Page 38 - Drumul_socialismului_1977_05

x'a~. 6 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 172 O MARŢI, 31 MAI 1977

IUI RKtAH K CHSIIK A KtVKULl! H TRAI Al 0AMEII19R Midi l EDUCAŢI ÎN SPIRITUL }
/ CINSTEI Şl OMENIEI \
I Intorcîndu-se spre casă, după o-l
Politica economică Expresie vie a grijii | rele do clasă, pionierii Dărău /
> Gheorghc şi Ţibuleac Constantin,»
4 elevi în clasa a VXI-a a şcolii din I
a partidului, profund ce se poartă ţărănimii ) Crişcior, au găsit un portmoneu»
4 în care se afla o importantă su- /
! mă de bani.
1
ţ Educaţi în spiritul cinstei şi o- j
i meniei, ei au predat miliţiei din 1
realistă si cutezătoare (Urmare din pag. 1) cîte 15 ani munciţi neîntrerupt în ) localitate portmoneul cu bani. 4
Păgubaşul, căruia
5 acest sector, Romcea Maria — 23, . ____ . ceea ce pierduse, le s-a restituit;
_
.
adresează /
iar Bretoteanu Rozalia — 17. După
munca fiecărui membru cooperator socotelile ce ni le-am făcut, potrivit «
4 pionierilor şi pe această cale i
(Urmare din pag. 1) cestea sîrit orientate cu prioritate şi se realizează pe măsura spori­ 1 mulţumiri călduroase. )
spre construirea de noi obiective rii producţiei agricole, dezvoltării prevederii proiectului noii Legi a
istorică de dezvoltare — etapa fău­ industriale, dezvoltarea şi moder­ averii obşteşti a fiecărei unităţi pensiilor pentru membri coopera­ PE CIND MASURILE
ririi societăţii socialiste multilate­ nizarea unităţilor existente, creşte­ cooperatiste. In acest scop acordăm tori, vom primi, fiecare, o pensie ,v CUVENITE ?
ral dezvoltate. In cadrul acestui rea bazei materiale a agriculturii, deosebită -atenţie folosirii intensive de 650 lei pe lună la care se vor 4 La Băile Călan se aşteaptă ce- l
proces de amploare şi complexitate dezvoltarea transporturilor, teleco­ a terenului, executării la timp şi adăuga şi alte sume reprezentind va. Dacă ne-am lua după filele '
fără precedent în istoria patriei, municaţiilor, sectorului circulaţiei de calitate a lucrărilor agricole, pensia suplimentară întrucît pentru | calendarului am fi îndreptăţiţi 1
constituirea acesteia contribuim de
proces care vizează întreaga viaţă mărfurilor şi celorlalte ramuri. O dezvoltării avuţiei obşteşti. Sîntem mulţi ani. Este o pensie bună care, să credem că se aşteaptă primii
economică şi socială au fost sta­ mare parte .din fonduri vor fi uti­ hotărîţi ca anul acesta să depăşim turişti estivali, amatori dc soare ţ
adăugată la veniturile ce le reali­
bilite în mod ştiinţific, profund lizate pentru construcţii de locuin­ producţia planificată atît la grâu, zează soţii noştri, ne va asigura o V şi de o baie bună in bazinele i
realist şi cutezător obiectivele dez­ ţe, cămine pentru ncfamilişta .şi alte orz şi porumb, cit şi cea animalieră. 4 staţiunii. O raită prin incinta băi- J
voltării ţării în acest cincinal, ac­ obiective social-culturale. Din zootehnie putem vorbi de pe bătrâneţe fericită. / l-or ne dovedeşte însă că cei ca- t
Grijii pe care partidul şi statul
cent deosebit punîndu-se pe dez­ Potrivit orientărilor date de con­ •acum de unele succese. Planul pe 5 ţ re sînt aşteptaţi sînt organlzato- 1
voltarea rapidă .a bazei tehnico- ducerea partidului şi avindu-se în luni la producţia de lapte marfă a ne-o poartă, sîntem hotărâte să-i 1 rii. Mai bine zis, cei, care ire- 4
materiale a economiei naţionale, a vedere specificul industrial al ju­ fost^ depăşit cu 150 hl, urmînd ca răspundem prin fapte. Vom hrăni 1 buie (n.n. trebuiau) să cureţe ba- I
