Page 36 - Drumul_socialismului_1977_05

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI î

ian economic economic r » i cadran economic ■
.r ?'■' ■ <&£?i . < 5 . ■ " ' • - , V A • : . • •."; • ' • • *.'..Va' a i*. ■ >.<•* rf-s ’
v
Una tli
Consiliile oamenilor muncl§ -organisme pundere
Colectivul de cocsuri hunedoreni şi-a propus îmbunătăţirea coirmnalt
democratice, colective, de conducere in Expui
ai partid
Ceau.şesci
• — .....— ----------------- ----------- — f calităţii cocsului şi aprovizionarea ritmică a furnalelor o constit
a activităţii economlco-socîaie ţărănimii
vizate Ia
agricole,
Colectivul de cocsari hunedoreni a- şi, înll--o proporţie oarecare, căr­ în perspectivă, pentru o mai bu­ ficarea d
La 8.P.E.G. Deva cordă o atenţie deosebită îmbună­ buni necocsificabili energetici. Co­ nă caracterizare a cocsului din actualul
tăţirii calităţii cocsului, ca o con­ lectivul de cocsari hunedoreni este punct de vedere calitativ, consi­ celor (>50
diţie esenţială pentru reducerea hotărît să participe şi în continua­ derăm necesară experimentarea şi na Vălişo
faţă de
continuă a consumului specific de re, cu simţul celei mai înalte con­
adoptarea în controlul acestuia a
PARTICIPARE mmk RESPONSABILĂ, PENTRU ţiune de o deosebită importanţă, rezistenţei mecanice, dotarea or­ comitetuli
unor metode noi de determinare a
cocs la elaborarea fontei şi, deci,- ştiinţe cetăţeneşti, la această ac­
consiliulu
pentru creşterea eficienţei produc­
în Jumin;
ţiei siderurgice. Hotărîţi să-şi adu­
ilDEPHA SARCINILOR DE PLAN că tot mai mult contribuţia la re­ iniţială de conducerea- partidului ganelor de control tehnic şi labo­ sului (ârî
creţ de
rator cu aparatura necesară deter­
şi statului nostru.
tăţi pe oi
indici
caracteristici
minării
unor
efortului
a
ducerea
Notăm cu satisfacţie că, în ulti­
importurilor,
valutar al statului, cocsarii hune­ ma vreme, furnizorii interni de neconvenţionali, atît pentru cărbu­ lizare.
doreni şi-au mobilizat energic for­ materie primă ne-au sprijinit mai ne cit şi pentru cocs, care să re­ Cum ei
In misiunea sa foarte complexă, asupra modului de îndeplinire a ho- mare ate
dar şi foarte importantă, de a des­ tărîrilor luate în şedinţele consiliu­ ţele şi inteligenţa tehnică, căutind, mult decît înainte, atît în ceea flecte intr-o măsură mai mare va­ fondului
descoperind şi aplicind soluţii efi­
coperi tot mai multe şi mai valoroa­ lui oamenilor muncii şi a propune­ ciente de utilizare pe scară din ce ce priveşte asigurarea cantitativă loarea dc utilizare a acestora. De tăţii pro8
asemenea, vom acţiona cu fermi­
a cărbunilor necesari, cit şi a ni-
acest sen
se resurse naturale — pentru a fi rilor făcute în adunările generale ? tate în vederea creşterii şi mai nat faptul
aduse in circuitul economic. al tă­ — în fiecare şedinţă de consiliu mult a răspunderii pe schimburile extins in
rii — I.P.E.G. Deva desfăşoară o se informează despre soluţionarea Cocs mai mult şi mai bun de producţie, pentru respectarea cu circa 25
activitate susţinută, fructuoasă. Deşi hotărârilor din şedinţa anterioară. stricteţe a tehnologiei de fabrica­ luindu-se
se confruntă frecvent cu vicisitudi­ La rîndul lor, reprezentanţii oame­ ţie şi asigurarea nivelurilor pre­ pajişti ni
nile naturii, cu unele deficienţe nilor muncii în consiliu, care pro- din cărbune de Valea Jiului scrise şi a constanţei caracteristi­ Planul e<
rial a fo;
tehnice şi, pe alocuri, organizatori­ v'in din toate secţiile şi şantierele cilor calitative ale cocsului.
