitatea de produs, considerînd că prin a- cu 30 la. sută. Baza redresării economice o con­ al întregii ţărănimi, direcţiile în care trebuie ac­ © Maximă grijă va fi acordată în fiecare mod c
ceasta răspundem prin fapte transpunerii în stituie efortul propriu pentru creşterea pro­ ţionat pentru îmbunătăţirea activităţii economi- cooperativă agricolă valorificării în cele mai I misele
viaţă a prevederilor din Programul general de ducţiei, îndeosebi a celei marfă. în acest scop, co-organizaţprice şi ridicarea din punct de ve­ bune condiţii a producţiei, urmărind îndea­ tatea
ridicare a nivelului de trai al întregului nostru conducerea C.A.P. a luat. măsuri să îngrăşăm dere economie a unităţilor agricole coopera­ proape creşterea veniturilor prin livrarea la I de mo
popor. în urma analizelor temeinice efectuate şi să livrăm suplimentar 20 capete tineret bo­ tiste slab dezvoltate, plenara Comitetului jude­ calităţi superioare şi in perioadele stabilite a
pentru fundamentarea indicatorilor de plan pe vin, să introducem în cultură o suprafaţă de ţean de partid a stabilit o serie do măsuri a acesteia. ) CAI
acest an şi pe actualul cincinal — în spiritul un hectar în incinta fermei zootehnice, să ri­ căror înfăptuire este menită să asigure materia­ © Executarea la timp a lucrărilor de inves­ compc
sarcinilor stabilite de Comitetul judeţean de dicăm potenţialul productiv al unei însemnate lizarea acestui deziderat de maximă însemnă­ tiţii, reducerea costurilor prin utilizarea resur­ I terizat
partid în scopul îmbunătăţirii, continuo a acti­ suprafeţe de pajişti naturale. tate. selor materiale şi de forţă dc muncă din uni­ , orice
vităţii economico-financiare a cooperativelor — Datorită eforturilor susţinute- depuse pen­ & O deosebită atenţie se impune să fie a- tăţi, mobilizarea unităţilor patronatoare la finali­ Irarea
agricole —, au fost luate măsuri de mobilizare tru buna organizare a muncii şi a producţiei, cordată executării la timp, de calitate supe­ zarea obiectivelor constituie sarcini de primă I a sati
a tuturor rezervelor potenţiale de creştere a aplicării tehnologiilor înaintate de creştere şi rioară, potrivit tehnologiilor specifice fiecărei însemnătate în dezvoltarea producţiei agricole. Iterese
producţiei şi a veniturilor băneşti. Deopotrivă ingrăşare a tineretului bovin în complexul nos­ culturi, a lucrărilor agricole care să asi­ 0 Se va urmări cu deosebită răspundere în­ l carier;
ne-am preocupat de sporirea producţiei de ce­ tru de tip industrial — spunea medicul vete­ gure obţinerea unor producţii sporite, ca­ deplinirea integrală a planului lunar de inves­ funcţii
reale şi legume, de qreşţerea producţiei anima­ rinar ştefan Danciu, directorul întreprinderii re să compenseze cheltuielile efectuate, să tiţii, reducerea în continuare a cheltuielilor la (ori.ee
liere, ceea ce a influenţat favorabil şi reduce­ de creştere şi ingrăşare a tineretului bovin crească veniturile şi rentabilitatea produselor. strictul necesar, efectuarea în fiecare lună ai „iculai
rea cheltuielilor.' Spre exemplu, costurile pe Orăştie —, am reuşit să obţinem un spor mediu © Un obiectiv esenţial ii reprezintă creşterea analizelor activităţii economico-financiare, asi- 1 c. cor
tona de porumb boabe au fost reduse în anul zilnic de creştere în greutate de peste un kg producţiei marfă in sectorul vegetal, mai; ales gurînd realizarea ireproşabilă a programelor de
