Page 37 - Drumul_socialismului_1977_05
P. 37
5
172 O MARŢI, 31 MAI 1977 Pag. 5
nile de mare răs-
consiliile populare
a fpst subliniată P© şantierele de locuinţe şi obiective social-cuBturale
ecretarului general
tovarăşul, Nicolae
'ongreş/dl ţărănimii
:şterea contribuţiei
ionele necooperati- Se impun eforturi energice pentru accelerarea lucrărilor,
iltarea producţiei
a asigura valori-
în acest an şi în
îal a potenţialului realizarea la timp a tuturor obiectivelor!
spodării din comu-
ire deţin o supra-
2 200 ha, birourile
mnal de partid şi La începutul lunii aprilie a.c., Co s-a primit beton de la S.U.Ţ. Deva, grafice. Astfel se acţionează la
ilar au întocmit, mitetul judeţean de partid a ana
menielor Congre- fierarii-betonişti nu sînt dotati cu viitoarele blocuri din centrul civic
un program con- lizat într-o plenară lărgită cu ac foarfeci de mină necesare tăierii al oraşului, precum şi la atelierul
, cu responsabili- tivul întreaga activitate de inves plaselor sudate pentru planşeele de mobilă, la creşă şi grădiniţă, la
şi termene de rea- tiţii din judeţ, modul în care se prefabricate (fac operaţia aceasta baza de tratament din staţiunea
munceşte şi se acţionează pe toate în condiţii anevoioase cu dalta şi balneoclimaterică Vaţa de Jos, lu
firesc, acordăm şantierele pentru accelerarea ritmu ciocanul), aprovizionarea cu aceste crare atacată cu două luni-în avans.
dosirii raţionale a lui de lucru, recuperarea rămîneri- plase se face la voia întîmplării, Din cauze mai mult sau mai puţin
r, ridicării capaci- lor în urmă, mai fructuoasa conlu mai mult nu se face... obiective, însă, blocul nr. 4, cu 60
a pămîntului. In
demn de menţio- crare dintre proiectanţi — con — Dacă toate aceste neajunsuri de apartamente, va fi dat in folo
prafaţa arabilă s-a structori — beneficiari, predarea la cu care ne confruntăm ar fi rezol sinţă cu mare întirziere, peste două
tă primăvară cu timp şi în avans a obiectivelor, e- vate, ne-am putea încadra în gra luni, ceea ce înseamnă o poticnire
nd desţelenite şi xecutarea lucrărilor la înalţi para ficele de execuţie, altfel..., arăta în munca în general bună a con
ultură o scrie de metri calitativi, prevenirea orică maistru] Saeckler Friedrich. structorilor brădeni, care vor adău
slab productive, ror forme de risipă de materiale, Dincolo, unde se ridică şcoala, sînt ga celor 2 785 de apartamente ridi
c în profil terito-
bătut în adunările folosirea judicioasă, intensivă a mari probleme cu indisciplina. Du cate în ultimii ani la Brad încă
etăţcnii, care şi-au timpului de lucru pe toate şantie pă multe şi grave abateri, zidarului 178 în acest an. Pentru aceasta se
Szekely Ioan i s-a desfăcut con-
tate obiectivele ce rele. impune mai buna folosire a timpu
Printre măsurile hotărite şi adop lui de lucru şi a utilajelor din do
tate de plenară un capitol însemnat tare, evitarea oricăror forme de ri
se referă la şantierele de locuinţe RAIDUL NOSTRU sipă, ridicarea continuă a indicelui
PKRATIV şi obiective social-culturale, subli- PE ŞANTIERELE DIN de calitate a lucrărilor, intr-un cu-
niindu-se necesitatea predării la CALAN, BRAD, SIMERIA vînt, ridicarea muncii şi răspunde
termen şi de calitate a blocurilor de rii tuturor constructorilor la nivelul
NSEMNATATE locuit, şcolilor, magazinelor etc., re celor mai destoinici, cum sînt : zi
partizarea din timp a apartamen tractul de muncă, Ioan Ciuciu şi darii Ştefan Dragu, Ştefan Cazacu,
I ZONELE telor pe întreprinderi, pe viitorii Cezar Babaci au primit avertis Mihai Zegreanu, fierarul-betonist
locatari şi obligativitatea acestora mente pentru absenţe de la pro Ioan Căian, faianţatorul-mozaicar
de a presta muncă patriotică la vii Emil Unguraş, zugravul Slelian
[î ATI VIZATE toarele lor locuinţe, în scopul îm- gram. Unde mai pui că Ioan Ciu Brezovan, instalatorul Gheorghe Scrisoare din Capitală
tensificării lucrului, predării în ciu este tocmai şeful de brigadă Soba, din mlinile cărora iese nu
avans a apartamentelor. constructor ! Deci, dă o „pildă" fru mai lucru de calitate.