întregii societăţi. Semnificative sânt deţului, se vor executa lucrări geo­ pînă la finele anului să livrăm Ia şi îngriji cu toată atenţia animalele, 4 zinele populate de o floră şi fau- ţ
1 nă de baltă foarte bogată, între ■
ritmurile înalte de dezvoltare, în logice de peste un miliard lei în fondul de stat cel puţin 2 400 hl, -astfel incit să depăşim producţiile 4 care broscoii domină autoritar, k
condiţiile amplificării neîncetate a scopul identificării şi dării în ex­ cu 300 hl mai mult decît prevede planificate. Rezultatele obţinute pî­ ' (Andrei Oprea, corespondent)
volumului de producţie. Produsul ploatare a noi rezerve de substanţe planul. Vom livra, de asemenea, nă acum ne dau garanţia că vom *
putea suplimenta obligaţiile faţă de
social va creşte intr-un ritm me­ minerale. în Valea Jiului se vor peste prevederi, 10 tone carne şi PROPUNERE
diu de 9 la sută, venitul naţional deschide noi cimpuri miniere la importante cantităţi de grîu şi po­ stat cu 300 hl la lapte şi cu o im­ 1 PENTRU EDILII ORAŞULUI ^
de 10,5 la sută, producţia globală Lupcni-Est, Hobiceni şi Iscroni şi rumb. Vom lua totodată măsuri portantă cantitate de carne in greu­ 4 Un grup de cetăţeni din Deva, \
industrială de 11,2 la sută. iar cea se vor dezvolta minele . existente. pentru a ajunge la un efectiv de tate vie. In total, cooperativa noas­ / care doresc ca oraşul lor să fie .
agricolă de 6—7,2 la sută. La nive­ Se vor mări şi dezvolta capacită­ 540 bovine din care 300 capete mat­ tră va livra anul acesta statului | curat şi bine gospodărit, vin cu 1
lul anului 1980 valoarea producţiei ţile la preparaţiile existente, iar la că, terminarea construcţiei grajdu­ 2 800 hl lapte şi 23 tone carne, cu / o sugestie. Să se interzică vînza- jj
industriale va fi de 1000 miliarde Vulcan se va construi o instalaţie lui cu mecanizare completă, pen­ 500 hl lapte şi 13 tone carne mai
lei, iar cea de cereale de circa 23 de brichetare a huilei. Termocen­ tru 200 bovine, realizarea unul c- mult decît în anul 1976. In plus,
vom livra pe baza contractelor în­
milioane tone. trala de la Mintia îşi va spori ca­ chipament de aspersiune pentru iri­ cheiate, mari cantităţi de grîu, po­
Actualul cincinal va marca o co­ pacitatea cu 410 MW, iar hidro­ garea plantelor furajere şi a celor rumb- şi alte produse agricole. Ne
titură însemnată în exploatarea şi centrala de la Rîu Marc-Rctczat 150 ha do păşune. vom aduce astfel condibuţia la a-
valorificarea rezervelor interne de se va apropia de construcţia fina­ Draia Floarea : — Lucrez, împre­ sigurarea condiţiilor necesare apli­ ' rea de floricele şi seminţe în )
materii prime, materiale şi resurse lă. O importantă dezvoltare va cu­ ună cu Bretoteanu Rozalia, Romcea cării măsurilor stabilite de partid ] parcul de la poalele cetăţii şi i
energetice, în reducerea substan­ noaşte siderurgia prin construirea Maria, Şerban Ileana şi cu alte pentru creşterea nivelului de viaţă 4 la grădina de vară, care din cau- )
ţială a consumurilor specifice, în a 3 noi furnale la Călan şi Hu­ membre cooperatoare, la ferma de al tuturor cetăţenilor patriei. l za celor ce consumă floricele 4
economisirea combustibililor şi e- nedoara, a unei uzine cocsochimi- animale a C.A.P. Ilia, ca îngriji­ ţ sau seminţe şi nu ştiu folosi co- *
ee, şi a încă unei oţelării, a altor
nergiei. obiective care fac ca aportul Hu­ toare. Eu şi cu Şerban Ileana avem V. PÂŢAN j şurile dc gunoi, sînt pline cu 4
1 hîrtii şi coji de seminţe.