trecut cu 400 lei faţă de cele realizate în anii pe zi şi cap de animal, să reducem costurile a celei de grîu, porumb, legume şi fructe. redresare, mobilizarea tuturor posibilităţilor de | tică, 1
lectivi
anteriori. Factorii care ne-au asigurat o efi­ de producţie şi să sporim an de an benefi­ ® în sectorul zootehnic accentul trebuie pus sporire a veniturilor şi echilibrarea acestora cu
cienţă ridicată sînt : folosirea unor seminţe din ciul, din care o parte a fost repartizat unită­ pe creşterea" producţiei pe cap de animal, îm­ cheltuielile. | sînt
soiuri şî hibrizi productivi, utilizarea cu ma­ ţilor cooperatiste asociate, contribuind astfel la bunătăţirea reproducţiei, sporirea efectivelor ® Organele şi organizaţiile de partid au da­ nolitic
ximă chibzuinţă a îngrăşămintelor chimice şi, redresarea situaţiei lor economico-financiare. numai din prăsilă proprie, precum şi produ­ toria să mobilizeze cooperatorii, pe toţi locui­ | «chim
organice, precum şi extinderea gradului de me­ Dublarea capacităţii de producţie a complexu­ cerea în totalitate în fiecare unitate a fura­ torii satelor la înfăptuirea exemplară a preve­ . funcţi
canizare a lucrărilor la fiecare cultură. Ca ur­ lui în actualul cincinal va determina un aport jelor necesare, prin aceasta renunţînd la chel­ derilor programelor de redresare economică, să ) avani;
mare a producţiilor ridicate şi valorificării u- mai de seamă al unităţii noastre la redresarea tuielile pentru procurarea de animale şi nu­ desfăşoare o intensă muncă politico-organizalo- i gărnic
nor cantităţi sporite de produse la fondul de activităţii C.A.P, treţuri. rică şi educativă pentru întărirea răspunderii ) de su
stat, în anul trecut cooperativa agricolă a ram­ — Avînd stabilit un program concret de ac­ ® Cooperativele agricole vor fi sprijinite în cadrelor de conducere şi specialiştilor din uni­ faţă (
bursat toate datoriile băneşti scadente, a de­ ţiune pentru actualul cincinal, ne preocupăm scopul mai hunei organizări a muncii şi valo­ tăţi, a spiritului de ordine şi disciplină in în­ I faţă (
păşit producţia netă planificată cu peste 50,0.00.0. cu întreaga, răspundere de concretizarea lui rificării depline a resurselor existente, respec- treaga activitate a C.A.P. [ C. es
• turile
k liticia;
I s-a d
Priorităţi în agricultură ACŢIONÎND ÎN SPIRITUL ORIENTĂRILOR DATE DE \ societi
/ litate
CONGRESUL CONSILIILOR DE CONDUCERE
ALE UNITĂŢILOR AGRICOLE SOCIALISTE, I Social
/ prinlr
ÎNTREŢINEREA şite la porumb şi a celei de-a, doua RECOLTAREA AL ÎNTREGII ŢĂRĂNIMI ţ chidăi
intervenţii manuale la sfecla furajeră.
- CULTURILOR Stadiul de dezvoltare a culturilor de ŞI ÎNSILOZAREA f ve şi
rează
porumb, cartofi şi sfeclă, precum şi ie li*
Pe ogoarele C.A.P. Toteşti activita­ ridicarea gradului de îmburuienare FURAJELOR Ţăranii cu gospodărie individuală din eomuna nice
tea la întreţinerea culturilor se des­ determinată de precipitaţiile care au | precui
făşoară pe un front larg. După rebi- căzut în ultimele zile, impun, ca şi în Maximă operativitate şi o largă, taureşc! au constituit 0 asociaţie f c. se.
•lonatul cartofilor pe cele 110 ha, s-a cooperativele agricole din comunele concentrare de forţe se impun la re­ { compc
făcut o praşilă mecanică pe 80 de ha. Pui, Sălaşu de Sus, Rîu de Mori, coltatul şi însilozatul furajelor, ţinind / meni.