moasă oamenilor din formaţia sa !
nţie sporită raidul nostru pe şantierele de lo — Lucrez cu un efectiv de numai SIMERIA : Pauze prelungi,
Asemenea aspecte am urmărit in
cuinţe din Călan, Brad, Simeria. 23 de oameni. Puţini. Nu am dul „Mul! urniri şi stimă constructerilor“
gheri suficienţi. O vreme n-am a- dese „vizite" la vecini...
i gospodării în urmă nu îngrijorează vut cărămidă, am stagnat. Slabe lucrul şi la blocurile 10 şi 11, cu sectorul 5 a trecut prin grele în ţă şi confort in căminele ce fuse
Am urmărit cum se desfăşoară
CĂLAN : Rămînerile
speranţe că va fi gata şcoala la
„Ca şi în alte zone ale Capitalei,
30 august — îşi dă părerea mai
seră
muncitori
Aceşti
avariate.
pe nimeni ? stru] de aici-, Ştefan Nedelcu. cîte 40 de apartamente fiecare, ce cercări în neuitata noapte de 4 constructori au executat ireproşa
se ridică la Simeria. în jurul orei
— Am cerut insistent şi în mai
iStorea Atit la cele 3 blocuri ■— A. 3 şi multe rînduri ajutorul conducerii 12,15 nu se lucra. Cîţiva constructori martie a.c. Cutremurul a provocat bil o serie de lucrări importante
mari pagube materiale, fondul lo
la imobilele din străzile Poenaru
trecuseră drumul şi se odihneau pe
4, cit şi la şcoala cu 16 săli de T.C. Deva pentru impulsionarea lu
o zonă verde, alţii erau întinşi la
clasă din Oraşul nou Călan, ră crărilor pe şantierul lotului 22. Dar soare, iar cîţiva mergeau sau ve cativ fiind greu avariat. Răspun- Bordea, Ppieraşi şi altele, pentru
zind vibrantului apel adresat de care şi-au atras stima, preţuirea
şi admiraţia unanimă a noastră şi
secretarul general al partidului nos-
ei agricole mînerile în urmă. recunoscute de n-am primit decît promisiuni. Se neau de la o bere, de la bufetul din stru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a locatarilor.
două vede treaba că nu-i îngrijorează ră
de
constructori,
sînt
cam
săptămîni, chiar ceva mai mari. li mînerile în urmă de la noi, de la vecini. Ne-am zis că or fi oamenii de a acţiona prompt, disciplinat
în pauza de masă. Am revenit pes
nul dintre blocurile cu 80 de apar Călan — arăta necăjit tovarăşul Io te citeva ceasuri dar ritmul muncii Pentru sprijinul pe care ni l-aţi
tamente, de pildă, avea termenul de nel Hodorog, primarul oraşului. nu se prea... schimbase. Ne îndoim pentru înlăturarea urmărilor seis acordat, pentru lot ce au făcut a-
alizat şi s-au an- dare în folosinţă, în iunie a.c., dar Trustul judeţean are obligaţia să că în asemenea situaţie, vor putea mului, oamenii muncii din sector, ceşti oameni .din judeţul Hunedoa
imenteze contribu în mod sigur nu va fi dat, deoare intervină energic la lotul 22 din respecta angajamentul luat de a avîndu-i mereu in frunte pe comu ra pentru ştergerea grabnică a ur
ia fondului de ce abia i s-au terminat... fundaţiile. Călan, atit pentru eliminarea ori nişti, au depus şi depun eforturi mărilor cutremurului, vă rugăm să
a economici naţio- Cauzele acestor înlirzieri sînt mai căror întirzieri, cit şi pentru întă preda la cheie blocul 10 la 21 iu mari. In acest tenace şi admirabil primiţi sincerele noastre mulţu
ispodării, în raport multe : la blocul A ar mai fi nevo rirea disciplinei. lie a.c., iar blocul 11 — la 15 no efort de refacere a ceea ce cutre miri. Semnează : primul secretar
i repartizat iembrie a.c. Ca să nu mai spunem
fie pe culturi. Cu ie de cel puţin 20 de zidari califi că in şantier e dezordine, risipă de murul a distrus s-au angajai la al Comitetului de partid al secto
ţilor urmărim în- caţi, dar nu se primesc, din 9 dul BRAD : Se acţionează bine, materiale, mina bunului gospodar puţine zile după catastrofă şi cei rului 5, tovarăşul Nicolae Ganea.