Sarcinile şi orientările pentru a- nedoarei în producţia de oţel a 1 Socotind oportună sesizarea, " 4
ceastă perioadă, date de Congresul ţării să deţină un rol de prim or­ I propunem edililor oraşului să,
al Xl-lea, se reflectă şi se regă­ din. Se va dezvolta şi ramura con­ În semn de recunoştinţă ţ procedeze ca atare. ţ
sesc în întreaga structură a planu­ strucţiilor de maşini, cu dezvoltări
lui cincinal în profil teritorial al şi construcţii noi la Petroşani, Criş- Sînt una din milioanele de femei \ „RETEZATUL" CONTRA j
judeţului Hunedoara, în întreaga cior, Deva şi Hunedoara. Este pre­ mi şi după majorarea retribuţiei / „RETEZAT" l
sa dezvoltare economico-socială, văzut ca în actualul cincinal să se ale ţării, care beneficiem de aten­ alocaţia de stat. > In Călan, la şosea, se ridică un 4
pînă în 1980, cu accent pregnant pe dezvolte şi industria uşoară. Pe ţia şi grija deosebită pe care parti­ în semn de recunoştinţă pentru \ modern local de alimentaţie pu-
industrializarea intensivă. Pînă în lingă fabrica de încălţăminte de dul şi statul le manifestă faţă de tot ceea ce am realizat în familie, 1 blică. El se va numi „Ketezat“ şi y
anul 1980, producţia industrială a la Hunedoara, de curind pusă în mamele ce dau viaţă şi cresc copii. -pentru condiţiile de viaţă care ni \ este ridicat de cooperativa meş-1
judeţului va creşte la peste 29 mi­ funcţiune, se vor mai construi fa­ Deşi nu sînt în vîrstă, am născut se oferă de partid şi stat, pentru i teşugărească — simplă coinciden- ţ
liarde lei, faţă de 20,5 miliarde brici de tricotaje la Hunedoara şi trei copii dintre care cel mai mare posibilităţile de a ne. creşte copiii 4 ţă ! — „Retezatul" din Haţeg, i
lei, cit s-a realizat la sfirşitul cin­ Petroşani, o fabrică de confecţii la are 14 ani, iar cel mai mic două — împreună cu soţul meu — -îi i Miine, l iunie, trebuia să aibă 1
cinalului trecut. Iată doar cîteva Hunedoara şi una de textile neţe­ luni. Sînt casnică şi soţul meu, vom educa pe aceştia în spiritul ' loc inaugurarea noii unităţi, dar 4
cifre edificatoare privind nivelul sute în Valea Jiului. Costantin Duduială, lucrează ca devotamentului faţă de patrie -şi l nici vorbă de aşa ceva. Acest e- *
la care va ajunge judeţul în 1980: Eforturile tuturor celor care pro­ şofer pe unul din autobuzele Au­ .partid, în spiritul cinstei, al dem­ 1 veniment nu va avea loc curind. I
k Pentru că aici mai mult nu se ’
7,7 miliarde kWh energie electrică. tobazei din Haţeg. La cea de-a nităţii şi al dragostei pentru mun­ / lucrează. Iată un exemplu, l
9,3 milioane tone cărbune net, 4,4 iectează, pregătesc, execută şi ex­ treia naştere am primit din .partea că. Sîntem hotărîţi ea Sorin, Costi- 4 miercuri, 25 mai, la orele 13,/
milioane tone oţel, 2 milioane tone ploatează aceste realizări minuna­ statului o mie de lei, iar în conti­ că şi Emanuela, copiii noştri, să / 4 femei constructoare beau bere. ţ
ciment, 13 milioane mp ţesături, te trebuie să fie astfel conjugate- nuare o alocaţie care lunar se ri­ ţ Se sficsc cînd observă că le pri- i
2,1 milioane perechi încălţăminte, incit execuţia să se facă ritmic, în dică la 370 de lei. devină cetăţeni demni ai ţării în vim. Şeful de lucrare, cu ochda- ţ
500 mii hl bere. vederea devansării sau respectării, Din presă, de la radio şi tele­ care trăim şi pe care o iubim. \ rii de soare pe nas, a intrat la
in ultimă instanţă, a termenului
Demn de subliniat şi faptul că de punere în funcţiune, pentru vizor am luat la cunoştinţă cu MARIA DUDUIALĂ I bufet. *
în 1980 vom avea pe locuitor o materializarea grabnică a eforturi­ multă satisfacţie de noile măsuri 1 lucrează intr-una din viitoa- 4
4 rele încăperi ale localului. Acest'
producţie industrială de 53 000 lei, lor oamenilor muncii din judeţul privind sporirea alocaţiei de stat şi casnică, Haţeg * tablou dc muncă e caracteristic i
cu circa 20 la sută mai marc de- nostru şi ale statuluir Numai ast­ a ajutoarelor ce se acordă mame­ 4 aici. Gurile rele zic că au un 4
Gurile rele zic că au un,
cît cea care se va realiza pe ţară. lor cu mai mulţi copii. Din retri­ I motiv întemeiat constructorii de 4
La 1 000 de locuitori vor reveni fel se va putea asigura grăbirea buţia soţului meu, care cîştigă bi­ k la „Retezatul" de a nu termina,
361 angajaţi, faţă de 340 ciţi erau creşterii nivelului de viaţă propus ne, ne asigurăm existenţa în con­ Inima a început să frată / obiectivul : vor să contribuie Cît 4
la începutul cincinalului trecut, a- şi care va contribui, totodată, la diţii optime. La sumele realizate 4 mai substanţial la realizarea pla- i
dică vor fi angajaţi în muncă a- îmbogăţirea spirituală a făuritori­ din nou norma! /nulul... bufetului din apropiere.?'