ce, colectivele de geologi şi mi­ întreprinderii, aduc la cunoştinţa Toate rezultatele pozitive obţinu­ săteşti cu
neri din cadrul întreprinderii — dis­ masei de angajaţi despre acest lu­ în ce mai largă in reţetă a re­ velului indicatorilor calitativi deter­ te de colectivul nostru pe linia îm­ insuşit in
persate în multe zone de deal şi de cru. Este forma cea mai eficientă. surselor de materii prime indige­ minaţi, cutn ar fi conţinutul de bunătăţirii calităţii producţiei de
munte ale judeţului, precum şi în Altă formă este înştiinţarea directă ne, respectiv a cărbunilor di.n Va­ cenuşă şi umiditatea. Ne expri­ cocs sc datoresc muncii sirguin-
alte judeţe — se străduiesc să-şi în­ a. oamenilor din partea conducerii lea Jiului. Astfel, au fost stabilite măm convingerea că şi în viitor cioase a oamenilor, care, sub in
deplinească ritmic sarcinile de plan unităţii. Iar alta o constituie infor­ unele tehnologii de fabricaţie a se vor depune eforturi substanţia­ drumarea organizaţiei de partid, U
tot mai sporite pe care le au. De­ marea in cadrul adunărilor generale cocsului metalurgic prin procedeul le de către tovarăşii mineri şi pre­ se străduiesc zi de zi să-şi înde­
altfel, rezultatele obţinute de la.în­ de partid, de sindicat şi ale U.T.C. clasic, cu unele adaptări şi modifi­ paratori din Valea Jiului pentru DE PRI
ceputul anului' — îndeplinirea' şi cări, dar in acelaşi timp au fost învingerea unor dificultăţi cu care plinească şi depăşească sarcinile
dc plan şi angajamentele, să con­
depăşirea planului la toţi indicato­ — O latură pozitivă a 'activităţii puse la punct procedee tehnologice se mai confruntă, în vederea asigu­ tribuie la obţinerea unor rezultate PE
rii (la lucrările de foraj cu 2 la consiliului oamenilor muncii din noi, care să asigure obţinerea u- rării siderurgiei cu materie primă tot mai bune la nivelul C.S. Hu­
sută, la galerii cu 1,5 la sută şi la întreprinderea noastră — remarca nui cocs metalurgic de calitate co­ la cote calitative din ce în ce mai nedoara.
suitori cu 2,5 la sută) — sînt con­ tovarăşul ing. Sever Suciu, şeful respunzătoare, ulilizindu-se drept înalte. Delatminteri, rezultatele ob­ NKCt
cludente pentru hărnicia şi dărui­ serviciului producţie şi membru în materie primă, pe lingă huilele coc- ţinute în îmbunătăţirea substanţia­ ing. KABA EMERIC
rea în muncă a angajaţilor de la consiliu — este largul democratism sificabile, şi unii cărbuni slabi şi lă a cocsului în ultima vreme sînt uzina cocsochimică
I.P.E.G. Deva. pe care-1 promovează şi faptul că foarte slabi cocsificabili, precum concludente. din cadrul C.S. Hunedoara
Privite prin prisma activităţii militează consecvent pentru ca
consiliului oamenilor muncii, a mo­ măsurile bune, experienţa pozitivă, 0 «1
dului în care acest organism colec­ iniţiativele valoroase să fie extinse,
tiv de conducere îndrumă masa de generalizate peste tot unde există Conştiinţa muncitorească înaintată
angajaţi şi decide asupra bunului condiţii. în cadrul şedinţelor de con­ s îset
mers al treburilor întreprinderii, siliu se discută foarte deschis, "de­
succesele amintite ni se par şi mai mocratic, se ascultă părerile fiecă­ deschide noi căi succeselor
semnificative. Pentru că, la I.P.E.G. ruia, se analizează cu discernămint
