Page 39 - Drumul_socialismului_1977_05

NR. 6 172 O MARŢI, 31 MAI 1977 Pag. 7

Conferinţa naţională a scriitorilor

0 reuniune a demnităţii profesionale

Conferinţa naţională a scriitori­ itorii României socialiste, prilej ţei au scos în evidenţă, privite Succesul artiştilor hunedoreni pe scena finalei
lor, desfăşurată în zilele de 26—27 pentru aceştia de mîndrie şi de dinăuntru, de către scriitorii înşişi,
mai la Bucureşti, constituie un e- nouă aspiraţie înspre continua per­ succesele dobîndite în ultimii cinci
veniment de o importanţă aparte fecţionare profesională : „Oamenii atît în viaţa literară, cit şi în stilul primului Festival naţional al muncii şi creaţiei
ani, dar şi carenţele existente încă
în viaţa intelectuală a ţării. Afir­ de litere, ca fii ai poporului lor
maţia se confirmă, prin faptul că, — spunea t o v a r ă ş u l Nicolae de muncă al Uniunii Scriitorilor.
VAMALA, ob- în prima zi, Conferinţa a fost ono­ Ceauşescu — trebuie să exprime Organele nou alese într-o atmosfe­
e o ţară In ca- i rată de prezenţa tovarăşului preocupările, dorinţele, năzuinţele ră de riguros democratism, in (Prin telefon de la trimisul nostru)
unei mărfi
5, şi care con- l Nicolae Ceauşescu. Cuvîntarea. pe de mai bine ale propriei naţiuni, frunte cu noul preşedinte al Uni­ După mai bine de jumătate de tură din Orăştic şi soliştii vocali
lirea unei taxe I care secretarul general al partidului să redea in forme specifice, diver­ unii, George Maeovescu, distinsă an de ample manifestări artistice 1
ridicate, une- I şi preşedintele ţării a rostit-o cu se, măreţia epocii în care trăiesc, şi marcantă personalitate a vieţii de muzică populară Elena Pal*
ve la acel im- I acest prilej va rămîne un exemplu să înţeleagă si să înfăţişeze com­ politice şi culturale a ţării, repre­ — numai la faza de masăv în jude­ Drăgan Munteanu, soliştii instrufi
a de instituire l de sinteză a concepţiei partidului zintă o garanţie sigură a unui curs ţul Hunedoara, Festivalul naţional mentişti Pera Bulz, Aurel Sibişan
11
in calea im- > plexitatea fenomenelor sociale, „Cintarea României a adus pe şi Tudorică Munteanu, ansamblul
iromovată de l nostru asupra artei în general, a- lupta pentru lichidarea vechiului, nou, înviorat, al vieţii noastre li­ scene peste 17 000 de artişti ama­ folcloric „Pădureanca al cănrinuţ
11
;au grupări co- supra rostului şi a perspectivelor, pentru afirmarea noului în toate terare. Scriitorii comunişti din tori — iată că a sosit şi clipa fi­ lui cultural din Dăbîca şi ansam-;
ice la restrin- ) literaturii, asupra condiţiei scriito­ domeniile de activitate /.../ Dorim România mulţumesc partidului, per­ nalei. O finală de o importanţă blul coregrafic ai C.S. Hunedoara.'