lor obiectivelor cincinalului în ju­ pînă acum, după creşterea aloca­ ţ Să recunoaştem, e şi aceasta o 1
proape 200 mii persoane, faţă de deţul nostru. ţiei de stat vom beneficia anual de i realizare ! 4
175 mii, raportul dintre numărul un spor echivalent cu suma de Recent, la secţia cardiologie a
locuitorilor şi cel al angajaţilor TOMA CAZACU 1 320 lei, fără a adăuga că, pe Spitalului din Brad s-a practicat A DISPĂRUT SIFONUL
fiind de 2,8 locuitori la o persoa­ directorul Sucursalei judeţene baza majorării plafonului de a- pentru prima dată metoda con­ DIN DEVA?
nă angajată. Hunedoara a cordare a alocaţiei pentru copii, versiei electrice a inimii. Este o > Mai multe scrisori sosite la re- ,
In ceea ce priveşte fondurile, a- Băncii de investiţii toţi cei trei copii ai noştri vor pri- metodă modernă, relativ nouă 4 dacţie ne sesizează cvasidispari- 4
de i
(1969) în ţara noastră, utilizată în ' ţia sifonului din unităţile corner-1
anumite boli de inimă, atunci cînd cialc de specialitate ale munici-\
are
Hotărîrea Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. din 24 mai 1977 bolnavul cardiac tulburări grave ■ piului Deva. Chiar aşa ! Nu se t
y mai fabrică sifon Ia Deva, pentru 1
atrială,
(fibrilaţie
ritm
fluîter atrial, iachicarăie paroxis­ i uzul comercial sau casnic ? A 4
J fost abandonat in nădejdea auto- )
tică) care nu revin la ritmul nor­ 1 sifoanelor ? Ce facem insă că nici 4
Important şi juridic mal prin tratamentul clasic. Pro- J patroane pentru autosifoane nu *
curînd aparatura necesară acestui
ţ so mai găsesc ? Şi a venit vara... J
procedeu şi după ce a studiat în
amănunt această metodă, urmînd \ , UNDE-I LEGE... j
Recenta Holărîre a Comitetului Ca o nouă expresie a înaltului cative de ridicare a nivelului con­ şi un instructaj la „Ascar" Bucu­ 1 Ignorînd prevederile legale şi 4
Politic Executiv cu privire la creş­ umanism socialist al orinduirii ştiinţei juridice a cetăţenilor, din reşti, Sorin Bamfi, cu sprijinul l ale statutului C.A.P., consiliul de!
terea rolului unităţilor socialiste, al noastre, recenta Hotărîre a Comite­ partea tuturor factorilor. De ase­ preţios primit din partea clinicii I conducere al cooperativei agrico-)
'organizaţiilor obşteşti, al maselor tului Politic Executiv vine să ex­ menea, toti oamenii -muncii sînt medicale I Timişoara, a efectuat 4 le din Bircea Mică a hotărît să 1
populare în respectarea legalităţii, tindă sfera aplicabilităţii reeducă­ chemaţi să manifeste o atitudine electrocardiovesia bolnavului Du­ * acorde cîte 0,25 norme membrilor I
sancţionarea şi reeducarea prin rii prin muncă — fără executarea combativă împotriva abaterilor, să mitru Despina. 1 din consiliu care participă Ia şe- 4
muncă a persoanelor care comit pedepsei închisorii. contribuie la reintegrarea socială Acest bolnav, fiind internat ca ? dinţe şi cîte o normă celor care I
abateri şi încălcări de la normele Astfel, în cazul abaterilor sau a persoanelor încredinţate colecti­ suferind de stenoză mitrală, a fă­ 4 participă la programul de lucru i
de convieţuire socială şi legile ţă­ încălcării normelor- de convieţuire velor din care fac parte. Se vor a- cut o complicaţie : fibrilaţie atria­ /în zootehnie (!) Oare conducerea.’