Deva, consiliul oamenilor muncii soluţiile propuse şi se stabilesc mă­ Zestrea tehnică a I.M.M.R. Sirhe- — Priviţi acest dispozitiv simplu. flux raţional continuu al procesului la
acţionează energic, în deplin spirit surile cele mai bune. într-una din ria se compune în cea mai mare Aşezat pe strung, el permite rotirea de producţie. O mică fisură, o ştran­
democratic, in prim-planul întregii şedinţele consiliului oamenilor mun­ parte din strunguri paralele pentru osiei la nevoie fără a mai folosi gulare intr-un loc şi se dereglează
sale activităţi situînd in permanen­ cii, minerul şef de brigadă Mihai terialului rulant pe calea ferată. în inte. Cum un pod rulant serveşte pindem unul de altul, se munceşte predt
podul rulant, cum se proceda Îna­
osii, roţi şi bandaje necesare ma­
întregul flux, pentru că la noi de­
tă principiul muncii colective, con­ Jderu, membru al consiliului, a ri­
sultarea largă a maselor, atragerea dicat problema asigurării tuturor completare, întreprinderea mai are mai multe strunguri clin hală, tre­ in serie, fiecare executînd anumite
la actul de organizare, conducere condiţiilor pe şantierul de la Lunc- cîteva strunguri „Carusel", freze, buia să aştepte unul după altul. operaţii. Ţin bine minte că acum
şi decizie a unui mare număr de şoara — îmbunătăţirea aerajului, a- maşini de găurit, strunguri mici. De Acum acest timp neproductiv a dis­ 5-S ani nu mai departe foloseam
oameni ai muncii. provizionarea corespunzătoare cu folosirea intensivă, la randament părut — intervine Nicolae Capră, maşinile secţiei doar la 48 la sută le avem
materiale, dotarea cu locomotive de gajat să-şi
Despre modul in care se realizea­ transport — pentru realizarea sar­ maxim a acestor maşini este legată tehnician la biroul organizarea pro­ din capacitate. Buna organizare a ţia la cor
ză aceste deziderate ale muncii co­ cinilor de plan. în scurt timp, con­ nemijlocit îndeplinirea ritmică a in­ ducţiei, care ne însoţeşte în între­ lucrului, ridicarea- conştiinţei mun­ stat, la re
lective la I.P.E.G. Deva ne-a vorbit, ducerea întreprinderii s-a deplasat dicatorilor planului de producţie. prindere. citoreşti şi a calificării profesionale nale. FiecS
mai întîi, tovarăşul ing. Cornel Ar- Este firesc deci ca problema creş­ în alt capăt al halei, strungurile au determinat procentul de peste de posibil
sin, preşedintele consiliului oameni­ pe şantier şi' a rezolvat operativ şi terii indicilor de utilizare a tuturor „Carusel" funcţionează din plin. în- 90 la sută pe carc-1 înregistrăm as­ plan de p:
eficient problema.
lor muncii pe întreprindere : tăzi. Şi nu sintem mulţumiţi de el. sprijinul c
deaproape
— Activitatea consiliului nostru — De multe ori — adaugă tovară­ — Eu aş da două exemple — in­ mai prev«
— în care sînt cuprinşi cei mai re­ şul Marin Stancu, secretarul comi­ niei o maşină şi nici un utilaj tervine Iuliu Bogdan, secretarul or­ In structu
tetului de partid pe întreprindere
prezentativi angajaţi, oameni cu — şedinţele consiliului oamenilor ganizaţiei de partid din secţie : Un o deţin ce
vastă experienţă profesională şi munci se ţin în comun cu ale co­ „Carusel" a fost 13 zile in revizie şi porumb
înaltă ţinută etică — se defăşoa- mitetului de partid. Aşa a fost, de sub randamentul planificat, planificată, dar strungarii au cerut 60 la sută
In vedere?