ilor economice i rului în societatea noastră socia­ o literatură care să contribuie ac­ sonal tovarăşului secretar general
e şi are im- \ listă, în special. Ea va reprezenta tiv la formarea omului nou, la Nicolae Ceauşescu pentru încrede­ fără precedent în istoria confrun­ Pe scena Teatrului satiric „Con­
11
tive asupra co- i" un preţios ghid ideologic şi politic conturarea modelului uman al o- rea cu care îi onorează. Ei sînt de­ tărilor artistice şi în care repre­ stantin Tănase s-au prezentat în
cooperării între j zentanţii judeţului nostru aveau o concurs Ansamblul de estradă al
i dezvoltării e- i de care orice scriitor comunist va rinduirii comuniste. Am realizat cişi să-şi ridice în permanenţă mă­ sarcină dificilă şi de mare răspun­ Casei de cultură a sindicatelor din
ţărilor afecta- j trebui să ţină seama in exercita­ mult, dar mai avem încă şi mai iestria profesională, să-şi lărgească dere : ocuparea unor locuri cit mai ' Petroşani, soliştii vocali de muzică
amânia promo- ţ rea profesiunii sale. Căci una din­ mult de făcut in această privinţă". în. permanenţă orizontul ideologic
itică de activă , tre ideile de bază care se desprin­ Intr-adevăr, literatura noastră a şi politic în aşa fel. incit să poată înalte în ierarhia artei interpreta­ uşoară Sanda Rovinaru şi Gheor­
colaborare în- ) de din desfăşurarea acestei Confe­ realizat în ultimii ani o' seamă* de răspunde oricînd dezideratului care tive de. amatori din România. ghe Olar. Recitatorul Marcel Popon
: înlăturare a i rinţe este aceea a echivalării con­ succese de răsunet, dar au mai ră­ le-a fost înfăţişat de a contribui cu Trecute cu brio peste intransi­ a evoluat pe scena Teatrului de
tacole din ca-) diţiei scriitorului cu. aceea a orică­ talentul şi munca lor „la înflorirea genţa juriului interjudeţenei de comedie. Pînă la această oră nu cu­
lui mondial. 1 mas încă multe de făSut începind noaştem încă „verdictul juriilor,’
11
i arătat secre- 1 rui om al munci : scrisul este o chiar cu descoperirea şi îndrumarea patriei noastre, atît din punct de la Timişoara, echipele de interpreţi în orice caz aprecierile neoficiale
1 al P.C.R., l profesiune iar sciitorul un produ­ profesională şi ideologică a noilor taf vedere material cit şi spiritual, la hunedoreni s-au prezentat luni, 30
R.S. România, j cător a cărui importanţă socială lentc prin cenacluri şi cercuri li­ înflorirea conştiinţei poporului mai a.c., în faţa juriului de la sînt elogioase. Evoluţiile artiştilor
uşescu, accele-l este cu atît mai mare cu cit el terare. Insistenţa cu care preşedin­ nostru". Bucureşti. hunedoreni au fost urmărite de un
'SUâui general 1 mare număr de spectatori bucureş-
11
t mod necesar i creează valori spirituale, adică, va­ tele ţării a relevat în cuvîntarea Conferinţa naţională a scriitori­ In sala „Rapsodia română , din teni care, deseori, au. aplaudat la
lele să-şi asu- * lori, de folosinţă îndelungată, une­ sa importanţa actuală a cenacluri­ lor, în care s-au exprimat deschis, strada Lipscani au evoluat formaţiile scenă deschisă măiestria, ineditul
i de a favor!-1 ori. multiseculară. De aici decurge lor şi cercurilor literare ne îndrep­ cu cea mai deplină sinceritate şi muzical-coregrafice : fanfara Trus­ şi talentul reprezentanţilor judeţu­
ea nestinghe- ' însă şi marea sa responsabilitate tăţeşte să sperăm că şi forurile răspundere, toate .aceste opinii şi tului de construcţii Deva, corul şi
mburilor inter- i profesională. El eşte „un ajutor de culturale judeţene vor accepta i- angajamente, relevîndu-se toate orchestra Combinatului siderurgic lui nostru.
i- 1
•onom' ştiin­ nădejde al partidului în munca deea că a sosit momentul pentru petele de lumină, dar şi cele do Hunedoara, cvartetul -de coarde şi Tot cu acest prilej, în Capitală
11
ţe şi culturale, 1 s-au deschis expoziţii de artă plas­
te orice fel de / delicată şi laborioasă de formare a a-şi modifica în bine optica pe ca­ umbră care definsc viaţa noastră corul do cameră al sindicatului în­ tică, fotografii artistice, artă popu­
vieţii şi discri- l omului nou, cu o conştiinţă nouă, re au avut-o pînă acum asupra a- literară în clipa de faţă, s-a con­ văţământ din Hunedoara, colectivul lară precum şi filme documentare
impietează in .' care-şi trage esenţele din uma­ cestor forme de manifestare artis­ stituit astfel, în adevăratul înţeles de dans tematic al Casei de cultu­
pra colaborării ^ nismul nou, socialist, al zilelor pa­ tică, cu nimic mai prejos sau mai al cuvintelor, ca o reuniune a eti­ ră din Deva, taraful Casei de cul­ realizate de cinecluburi.