rii, se înscrie prin conţinutul său socială săvîrşită de minori, jude­ sigura astfel condiţii corespunză­ lă, şi cu toată medicamentaţia ad­ ţ unităţii nu cunoaşte dictonul po- 4
i trivit căruia „undo-i lege, nu-i /
in preocupările constante ale con­ carea şi sancţionarea acestora ur­ toare pentru traducerea în viaţă a ) tocmeală" ? k
ducerii de partid şi de stat, per­ mează să fie hotărîtă în colecti­ Hotărârii Comitetului Politic Exe­ ministrată, ritmul cardiac nu a
sonal ale tovarăşului Nicolae vele în care aceştia muncesc sau cutiv, din 24 mai, participarea di­ revenit la normal. Dar, prin meto­ | CONTRASTE \
Ceauşescu, secretarul general al învaţă, dîndu-li-se posibilitatea să rectă a oamenilor muncii la acti­ da amintită în numai două secun­
partidului, perftru a spori creşte­ facă dovada prin muncă şi pregă­ vitatea de înfăptuire a justiţiei, de inima bolnavului a început să ) Liceul eeconomic de contabili- ţ
rea rolului unităţilor socialiste, al tire profesională că s-au îndreptat. ca o nouă dovadă a dezvoltării şi bată din nou normal, bolnavul 1 tate şi comerţ din Petroşani, face. j
1 educaţie, datorită profilului său, «
maselor populare în respectarea adîncirii democratismului orindui­ fiind in afara oricărui pericol. 4 economică. Dezvoltă la elevi de- l
legalităţii şi reeducarea prin mun­ Reeducarea prin muncă este pre­ rii noastre socialiste. Această premieră medicală in 1 prinderi de buni gospodari ai '
că a unor persoane care au încăl­ văzută ca o regulă şi în cazul ti­ judeţul nostru, ridică la cote mai 4 bunurilor materiale, pentru valo- k
cat normele de convieţuire socială nerilor de 18—21 ani, care prestea­ NICOLAE STÎNEA înalte prestigiul colectivului de -rificarea tuturor surselor de ve- '
gi legile ţării. ză o activitate utilă în cadrul uni­ preşedintele Tribunalului medici ăi oraşului Brad. (ALE­ ţ nituri. In contrast cu ceea ce se l
tăţii la care sînt încadraţi, iar în
Transformările economico-sociale judeţean Hunedoara XANDRU JURCA, corespondent). i predă Ia catedră, în faţa liceului, ,
intervenite î'n ultimii arii în ţara cazul unor fapte grave sau săvîr- 1 nu departe dc intrarea principa- ţ
noastră s-au reflectat pozitiv pe şite în mod repetat, în alte unităţi / lă. toate deşeurile de hîrtie se t
planul conştiinţei oamenilor muncii decît cea în care lucrează. 1 ard pe pămînt, în loc să fie !