e respectate intoc- gheri, 5 au fost trimişi să munceas absentă... 30 de muncitori constructori sosiţi Am publicat extrase din scrisoa
5 acestor planuri, că o vreme în altă parte, fierari- pe un front larg, dar mai din judeţul Hunedoara, de la rea adresată Comitetului .judeţean
niturilor ponderea betonişti sînt doar 3 şi fac greu fa sînt şi poticniri... Raid realizat de l.J.G.C.L. Deva. Hotărirea lor in de partid, scrisoare care face cinste
e, respectiv griul ţă, sînt dese întîrzierile de la pro
re ocupă aproape Constructorii au la Brad un larg GH. I. NEGREA ■ nuncă, dusă pînă la dăruirea de acestor 30 de muncitori construc
suprafaţa arabilă, gram (în 5 mai, ca să dăm doar SABIN CERBU sine, a făcut ca in scurtă vreme tori de la l.J.G.C.L., organizaţiei de
iterii producţiei la un exemplu. 54 de oameni au în- front de lucru, pe care se mun AL. JURCA să putem asigura cetăţenilor loviţi partid de aici, întregului colectiv
an s-au introdus tirziat mai bine de o jumătate de ceşte bine. în majoritatea cazurilor
uctive de grîu, ca oră de ia lucru), în două zile nu se respectă termenele stabilite in corespondent de calamitate condiţii de siguran de muncă al întreprinderii.
ara, precum şi un
porumb din gru-
enea, la disnozhia
a fost pusă can 1 IUNIE-ZIUA INTERNAŢIONALA A COPILULUI
ine îngrăşăminte
există realmente
lăşim producţiile
lectar. (Urmare din pag. 1)
î efectuate la gos- Primul 1 iunie al organizaţiei „Şoimii patriei" Aplecaţi peste asfaltul tro~
patru sate am la educaţia tinerei generaţii parti tuarului, micuţii desenează.
u respectat şi pre- cipă aproape 5 400 cadre didactice. Desenează flori, case, copii
lalte culturi — de Anual, pentru invăţămînt se chel jucindu-se, mare şi soare,
plante <le nutreţ, tuiesc in judeţ din fondurile sta Constituirea — pe baza indica în preajma acestui prim 1 iunie al tul românesc.
certitudinea că ne ţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, organizaţiei. Sînt grăitoare in Ei răspund astfel îndemnului a- căluţi şi avioane. Desenează
mplar indicatorii tului aproape 230 milioane lei, re tot ce populează universul lor
venind in medie 1877 lei de fiecare secretarul general al partidului — acest sens amplele spectacole or dresat copiilor, întregului tineret al de copii lipsiţi de griji. Nu-i
irea potenţialului copil cuprins în grădiniţe, 4 364 lei a Organizaţiei „Şoimii patriei" do- ganizate la nivelul tuturor grădi ţării, de la tribuna Congresului e- deranjează trecătorii ce se
îmfntului, pe mai de fiecare elev de liceu şi peste bindeşte, prin însuşi acest fapt, o niţelor şi al localităţilor, expoziţia ducaţiei politice şi al culturii so opresc, curioşi, să le priveas
pajişti naturale 8 000 lei pentru fiecare copil cu semnificaţie politică de excepţio judeţeană de artă plastică a cialiste de către secretarul generai
ri de curăţare, iar nală profunzime. Ea reprezintă o preşcolarilor, concursul de gimnas al Partidului Comunist Român, că opera. Ei desenează mai
fertilizate, prins in creşe. nouă şi convingătoare dovadă a tică dotat cu Cupa „1 Iunie", pre de a munci şi învăţa neobosit, ales case, case mari şi pers
de scamă o con- Toate eforturile pe care le face grijii statornice pe care partidul şi cum şi alte numeroase activităţi pentru a-şi însuşi cele mai noi' şi pective cu bulevarde largi şi
Itarea patrimoniu- societatea noastră pentru a-şi creş minunate cuceriri ale ştiinţei şi flori multe — ca în realita
comunei. Avem te schimbul de miine au ca ţel e- statul nostru, personal secretarul angajînd marea masă a preşcola cunoaşterii din toate domeniile, tea ce-i înconjoară.