triei noastre. Toată cuvîntarea to­ puţin importante dccît celelalte cii şi demnităţii profesionale cu C. DROZD
varăşului Nicolae Ceauşescu este modalităţi ale culturii de masă. , substanţiale şi pozitive repercu­
în acest sens o expresie a încrede­ Toate dezbaterile care s-au pur­ siuni asupra viitorului literelor
rii pe care partidul o are în scri- tat în cele două zile ale Conferin­ româneşti. RADU CIOBANU
,o..; Absolvenţii taeior în faţa examenului vieţii
LITATE, omul ; E sfirşit de mai cîn<i, după Comunist Român de făurire a
persoană inte- l calendar, primăvara Iasă loc su­ societăţii socialiste multilateral
ca întruchipa- / Informarea politică a elevilor rorii sale mai mari, să pîrguiască dezvoltate şi înaintare a Româ­
:alităti biopsihi- 1 şi să coacă pîmea. oamenilor pă- niei spre comunism a imprimat
ii etice, care se / mintului. E început de iunie. O
intr-o activitate I altă primăvară, a viratelor, se invăţămîntului, de toate gradele
■ original, atît Actuală, bogată în conţinui, realizată din România socialistă o nouă
creaţiei de va- l pregăteşte acum să cedeze loc concepţie, un grad superior de
tle şi spiritua- celor ce vin din urmă. Sînt ab­ complexitate. Tinerii aceştia, pen­
solvenţii — tineri de 19-20 de ani
t viaţa politică l tru care studiul a fost' pină a-
In opoziţie cu / după o metodică ştiinţifică aflaţi în faţa unui nou examen cum ocupaţia de bază, slut pre­
care subapre- ţ al vieţii. 1750 de tineri absol­ gătiţi, graţie acestei noi concep­
creativ al ma- i venţi ai liceelor de diferite spe­ ţii, să ocupe eu- suficientă com­
:xism-leninismul I Activitatea deosebit de bogată, a mare de probleme care intră- în a- dezbateri, se desfăşoară în succesi­ cialităţi Şi profile,. din judeţul petenţă un loc in detaşamentul
1 atributul de partidului şi împletirea ei sirînsă cu tribuţiile acestor forme de activi­ uni ciclice de cile două-trei lecţii nostru, se pregătesc să păşească muncitoresc hunedorean, aşa cum
: îl poate do- toate celelalte compartimente, ale tăţi educative. Dar, şi într-un caz pe teme ca-; „Politica industrială- a într-o nouă etapă a vieţii lor. sînt pregătiţi pentru desăvîrşirea
om al muncii vieţii fac tot mai necesară informa­ şi în celălalt, condiţia esenţială pe P.C.R. , „Ridicarea: continuă a ni­ Gaudcamus igitilr — să ne bucu­ pregătirii lor în aulele facultă­
11
telectuale, care, care urmărim • să. o îndeplinească răm, aşadar ; să ne bucurăm ţilor, institutelor de Snvăţămlnfr
de activitate, rea-, cunoaşterea şi popularizarea velului de viaţă al poporului nos­ pentru că drumul lor înainte e superior sau în şcolile de specia­
11
reativitate, ma- fiecărei hotărîri. a fiecărui docu­ subiectele propuse spre dezbatere tru , „Aportul P.C.R. la instaurarea netezit spre destinaţia împlinirii litate postliceală ; pentru că, tot
este actualitatea lor, nu în sens
t inovator, pro- ment politic. Răspunderea aceasta unei noi ordini economice interna­ visurilor, cu părintească grijă, de graţie acelei concepţii superioare,