ră in baza unor planuri de muncă să nu fie diminuat planul lunar al hectar, în
trimestriale, elaborate de organul exemplu, şedinţa din trimestrul I nici ui minut nelucrat! strungului, urmînd ca pină la sfir- soiuri mai
a.c., cînd a fost supusă analizei şi
colectiv de conducere. In cadrul şe­ dezbaterii problema reducerii con­ şitul lunii să folosească astfel ma­ Libelula şi
dinţelor de consiliu, pe care le ţi­ sumurilor materiale. în trimestrul şina incit să recupereze restanţa, să hibrid dub
nem lunar, analizăm activitatea din III, comitetul de partid va reveni maşinilor din dotare să fie în per­ tre două dintre ele şi o „servantă", depăşească planul. Tot pentru a nu pa 90. De
principalele domenii ale întreprin­ cu o nouă analiză, la nivelul organi­ manenţă pe masa de lucru a or­ o macara pivotantă. Pentru a pune lăsa strungul să staţioneze. în 15 ţăranilor i
titatea de
derii, stabilim măsurile ce se im­ zaţiilor de bază, asupra modului în ganizaţiilor de partid, a consiliului şi a lua uriaşele piese pe care le mai cînd un strungar n-a putut lu­ chimice. /
pun. De multe ori, şedinţele le ţi­ care au fost înfăptuite hotărârile şi oamenilor muncii, a întregului co­ lucrează aceste strunguri, înainte se cra. a trecut la strung maistrul O- condiţii sâ
nem in secţiile sau pe şantierele propunerile făcute cu privire la re­ lectiv. Să vedem cum se finali­ folosea podul rulant. Ca şi în pri­ prean şi maşina a dat producţie planificate
întreprinderii, a căror activitate o ducerea consumurilor materiale. zează. mul caz trebuia mereu aşteptat du­ timp de 8 ore fără întrerupere. Din verif
abordăm în cadrul şedinţei. Aproa­ — I.M.M.R. Simeria — preciza podării în
pe de fiecare dată, pe lingă mem­ — Şi totuşi, revine în discuţie to­ începem ancheta noastră în hala pă el, pină termina lucrul la alt tovarăşul Iosif Rădic, secretarul co­ constatat c
brii consiliului, la şedinţe participă varăşul Cornel Arsin — activitatea atelierului mecanic nr. 6, lingă u- strung. Oamenii aceştia au gindit, mitetului de partid — are sarcini vederile la
s-au frămîntat şi au realizat mica
şi alte cadre cu munci de răspun­ consiliului nostru este susceptibilă riaşul strung pe care munceşte co­ mobilizatoare anul acesta : sute de legume, ca
dere şi specialişti din cadrul între­ de îmbunătăţiri. Mă refer la faptul munistul Gheorghe Bretean. In a- macara pivotantă de care se folo­ osii noi montate, alte mii reparate, ceea ce n<
vom onora
prinderii, în felul acesta reuşind să că uneori şedinţele sale sînt prea nul trecut, indicele de folosire a sesc cu repeziciune fără a aştepta iar faţă de 1976 productivitatea mun­ ©co r ,oi, iici.
soluţionăm mai operativ-şi mai e- lungi, că nu toţi reprezentanţii oa­ strungului a fost de 87,2 la sută, sau stinjeni lucrul altora. cii pe angajat va creşte cu 8,5 la Pentru
ficient o serie de probleme. De e- menilor muncii în consiliu ridică indice bun, dar care nu i-a mulţu­ — Aceasta, pe lingă alte măsuri sulă. Rezultatele înregistrate de la productiv
xemplu, şedinţa din luna mai a con­ hotărît, curajos, problemele ce fră­ mit pe cei 3 strungari ce-1 mînu- întreprinse şi finalizăte de noi a fă­ Începutul anului demonstrează că mult de 7
siliului oamenilor muncii, a cărei mântă colectivele în care lucrează, iesc, pe cele 3 schimburi — aflăm cut să sporim indicele de folosire sarcinile sint bine înţelese, se vor s-au făcut
tematică viza problemele actuale şi că nu urmărim cu consecvenţă în­ de la Gheorghe Bretean. a strungurilor de la 85,2 la sută în realiza şi depăşi. întăresc această a- 280 ha au
de perspectivă ale secţiei Aiud, am deplinirea hotărârilor şi măsurilor — Şi ce aţi făcut ? — întrebăm. 1978, la 91-92 la sută în timpul ce firmaţie şi cu două cifre : indicele O preocu
ţinut-o la Aiud şi la ea au partici­ pe parcurs, ci numai la termenele — Nimic deosebit, complicat. Doar s-a scurs din acest an. A crescut general de folosire a maşinilor este stituie şi
pat un mare număr de angajaţi. scadente, că nu dăm întotdeauna o mai bună întreţinere a maşinii, productivitatea muncii, realizăm şi acum de 87.1 la sulă, faţă de 85,2 lui pomicc
Alte şedinţe ale consiliului le-am oamenilor din timp materialele spre o organizare riguroasă a locului de depăşim planul, ciştigăm bine, dar la sută in 1976 (luate separat strun­ peste 18 000
tură ponde
ţinut pe şantierele de la Muncăcioa- a fi consultate, încât să existe o muncă, asigurarea cu cuţite în func­ vrem să muncim şi mai bine, că se gurile au ajuns la 91-92 la sută), iar rii, prunii