Cultura porumbului a fost prăşită me­ Sarmizegetusa şi Unirea să fie între­ seama de faptul că trifoiieneie au a- pentru creşterea oilor
canic pc mai mult de 150 ha din 205 prinse măsuri energice pentru mobi­ juns în. faza de îmbobocire. în con­ j tă op
semănate, iar prăşitul manual s-a lizarea tuturor locuitorilor satelor şi siliile intercooperatiste Orăştie, Geo­ 1 munc;
realizat pe 40 de ha. Cooperatorii au mecanizatorilor la grăbirea praşilelor. agiu, Brad, Simeria şi Deva sînt ne­ In expunerea secretarului general liberului consimţămînt, cetăţenii s-au \ duită
prăşit manual de două ori sfecla fu­ Zilnic trebuie aşigurate - randamente cesare măsuri energice pentru a în­ al partidului, tovarăşul Nicolae înscris în asociaţie cu un efectiv i trebui
rajeră. maxime pe fiecare formaţie, de. lucru cheia grabnic recoltatul lucernei, lu­ Ceauşescu, la Congresul consiliilor de de 888 capete ovine, au delimitat te­ Jţiile
In fruntea întrecerii pentru efectua­ şi utilaj, deoarece pe unele tarlale crare care a mai rămas cţe realizat pe conducere ale unităţilor agricole, al renurile destinate păşunatului, con­ * princi
rea la timp şi de calitate a lucrări­ este necesar să se treacă la efectuarea aproape 250 ha. întregii ţărănimi este pus un accent diţiile în care se realizează folosi­ I cadre!
lor de întreţinere a culturilor se si­ praşilei a doua. Iată de ce primarii în ceea ce priveşte prima coasă la deosebit pe creşterea contribuţiei ţă­ rea acestor suprafeţe, inclusiv orga­ J cii şl
tuează mecanizatorii Ion Mihuţoni, comunelor, preşedinţii C.A.P. şi ingi­ trifoliene, rezultate mai bune au în­ rănimii din zqnele necooperativizate nizarea fertilizării, lor prin tîrlire, în 1 aceea,
Teodor Nicodim, Petru Morarii, Dumi- nerii şefi au datoria de căpetenie să registrat cooperativele agricole din de deal şi de, munte la dezvoltarea vederea sporirii producţiei de iarbă. | mării
tru Stuparu, Vaier Lihoni, Ion Brăi- asigure o bună organizare a muncii in consiliile intercooperatiste Deva şi Si­ producţiei agricole, îndeosebi în do­ Asociaţia este condusă de un comi­ t este
•lă şi alţii. fiecare unitate, respectarea graficelor meria, unde cea mai mare cantitate meniile zootehniei şi pomiculturii. tet de conducere ales de gospodarii j manif
de lucru întocmite pe tarlale în ra­ Pentru a valorifica deplin potenţia­
Cu forţe sporite se lucrează la pră­ port de dezvoltarea culturilor. din aceste furaje a fost însilozată. Lu­ satelor. Comitetul de conducere are i carea
şit şi in brigăzile C.A.P. Sîntămăria- crarea respectivă nu este însă efec­ lul de producţie al acestor zone, pro­ un preşedinte, un secretar şi cinci j servir
Orlea. Culturile de cartofi şi porumb SITUAŢIA PRIMEI PRASILE ME­ tuată nici in proporţie de 25 la sută ducătorii individuali vor fi sprijiniţi membri, care sjnt împuterniciţi să l selor
sînt erbicidate şi li s-a făcut prima CANICE LA CULTURA PORUMBU­ pe total judeţ în cooperativele agri­ cu seminţe din soiuri productive, se ocupe de buna desfăşurare a acti­
lizarea obiectivelor stabilite de ţăra­ i
praşilă mecanică. Tractoriştii Ion LUI, PE CONSILII INTERCOOPERA- cole. reproducători, de rasă, material sădi- vităţii asociaţiei, să asigure materia­
Oneasă, Iordan Ceac, Adinei Petrescu TISTE, ÎN PROCENTE, LA DATA DE Rămîneri în urmă, cauzate în bună tor pomicol, maşini agricole şi li se
şi Simion Dănilescu au început primul 30 MAI A.C. SE PREZENTA ASJ- parte de folosirea cu randament scă­ va asigura îndrumarea tehnică ne­ nii asociaţi.