11
rl, adueîndu-şi are în vedere, înainte de toate, ti­ strict cronologic, ci în sensul opor­ ţionale ,. „PiC.R. şi securitatea euro­ Partidul Comunist Român. şcoala românească a anului 197,7,
11
concretă la fău­ neretul, care îşi poate valorifica pe tunităţii istorice, al importanţei peană . Prin aceasta urmărim ca e- Absolvirea liceului este, de obi­ este şcoală şi veritabilă unitate
ri valori mate- deplin elanul constructiv numai pentru, vremea do faţă. Aşa, de pil­ levuii 3ă cunoască direcţiile funda­ cei, asociată cu nostalgice a.l u>- de producţie, iu care se împle­
rituale, la pro- dă, securitatea europeană este o mentale ale politicii interne şi ex­ cori amin te. Pentru tinerii absol­ teşte armonios pasiunea pentru-
ic, ştiinţific, so- printr,-o temeinică pregătire poli­ problemă mai. v.eche pe agenda isto­
cultural-artistic tică, prin înţelegerea justă a sen­ riei, dar ea continuă, să rămină de­ terne ai ţării, dîndu-le astfel posi­ venţi ai anului 1977, anii petre­ studiu cu- dragostea pentru mun­
cuţi în liceu sînt, ani bogaţi în
■ocialismul, des- sului pe care-1 dăm fiecărei reali­ zideratul principal al naţiunilor din bilitatea să integreze fiecare docu­ împliniri. Programul partidului că, pentru aoea muncă producă­
toare de valori.
oloatarea şi a- zări noi. In acest mod este conce­ ment şi fiecare idee în sistemul
iificînd un nou pută la noi în şcoală informarea această parte a globului. preocupărilor generale ale partidu­
ţă, creează pre- politică. Devenind activităţi şi sarcini di­ lui şi statului. Dar modul de or­
ru ca personali- Cum este şi firesc, materialul de dactice; informările, politice se sub­ ganizare şi desfăşurare a informă­
vină o realitate
dezbatere pentru orele de informa­ ordonează în general rigorilor meto­ rilor politice ar rămîne inoperant carnet cultural
re politică ni-1 oferă vasta şi neo­ dice cunoscute ; altfel discuţiile ar dacă am nesocoti criteriile elemen­
SM, atitudine, bosita activitate internă a partidu­ rămîne simple enunţuri sau lecturi tare ale accesibilităţii, potrivit cu
socială, carac- lui, matmializată, la rîndul ei, în sterile în jurul unor texte oarecare. particularităţile de virstă ale co­
n urmărirea, cu succesele din industrie şi agricultu­ Propunătorul — dirigintele, ori alt piilor. Aceasta presupune, încă din
chiar prin igno- ră, din comerţ şi transporturi, din profesor — îşi, conturează dinainte SERILE CULTURALE ALE ZIARULUI Comitetul judeţean pentru cultură
2selor generale, scopul educativ, subsumînd: acestuia capul locului, cunoaşterea temeini­ „DRUMUL SOCIALISMULUI" şi educaţie socialistă, în cadrul
n- 1
'ii propriilor in- domeniul cercetării ştiinţifice, al cul­ că şi prealabilă a fiecărui docu­ Festivalului naţional „Giniarea
linţa de „a face turii, învăţămîntului şi sănătăţii- La fiecare idee c.e rezultă din dezba­ ment de către cadrele didactice Marţi, 21 mai,, s-a desfăşurat în României".