1, în a căror struc- ducarea tinerei generaţii în spiri general al partidului, o poartă rilor.
» deţin merii, pe- tul dreptăţii, cinstei şi omeniei, de creşterii şi împlinirii, educării re Aceluiaşi sistem i se circumscriu astfel incit „să devină oameni cu
nucii. Considerăm voluţionare şi patriotice a tinere acţiunile — dublate de activităţi adevărat culţi, în stare să înţelea
r putea fi mult a face din fiecare tînăr un om tului. gă schimbările revoluţionare ce se
că s-ar asigura dirz, curajos şi perseverent, care practice — întreprinse de comisii produc în natură şi societate, să Desene
ial săditor, din so- să nu se teme de greutăţi şi de Organizaţia „Şoimii patriei", cu- pentru pregătirea informativ me cunoască şi să stăpinească legile
de către pepinie- muncă, capabil să ducă înainte prinzînd copiii între 4—7 ani, este, todică a directoarelor de grădini
în acest scop. flacăra progresului pe pămintul in acelaşi timp, o expresie concre ţe, a educatoarelor şi învăţătorilor naturii şi societăţii, să acţioneze în * I
; cu Întreaga răs- României. Copiii de astăzi, care tă ă modului de aplicare a Pro care lucrează cu grupe' de „Şoimi mod conştient pentru a le pune în pe asfalt
a dovedi recunos- gramului Partidului Comunist Ro ai patriei". slujba fericirii, libertăţii şi bunăs
i.ia pe care parti- vor deveni cetăţenii maturi şi pă tării omului, pentru ridicarea na
licării nivelului de rinţii de miine, trebuie educaţi in mân de făurire a societăţii socia Sărbătorind Ziua internaţională ţiunii noastre pe noi culmi de pro
i, o expresie grăi- primul rind in cultul muncii. „Ceea liste multilateral dezvoltate şi a copiilor, grupele de „Şoimi ai gres şi civilizaţie".
sens fiind şi pro- ce este hotăritor în formarea co înaintare a României spre comu patriei" raportează partidului suc Stib genericul „Creştem o-
ind pensiile şi alte nism, care, dînd o înaltă apreciere cese remarcabile în pregătirea in
gurări sociale ale piilor ca oameni înaintaţi ai EUGEN BURZA dată cu ţara“, copii de la
ipodărie individua- epocii socialismului şi comunis activităţii tinerei generaţii şi consi- formaţi v-lormativă, angajindu-se grădiniţele cu program nor
necooperati vizate, mului — sublinia tovarăşul Nicolae derînd-o o puternică forţă socială, să depună toate eforturile pentru preşedintele Comisiei judeţene pen mal şi prelungit, de la clasele
luna noastră s-au Ceauşescu — este de a sădi in viitorul însuşi al naţiunii, defi a se forma ca demni constructori tru îndrumarea activităţii Organi I ale şcolilor generale din De
irificc în plus la neşte problema creşterii, educării ai societăţii comuniste pe pămîn- zaţiei „Şoimii patriei" va, cuprinşi in organizaţia
însemnate canti- inimile lor iubirea şi respectul fa şi formării acesteia pentru muncă
agricole. ţă de muncă, izvorul celor mai „Şoimii patriei", s-au întrecut
itură cu producţia mari şi mai depline satisfacţii, şi viaţă ca o preocupare priorita ieri intr-un concurs de deşe
ră, de deosebită importanţă.