sa, Podul Ionului, Roşia Poieni etc., solidă bază de discuţii încă de la ţie de cerinţele operaţiilor ce ur­ poate — zicea Ioan Măglaş, strun­ indicele de folosire a timpului de că rezultat
unde, după controale şi analize pre­ începutul şedinţei. De asemenea, mează să le executăm şi cu apara­ gar pe un „Carusel". lucru este de 96,48 la sută. Bun, dar, îmbunătăţit
liminare la faţa locului, s-a putut trebuie să perfecţionăm modalită­ te de măsură şi control, predarea — Cine alirmă că există secrete spre cinstea lor, oamenii zic că se mai mult r
discuta în deplină cunoştinţă de ţile de informare a colectivului cu şi preluarea lucrului din mers, fără în a realiza indici înalţi de folosire poate şi mai bine. Şi acţionează per­ iuri valoro
rele organi
cauză despre ceea ce s-a făcut şi stadiul îndeplinirii hotărîrilor şi opriri. Astfel, pe 4 luni, indicele de a maşinilor nu spune adevărul — severent in acest sens, avindu-i
despre ceea ce trebuie făcut în con­ propunerilor oamenilor muncii. folosire a strungului a ajuns la 90,7 este de părere Dumitru Oprean, întotdeauna în primele rinduri pe Preocupi r
tinuare. la sută. Şi nu ne oprim aici, pentru maistru în secţia atelierul mecanic comunişti. pundere pc
tinţa pentr
— Cum este informat colectivul DUMITRU GHEONEA că mai sînt posibilităţi de creştere. nr. 6. Secretul este asigurarea unui GH. I. NEGREA dul o poar
trai al ţăr2
toare în a
ANGAJAŢI CU ÎNTREAGA RĂS­ Mare-Retczat şi Chişcădaga, stabi­ iectul Legii
PUNDERE ÎN EFORTURILE PEN­ eronica judeţeană lind, împreună cu oamenii muncii, drepturi d<
TRU ÎNFĂPTUIREA EXEMPLA­ cu organele de conducere, măsuri ţăranilor ci
RA A PLANULUI PE ACEST AN, concrete şi ferme pentru impulsio­ lă din zoii
PE ÎNTREGUL CINCINAL Sinteza narea lucrărilor. De asemenea, Se­ ţăranii din
cretariatul Comitetului judeţean de angajat să
fondul de
Organizaţiile de partid, colectivele partid a participat la plenara cu tăţi de pro
de muncă din judeţul nostru înche­ principalelor evenimente din luna mai activul a Comitetului municipal de In strinsă
ie această lună de mari sărbători şi partid Petroşani, care a analizat vegetală se
aniversări cu rezultate care ates­ activitatea din mineritul din Valea sectorului
tă angajarea lor cu toată răspunde­ dă că munca este mereu mai rod­ tăţii socialiste multilateral dezvol­ 21 mai, modul în care se preocupă Jiului, dezvoltarea in perspectivă a sînt orienta
rea în eforturile întregului popor nică o reprezintă faptul că şi în tate. organele şi organizaţiile de partid acestui important domeniu al eco­ iiorarea ra 1
pentru îndeplinirea exemplară a luna mai, Ia fel ca şi în lunile tre­ şi consiliile oamenilor muncii din u- nomiei judeţului nostru. pe această
sarcinilor de plan pe acest an, pe cute, întregul spor de producţie pre­ intensa activitate politi- nităţile economice de reducerea in zootelini
preocuparea
întregul cincinal, pentru realizarea văzut prin plan sau realizat peste co-organizatorica consa­ cheltuielilor de producţie, a consu­ Au fost, de asemenea, întreprinse in viaţă a i
de producţii suplimentare care să prevederi a fost obţinut pe seama crata ÎNFĂPTUIRII SARCINI­ murilor de materii prime, materia­ o serie de acţiuni în judeţ pe linia revin conni
contribuie ia recuperarea pierderilor creşterii productivităţii muncii. LOR prioritare trasate de le, combustibili şi energie, precum îndrumării şi controlului complex rilor progr
la nivelul municipiului Deva şi al
pricinuite de seismul din 4 martie Obligaţiile ce revin judeţului la CONDUCEREA SUPERIOARA A şi măsurile ce se impun pentru îm­ unor comune, a intensificării muncii dezvoltare
a.c., şi, totodată, să constituie o ba­ export au fost îndeplinite şi ele PARTIDULUI bunătăţirea muncii în acest impor­ politice şi propagandei vizuale în să fie eviţi
răni, intre
ză trainică pentru înfăptuirea cu înainte de termen. tant domeniu. De asemenea, plena­ sprijinul producţiei şi educaţiei în
succes a noilor şi îndrăzneţelor pro­ Consemnăm, de asemenea, faptul întreaga preocupare a organelor ra a examinat stadiul şi eficienţa întreprinderi, pe şantiere, la sate, tor Jă
Gheorghe
grame adoptate dc partid, din ini­ că oamenii muncii din agricultură şi organizaţiilor de partid din ju­ acţiunilor întreprinse pentru redre­ precum şi în alte domenii. Gheorghe, i
ţiativa şi sub conducerea tovarăşu­ au reuşit, printr-o largă mobilizare, deţ a avut în centrul atenţiei, in sarea economico-financiară a coope­ Ioan, Nisto
lui Nicolae Ceauşescu, privind creş­ să încheie la timp însămîntatul po­ luna mai şi are şi în continuare rativelor agricole de producţie. Mă­ Mai consemnăm declanşarea unei şi alţii.