le a parveni în sfirşitul fiecărei săptămîni, bilanţul tere. Prevederea., scopului atrage care poartă întreaga răspundere comuna Geoagiu o nouă ediţie a G Desfăşurată pe parcursul a pesta
(matineu
orc
pentru
elevi
şl
iale înalte prin l acestor realizări este impresionant după sine obligativitatea, unei gru­ pentru pregătirea politică a elevilor. „Serilo'r culturale ale ziarului spectacol de seară) manifestarea a
ace. Formă par- .' şi el ne furnizează teme preţioase pări tematice a materialului de a- „Drumul socialismului 11 , maaiifestare cuprins expuneri prezentate do
le ihui'ddualism, l de analiză cu elevii. naliză şi dezbatere, aşa. incit, aceas­ Prof. SABIN SELAGEA politico-educativă şi cultural-artisti-
e, în viaţa poli- Activitatea internaţională a ţării tă activitate să capete caracter sis­ directorul Şcolii qenercsle eă organizată de ziarul „Drumul Aulei Doboş, primarul comunei,
Gheorghe Pavcl, redactorul şef ai
ricol pentru co- ) noastre alcătuieşte a doua grupă tematic. în şcoala, noastră, asemenea Mala de Jos socialismului 11 în colaborare cu ziarului „Dramul socialismului",
Carieristului îi l loan Frăţilă, directorul filialei ju­
ie convingerile 1 deţene a Arhivelor Statului, Iosif
ideologice; el îşi l Pop, procuror la Procuratura ju­
principiile * In 1 De la deţeană, dr. ing. Dumitru Prică, de
situaţia care il l
i, îmbină slu- ’ dialog- cu eititorii m dialog cu cititorii la Staţiunea experimentală Geoa­
linguşirea fală l cor<esp©ira€l,e*afti giu, dr. Dan loau Galu, de la Sta­
ri cu indiferenţa 1 ţiunea Geoagiu-Bâi. Şi-au dat con­
■legi şi dispreţul l ţattcJfeBiîe BrufcDrimisaf 6i cursul actorii Lucian Rădulian, A-
:i in subordine. > drian Nicoiau, George Casan şi
■volAar&fiarl Andrei Forţase, de la Teatrul de
aa dintre trasă-ţ tiple,. grele. Din 1962. este numit, me­
cteristice ale po- , estradă Deva, şi grupul folii al
'.lui, A apărut şi ţ canic şef. la C.M: Deva, de unde va CSS MK S-A 11A.TÂT IN EASPMMS Casei de cultură Deva format' din
tat în condiţiile i ACŢIUNI EDUCATIVE şi ieşi la pensie. Alin Diaconu, Florentin Budea şi
aazate pe inega- ţ DE 'ZIUA COPILULUI Un fiu al Văii Jiului a fost. sărbă­ Alexandru Cazan,
lă şi exploatare, torit pe vatra strămoşească a Devei, Intr-o notă . publicată la rubrica rii... S-au luat măsuri, s-au pre­ Momentele artistice au fost sus­
11
lui îi revine, In cadrul „Zilelor cărţii pentru co­ preţuindu-i-se anii îndelungaţi de „Semnal , în ziarul „Drumul so­ lucrat aspectele semnalate cu per­ ţinute de către recitatorii, taraful,
ele, şi sarcina li- pii", biblioteca orăşenească din Ha­ muncă, felul, cinstit, tovărăşesc in cialismului nr. 6153, au fost cri­ sonalul pentru înlăturarea risipei". soliştii şi formaţia de dansui'i a
11
mdiţiilor obiectr £1 ţeg a iniţiat o serie de acţiuni, prin­ care a ştiut să muncească, să-şi în­ ticate unele stări de lucruri ne­ Evident, am reţinut această promi­ Căminului cultural Geoagiu.
ective care gene- l tre care şi recitalul dc poezie patrio­ deplinească toate îndatoririle. Tova­ gative privind modul de păstrare siune şi am urmărit modul cum ea Au fost prezentate filmele docu­
Deşi contracarat> tică „Partid iubit, părinte drag — ţie răşii de muncă i-au urat din toată mentare „Expediţie în . SaheP 1 şi
mei baze econo iţi mulţumim", care a avut loc la inima „La mulţi ani : sănătoşi !“ (loan şi gospodărire a îngrăşămintelor se materializează în practică. „Cu Jules Vernes in Ţara Haţegu­
iciile obiective. 1 -Şcoala generală, organizat de biblio- V. Almăşan, loail Simion, corespon­ chimice destinate fertilizării pajiş­ Fără a minimaliza cu nimic e- lui".