— participanţi activi la opera de Numai în cazuri deosebit de gra­ Contul omeniei, a! solidarităţii 1 strinse şi valorificate.' Cum set
1 împacă cele ce se predau Ia i
făurire a societăţii socialiste multi­ ve, minorii vor fi trimişi în şcoli l catedră despre economisirea şi 1
lateral dezvoltate. speciale de muncă şi 'reeducare, / valorificarea deşeurilor de liîrtie, ţ
S-a încetăţenit o nouă atitudine iar tinerilor între 18—21 ani li se în toate localităţile din judeţul punerile individuale la C.E.C. ale y care în comerţ sînt foarte multe, ţ
faţă de muncă, de avutul obştesc, va aplica pedeapsa închisorii, dar nostru continuă depunerile la cetăţenilor din oraşul Brad se ri­ i cu risipa, cu ceea ce se face )
în limite. mai reduse decit cele
de valorile spirituale ale statului prevăzute pentru persoanele care C.E.C. în Contul omeniei, al soli­ dică la 17 500 iei. ) „practic" în curtea liceului. ^
nostru, -iar opinia publică, colecti­ darităţii umane. © In semn dc ‘solidaritate cu ce­
vele de oameni ai muncii s-au au depăşit această vîrstă. ® Lucrătorii dc la unităţile de tăţenii din zonele sinistrate, locui­ S GOSPODARI CU NUMELE... ^
dovedit a fi în măsură să exer­ Executarea pedepsei prin muncă cale ferată din judeţul nostru au torii comunei Crişcior au realizat Incinta sediului C.A.P. din i
cite un rol important în reeducarea — de către persoanele care au de­ vărsat în acest cont, din retribu­ pînă acum pentru contul omeniei, S Timpa arată a casă a nimănui. 1
celor care s-au abătut de la legile păşit virsta de 21 ani, este prevă­ ţii, suma de 262 458 lei. Staţiile 29 700 lei, iar cei din comuna Ri- 1 Nu are nici un fel de imprejmui- 4
statului şi normele de convieţuire zută ca fiind aplicată în marea C.F.R. au depus 130 614 lei. Sec­ biţa 20 000 lei. 4 re. Totul este vraişte. O mare su- 1
I prafaţă de teren este nccultivată. 4
socială. majoritate a cazurilor de infrac­ ţia L 5 Deva 55 498 lei, reviziile de O Angajaţii unităţilor economi­ k Tot felul de animale şi păsări ale *
Conducerea de partid şi de stat ţiuni — cu excepţia săvh-şirii de vagoane 27 550 lei, iar Secţia C.T. ce şi instituţiilor din oraşul Vul­ .' cetăţenilor pasc în incinta C.A.P. 4
a creat şi cadrul instituţional ne- fapte cu un grad ridicat de pericol 4 Deva 23 328 lei. can- au depus la C.E.C., în contul 4 In jurul adăposturilor de animale/
ceâăr exercitării acestei influenţe social, faţă de care se vor aplica © Colectivele întreprinderilor şi omeniei, din retribuţii, peste 1,3 / domneşte lipsa Ce curăţenie, nu ţ
pozitive, prevăzîndu-se posibilitatea în continuare prevederile Legii pe­ instituţiilor din oraşul Brad au milioane lei. E.M. Vulcan 674 645 ) sînt organizate platîorme de gu- îi
executării unor pedepse fără pri­ nale. depus însemnate sume din retri­ lei, E.M. Paroşeni 298 584 lei, Pre- t noi, iar la depozitul de furaje )
vare de libertate, în condiţiile în Potrivit acestei hotărîri, urmează buţii, în contul omeniei. Angajaţii paraţia de cărbuni Coroeşti 11^720 \ tronează nerînduiala. cînd se v a l 1
care principalul factor educativ îl să se aducă modificări corespunză­ I.M. Barza au vărsat în acest cont lei, Termocentrala Paroşeni 93 284 4 trece la sistematizarea teritoriului 1
constituie munca. toare legislaţiei penale, adoptîn- 833 000 lei, U.U.M.R. Crişcior lei, Fabrica de stîlpi hidraulici I incintei conform sarcinilor din le- 4'
De asemenea, comisiile de jude­ du-se noi norme juridice şi prin­ 145 000 lei, F.I.L. Brad 121 500 lei, 58 370 lei, unităţile şcolare 40 000 4 gile privind sistematizarea şi fon- ’
dul funciar ? Ce are de spus con- k
cată — _ ca organe de influenţare cipii de drept în concordanţă de­ E.M. Ţebea 34 000 lei, E.G.C.L. lei, cadrele medicale 27 786 lei, Co­ | silim popular comunal Băcia şi .'j
obştească — au obţinut rezultate plină cu realităţile proprii orîndui- 41 700 lei, instituţiile spitaliceşti mitetul orăşenesc al femeilor Vul­ / conducerea C.A.P. Timpa, pre- k
bune în asigurarea unui climat de rii noastre. 60 000 lei, unităţile şcolare 30 000 can 6 000 lei, iar comitetul oră­ leum şi consiliul intcrcooperatist / ItlllSU (
; ordine şi disciplină la locurile de Adoptarea recentelor măsuri im­ lei, iar I.C.S. Mixt 33 000 lei. De­ şenesc al U.T.C. 4 000 lei. £ Simeria ?
muncă şi în societate. pune intensificarea activităţii edu-