eşte şi dezvoltarea principalul mijloc de perfecţionare rte pe asfalt. Valoarea unui
ehnic. Eforturile Din această perspectivă, sarcini „loc pe podium" e, la ei, pe
deosebi spre ame- umană, de progres s o c i a l T o ţ i le organizaţiei au un prevalent un plan secundar. La virsta
, pentru ridicarea factorii educaţionali — societatea, caracter politico-edueativ, valori-
a randamentului şcoala, familia, organizaţiile de ti lor fiecare se străduieşte să
i ceea ce priveşte neret — au datoria de a pune ficînd bogatele tradiţii revoluţio se întreacă cu sine însuşi.
itru transpunerea jnunca la temeiul educaţiei tinerei nare şi educative ale judeţului. In desenele lor, adevărată
iilor economice ce Consiliul judeţean al Organiza artă-naivă, realitatea imedia
loastre, a prevede- generaţii, pentru că munca este ţiei pionierilor şi Comisia jude
or judeţene de valoarea supremă a societăţii so ţeană pentru îndrumarea activită tă e nesecat izvor de inspi
riculturii, merită cialiste, sursa intregii avuţii naţio raţie. Pentru Alina Ion şi
iţi numeroşi ţă- nale a poporului, chezăşia împlini ţii Organizaţiei „Şoimii • patriei" au
i amintim pe Nis- rii tuturor aspiraţiilor de progres întocmit, în colaborare cu toţi fac Codruţa Dinşorean, pentru
.i2ş, Ion Pîrva, torii politico-educaţionali, respon Sebastian Guta, pentru Sorin
i, Ion Dud lui şi fericire. Totodată, munca de e- sabili de coordonarea activităţii Ţirţ şi Gavril Caşler, pentru
I Avram, Nicodim ducaţie trebuie să sădească în organizaţiei, un program concret Alina Macave't şi Diana Bol-
ros, Roman Gros conştiinţa tinerei generaţii dragos de activităţi cu caracter organiza
tea fierbinte faţă de patrie şi par toric, metodic şi politico-edueativ. dor, pentru Dalia Henţ şi Ion
de obiectivele tid, respectul faţă de patria popo Programele angajează toate cele Moraru, cartierul, grădiniţa,
:punerea tovarăşu- rului, preţuirea marilor realizări trei comisii municipale, 9 orăşe şcoala, cu viaţa lor de toate
nşescu la Congre- obţinute in anii socialismului şi a zilele, sînt teme pentru desen.
privind sporirea neşti şi 44 comunale, pe toţi cei
podăriilor popu- minunatelor condiţii ce i s-au pus 26 938 de membri ai Organizaţiei Pentru Claudiu Grecu, amin
e necooperativiza- la dispoziţie. • „Şoimii patriei", cuprinşi în gru tirea zilelor petrecute la mare
producţiei agrico- Inconjurînd cu toată dragostea pele de la grădiniţe, cămine, cla cu părinţii e motiv de inspi
inde acţiuni de pe fiii săi, muncind neobosit pen sele I, sate, străzi şi cartiere. raţie, iar lui Dorin Herţa i-a
4
bilităţilor de aso- tru a le asigura un viitor luminos, Prezenţa membrilor Organizaţiei
i în asociaţii cu poporul nostru nutreşte sentimen „Şoimii patriei" a dobîndit o am rămas în memorie cuminţe
>au zootehnic, ur- nia copiilor la „1001 de seri".
deplină în valoa- te de caldă afecţiune faţă de toţi ploare de profundă rezonanţă în
ui comunei noas- -copii planetei, militează cu fer preajma şi în timpul marilor eve Ca în viaţă.
mitate pentru pace, pentru o lume nimente pe oare întregul nostru
4E AVRAM mai dreaptă şi mai bună, pentru popor, într-o atmosferă de puter ION CIOCLEI
îitetuiui comunal ca nimic să nu întunece sufletul nic entuziasm, le-a sărbătorit în Ieri, 30 mai 1377, „şoimii ai patriei" clin municipiul Deva au realizat
;id Vălişoara gingaş al copilăriei. primăvara acestui an şi, mai ales, un frumos „recital" de desene pe asfalt. Foto : VIRGIL ONOIU