f net ori ( teeara Emilia Chiriţă şi prof. Arige- denţi). tilor naturale. In răspunsul trimis forturile; ce sînt depuse şi rezulta­
de alţi tactoii, ţ
la jddujer, avînd ca participanţi e-
lifestă încă în Ievii clasei a V-a. Au fost recitate 'IU PLANUL PE SASE LUNI redacţiei de către unitatea vizată, tele bune obţinute în activitatea CU PRILEJUL „ZILEI AFRICII"
lentul unor oa- poezii dedicate partidului, patriei şi respectiv de Întreprinderea pentru I.E.L.I.E.P. pentru ameliorarea pa­
e află în fiagran- conducătorului iubit — tovarăşul Membrii ÎNDEPLINIT meşteşugă­ execuţia lucrărilor de îmbunătăţi­ jiştilor, readucem totuşi. în aten­ La Casa de cultură din Petroşani
Cooperativei,
; cu normele de Nicolae Geau.şescu. Săptămînii „Zile­ reşti „Retezatul" din Haţeg au do- rea şi exploatarea pajiştilor Deva, ţie necesitatea de a se preocupa a avut Ioc, sîmbătă 28 mai, cu pri­
rialiste, de con- n-i le cărţii pentru copii" (25 mai — 2 bindit un nou succes în muncă, reu­ sînt invocate o serie de motive, cu maximă răspundere de înfăp­ lejul „Zilei Africii”, un spectacol
ce 1
al-celăţenească ce iunie) i-a fost dedicată şi manifes­ toate avînd drept- scop justifică­ tuirea in condiţii ireproş-abile a o- de muzică uşoară şi muzică folk, :
i guverneze reia-1 tarea, in cadrul căreia copiii de la şind să îndeplinească planul pe pri­ organizat de Uniunea studenţilor a-
re oameni, cu cu / 1 căminul nr. l, prezenţi in sala de mele şase luni ale anului, la indica­ fricani din România, secretariatul
de promovare a lectură a. bibliotecii orăşeneşti, sub torul livrări de mărfuri către fondul Petroşani. Şi-au dat concursul E-
cu cerinţele ■ eti- i - îndrumarea educatoarei Monica Ru- pieţei, cur-42 dc zile (înainte de ter­ pe urmele materialelor publicate valin Gil, Hortencia Cadete, Janina
a
ităţii socialiste de san, au realizat montajul „Tinerii men, La acest: frumos succes au- con­ Ale,. Miranda Riki, Delfina Maiiuel, :
tribuit în mod deosebit secţiile : len­
obiectiv al for- şoimi ai României". La amintitele Julieta Capango, Joao Teta, Maick
ştiinţei socialiste manifestări, ea spectatori au fost jerie, confecţii serie, confecţii din Lamyu, Joao Lubiz, Gaspar Neto,
laterea oricăror orl prezenţi peste 150 de pariicipanţi. piele şi înlocuitori, toate din Haţeg ; formaţia Ana Agola şi grupuri vo­
i de c., educa- a- 1 (PETRE FÂRCAŞIU, Subredacţia vo­ confecţii serie, plisat fuste-plapume- rea situaţiei criticate. Să vedem biectivelor cuprinse în Programul cale ale studenţilor africani.