terea generalizată a nivelului de rumbului, să efectueze în condiţii înfăptuirea cu înaltă responsabili­ surile stabilite (publicate în ziarul valoroase iniţiative în agricultură Ţinind se.
trai al întregului popor. calitative superioare lucrările de tate a sarcinilor şi obiectivelor jalo­ nostru) trebuie să stea pe agenda de către comuniştii de la C.A.P. desprinse dl
Industria judeţului Hunedoara a întreţinere a culturilor aferente a- nate de şedinţa comună a C.C. al de lucru a organizaţiilor de partid, Pricaz, Silvaş şi Ostrov : „Brigada Iui Nicolae
îndeplinit planul pe 5 luni eu 5 zile cestei perioade, livrînd statului im­ P.C.R., Marii Adunări Naţionale şi a tuturor factorilor de răspundere agricolă de producţie şi educaţie so­ sul ţărănim
mai devreme, ceea ce a dat posi­ portante cantităţi de produse agro- Consiliului Suprem al Dezvoltării din economia judeţului, a colecti­ cialistă". contribuţiei
bilitate comuniştilor, muncitorilor, alimentare. Economice şi Sociale din 28-29 mar­ velor de muncă. In luna mai a avut loc plenara larţiei din ?
maiştrilor, tehnicienilor şi ingine­ Luna mai a constituit şi o peri­ tie a.c., de Congresul consiliilor de Acordind o atenţie deosebită con­ lărgită a Consiliului judeţean al te Ia creşte
rilor din această ramură dc bază să oadă de creştere a preocupărilor conducere ale unităţilor agricole so­ ducerii şi sprijinirii nemijlocite a oamenilor muncii dc naţionalitate le, vom Ini
asigure realizarea — potrivit da­ pentru folosirea cit mai deplină ă cialiste, al întregii tărănimi, de se­ activităţii de pe marile şantiere maghiară, s-a desfăşurat „Luna studiere a
Cierc a ţărâ
telor estimative — a jumătate din capacităţilor de producţie, maşini­ cretarul general ai partidului, to­ ale judeţului, Secretariatul Comite­ culturii şi educaţiei politice pentru profil pomii
angajamentul anual majorat al or­ lor şi utilajelor, a forţei de muncă varăşul NICOLAE CEAUŞESCU. tului judeţean de partid a analizat, tineret — Costeşti ’77“, iar activită­ mărind punt
ganizaţiei judeţene de partid, pre­ în industrie, agricultură, pe şantie­ Actionînd în lumina sarcinilor în luna care se încheie, multilate­ ţile consacrate sărbătoririi centena­ re a potenţ
cum şi un spor de producţie faţă rele de construcţii ; oamenii muncii prioritare trasate de aceste înalte ral, la faţa locului, munca politico- rului independenţei şi Festivalului tre.
de oerioada corespunzătoare a pri­ nu şi-au precupeţit eforturile pen­ forumuri, de conducerea superioară organizatorică şi stadiul încadrării naţional „Cîntarea României" au GHrC
mului an al cincinalului de 550 mi­ tru a contribui la mersul neabătut, a partidului. Comitetul judeţean de în grafice pe şantierele de pe plat­ cunoscut o mare amploare şi diver­ secretari'!
lioane lei. Cea mai elocventă dova­ mereu ascendent al edificării socie­ partid a dezbătut, în plenara sa din formele de investiţii Călan, Rîu sitate. de