stropit împotriva gîndacului din Colo­ FEL : zut a utilajelor, se constată şi la în- cesară. în acest context, în expunere Pentru a răspunde prin fapte şi
rado, pe cele 100 ha ocupate cu car­ silozarea furajelor. Din cele 58 000 tone se arată că : „Totodată, apare nece­ a-şi aduce partea de contribuţie la 1
tofi, lucrare pe care — ne-a asigurat Consiliul intercooperatist Realizat% siloz planificate a se obţine în lunile sar ca ţăranii din zonele necoope­ înfăptuirea măsurilor cuprinse în
şeful secţiei de mecanizare, Liviu Mi- mai şi iunie, s-a realizat mai puţin rativizate să fie ajutaţi — acolo unde Programul de creştere a veniturilor
tuca —, o vor termina în trei zile. Geoagiu 87,7 de jumătate/ Cu rămîneri în urmă se doresc — să se constituie în asocia­ lucrătorilor din agricultura de stat,
Datorită efectuării în bune condiţii Orăştie 61 prezintă îndeosebi cooperativele agri­ ţii ale pomicultorilor şi crescătorilor ale ţărănimii cooperatiste şi ale ţă­
a lucrărilor de întreţinere, culturile cole din consiliile , intercooperatiste de animale". ranilor din zona necooperativlzată,
de porumb, cartofi, sfeclă şi cele de Ilia 57,8 Dobra, Geoagiu, Hunedoara şi To­ înţelegînd semnificaţia politică şi e- membrii asociaţiei au hotărit şi au
păioase pe ioale suprafeţele cultivate Călău 53,9 teşti. conomică a transpunerii în viaţă a încheiat contracte in vederea valo­
la C.A.P. silvaş au o dezvoltare vi­ Hunedoara 52,9 hoţgjţrilor Congresului ţărănimii, pre­ rificării unei însemnate cantităţi de
în legătură eu recoltatul furajelor
guroasă, ceea ce constituie o garanţie Deva 52 aducem în atenţia conducerilor uni­
că angajamentul asumat în întrecere tăţilor agricole şi consiliilor populare cum şi avantajele ce Ie Oferă această pi'oduse, respectiv lapte de oaie, lină,
privind depăşirea recoltelor medii pla­ Simeria 4^,1 nouă formă de organizare a activi­ şi carne la fondul de stat. Răspun­
nificate are asigurată o temelie trai­ Toteşti 40,6 comunale necesitatea de a organiza tăţii de producţie, ţăranii cu gospo­ deri şi sarcini precise pentru buna
strîngerea întregii cantităţi de fînuri
nică. Eforturile cooperatorilor şi ale Brad 33,3 existente pe marginea drumurilor, a- dărie individuală din cele patru sate desfăşurare a activităţii asociaţiei,
mecanizatorilor — ne-a spus inginerul ale comunei Bucureşci — respectiv pentru îndrumarea ei în realizarea
şef al unităţii, Ioan Coţolan —, sînt Haţeg 3 0 *7 ceasta constituind o însemnată re­ Bucureşci, Sesuri, Rovina şi Merişor obiectivelor stabilite sînt asumate —
concentrate la încheierea primei pră­ Dobra 30,4 zervă de completare a balanţei fura­ — au hotărit şi au constituit o aso­ în lumina prevederilor legale — de
jere.
către consiliul popular comunal.
ciaţie pentru creşterea oilor. Pe baza