îenilor în spiritul l luntară Haţeg). rie, lenjerie, decoraţiuni interioare, însă despre ce este vorba. judeţean de îmbunătăţire a stării
îahătutc-a intere- j rame-geamuri, de la Călan. (Nicu în. primul rînd, semnatarii răs­ productive a pajiştilor naturale pc COMUNICĂRI PE TEME
DUPĂ 45 DE ANI DE MUNCĂ Sbuch-ea, corespondent). punsului au încercat să ne convin­ perioada 1976—1980, faţă de preve­
Zilele trecute, colectivul de muncă- gă că numai o mică parte din în- derile căruia există: uncie restanţe FOLCLORICE
de la Centrala minereurilor Deva şi-a ÎNSEMNATE ECONOMII grăşămintele aflate sub cerul li­ în acest an, inclusiv în ceea ce
sărbătorit cu dragoste şi emoţie pe, DE COMBUSTIBIL ber aparţineau subunităţii din Sîn- priveşte administrarea îngrăşămin­ Elevii Liceului pedagogic din De­
unul dintre oamenii săi de mare în­ Angajaţi plenar în acţiunea de e- telor chimice. Menţionăm că aceas­ va, do la olasele de învăţători şi
credere,- inginerul comunist Aurel eonomisire a combustibilului şi ener­ tămăria-Orlea a I.E.L.I.E.P., restul educatoare — membri ai 'cercului
Barbură, care după mai bine de 45 giei, mecanicii de locomotivă de la fiind ale fermei I.A.S. Haţeg. A- tă acţiune a fost mult' întirziată de folclor al liceului — s-au întll-
de ani de muncă a ieşit la pensie. Depoul C.F.R. Simeria reuşesc ca poi, în continuare se arată că: în unele ferme ale întreprinderii, nit eu distinsul folclorist Gheorghe
Născut şi crescut printre minerii Văii lună de lună, printr-o bună îngriji­ „Explicăm situaţia relatată prin constatîndu-se totodată şi- o serie Dumitre seu-Bistriţa; Cu prilejul în-
IAL DIPLOMATIC, I Jiului, a început si) muncească, să-şi aceea că în ziua precedentă con­ de cazuri de risipă. Tată motive lîlnirii au fost susţinute mai mul­
persoane, consti-1 cîştige existenţa de la frageda virstă re şi utilizare a locomotivelor, să care îndeamnă la reflecţii serioase, te comunicări : „Importanta cule­
misiune diploma- ’ de 14 ani. Rîhd pe rînd a muncit în reducă consumurile planificate şi să statării, pe adresa subunităţii noas­ gerii şi valorificării folclorului :
lat din şeful mi- V subteran ca. miner, apoi ca electri­ economisească însemnate cantităţi de tre au sosit şapte vagoane cu în­ la măsuri energice în Vederea mai „Metode de lucru", „Obiceiuri fol­
ilomatice, consi- 7 cian. In anul 1948, trăieşte cel mai combustibil convenţional. Acţionînd grăşăminte, cantitate ce depăşea bunei, gospodăriri şi folosiri a ba­ clorice din zona pâdurenUor", „E-
:etari şi ataşaţi. V pentru îndeplinirea sarcinilor- puse spaţiul de depozitare, din care cau­ zei tehnico-materiale de . care- dis­ lemente folclorice în volumul de
p.d., reprezentînd.' însemnat eveniment din viaţa sa : de partid în acest domeniu, meca­ poezii „Ostaşii noştri" de V. Alec-
bucură de drep- ortacii comunişti îl - primesc în rîn- nicii de, locomotivă, dintre care cele ză două"- vagoane au fost descăr­ pune întreprinderea, urmărind ri­ sartdri, „Rolul revistei „IzvOraşul" în
u obligaţii speci- durile lor. Trei ani mai tirziu este mai bune realizări le au Vladimir cate în afara curţii. O parte din dicarea eficienţei economice a pa­ formarea unităţii culturale a popo­
trimis să studieze. Se întoarce prin­
mităţi şi privile- Pelau, Aurel Carola, loan Dascălu cantitatea de Îngrăşăminte depozi­ jiştilor naturale, care'.să se' regă­ rului român" şi altele. A fost vizi­
natice. tre ortacii săi după 5 ani, ca ingi­ şi alţii, au economisit, de la începu­ tată astfel a fost transportată şi sească în sporirea producţiei de tată- şi o, bogată şi valoroasă ex­
ner electromecanic de mină. Ocupă, tul anului şi pînă acum. 209,4 tone poziţie deschisă de folclorişti- ou
de-a lungul anilor, multe funcţii de de combustibil convenţional.. (I. Po­ împrăştiată în cîmp, restul a fost nutreţuri, şi a producţiei de lapte numele de „Izvoraşul".
răspundere, îndeplineşte sarcini mul­ pa, corespondent). stivuită pentru evitarea degradă- şi carne.