Page 4 - Drumul_socialismului_1977_05

DRUMUL SOCIALISMULUI
r uy. •*

nici o maşlaă şi nici un utilaj

de îs
'mib mndaBieixtuî
nici - un minut. neluorat \
Acuimili
LA î. U.M. PETROŞANI Tovarăşul
rectorul Ţesi
va, răsfoieşti
rile ooişptivi
trei tehnică din d@tar© anului. Pan
producţiei g.
păşire ue aj
cel al pre
peste 4 mili
iiidieîos folosii Uvitatea mui
in procent c
Rezultate no
la principalu
I.U.M. Petroşani — puternică u- operaţii şi în timp determinat, a- prinderii — ţ
nitate constructoare de utilaj mi­ poi se trece la altă maşină, şi la unde s-a int
nier din judeţ şi din ţară — dispu­ alta, şi la alta... Este una din mă­ spor de pro
ne de o zestre tehnică deosebit de surile organizatorice principale prin reducerii cot
solidă şi de complexă.. Cincinalul care creşte coeficientul de utilizare lor totale şi,
materiale.
afirmării depline a revoluţiei ştiin- a maşinilor-unelte, indicele de — Deşi tiu
ţifico-tehnice îşi găseşte aici unul schimburi, timpul efectiv de lu­ Ittlică Florea este dulgher, şef de echipă, Ion Cojocariu, miner, şef de brigadă la mina Co­ terlocutoruJL -
din terenurile de acţiune din cele cru". „Unii dintre noi — adaugă la lotul 2 al I.C.S.H. Munceşte pe platforma siderur­ lica, autorul iniţiativei „Brigadă de producţie şi edu­ brica noastri
mai fertile, cu largă arie de cu­ muncitorul specialist Şink Francisc, gică din Călan. Zi de zi realizează cu echipa sa nu­ caţie socialistă", se numără printre fruntaşii minei, sau doi. Mul
prindere în fiecare sector de acti­ din sectorul freze şr maşini diver­ mai lucrări de bună calitate. realizînd şi depăşind ritmic sarcinile de plan. vreau să zio
vitate. întreprinderea are un sistem se — lucrăm în acelaşi timp la cîte ritmic la p-
ordonat, robust, de organizare şi 4-5, chiar 8 şi 9 maşini. Aceasta îndeplinim şi
conducere, se bucură de o bogată este posibil şi uşor de realizat prin- Bena organizare şi nă sarcinile <
caterii — tizi
tradiţie muncitorească, numele şi tr-o bună organizare a muncii şi la toate sort
prestigiul său fiind de mult bine­ o înaltă pregătire profesională a ţionf - ? econtin
cunoscute în ţară. In halele sale meseriaşilor, prin întreţinerea şi sc ...-eZlntă
imense funcţionează maşini-unelte exploatarea atentă, raţională, a ma­ nostru.
şi agregate de mari dimensiuni, de şinilor". Intr-adevăr,
ridicată complexitate tehnică şi înalt — Alte măsuri, procedee, mijloa­ ordinea înseamnă să ştii concret ce ai de făcut! din Deva abi;
randament, cu ajutorul cărora oa­ ce- de utilizare la randament ma­ de la punere;
menii harnici şi pricepuţi ai „ium- xim a maşinilor-unelte ? % şind să se in
pului" realizează instalaţii, utilaje — încărcarea corespunzătoare cu Obiectivul siderurgic ce se ri­ — l-am întrebat pe şoferul lui — Colaborez bine cu construc­ începutul aces
miniere şi piese de schimb dintre comenzi şi încadrarea cu personal dică la Călan cere o muncă te­ „31-HD-988". torul. Ce se execută bine bifăm, tătilo cu bune
tului. Colectivi
cele mai diverse, pe care minerii calificat pe cele trei schimburi la nace, dusă pînă la dăruirea de — Aşa mi-a zis maistrul. Nu ce nu, nu. (George Şerban, diri­ năr, şi alcătui
le aplică cu rezultate deosebit de toate maşinile, evitarea mersului sine a fiecărui constructor, într-o ştiu cum ii cheamă (Dumitru Pa- ginte de şantier). te din femei,
bune în abataje. în gol, îmbunătăţirea activităţii perfectă organizare, în ordine şi veloni, n.n.). — Consider buna organizare a mers, se maţi
In sprijinul acestor afirmaţii, in­ sculăriilor pe ateliere, autoexigenţă disciplină. Sînt imperative ale —- Eu împart sarcinile pe for­ lucrului, ordinea şi disciplina ce­ acumulează c?
ginera Claudia Kilycn, şeful birou­ maximă din partea fiecărui munci­ muncii de fiecare zi, la toate maţii de lucru, pe oameni, con­ rinţele numărul unu ale muncii te bune rezult
lui organizarea şi programarea pro­ tor. In ultima vreme noi ne-am punctele de lucru. întrebaţi cum trolez cum se îndeplinesc. în bu­ în şantier. Ca maistru, la începu­ prima filă a
ducţiei, aduce argumente concrete, perfecţionat şi diversificat mult ac­ sînt respectate, lucrători de pe na organizare, în statornicirea or- tul fiecărei zile de muncă explic pări a comitt
consiliului oan
convingătoare : tivitatea aici, la I.U.M. Petroşani, platformă ne-au declarat : muncitorilor concret ce au de fă­ situează în
— In activitatea întreprinderii realizînd azi utilaje şi piese de — Mi se spune întotdeauna cu ANCHETA NOASTRĂ cut, controlez şi trag la răspun­ problemă de cc
noastre, un loc de primă importan­ schimb foarte complicate care, pînă cel puţin o zi înainte ce am de dere ca aceste îndatoriri să se tanţă : pregăti
ţă îl ocupă creşterea productivităţii nu de mult, se importau. Dar e loc făcut şi unde. înainte de a termi­ PE PLATFORMA respecte. (Ion Pop, maistru, lo­ rea profesiona;
muncii şi, aceasta, în primul rînd, de mai bine... na o lucrare ştiu unde încep alta. tul 1). ceasta ne-a pi
pe seama utilizării optime, la ran­ Afirmaţia aparţine lui Dumitru (Dumitru Dumilrescu. de 25 ani SIDERURGICA — Muncind de ani buni cu oa­ maistrul loan
damente maxime, a maşinilor-unel- Duma, unul dintre cei mai buni excavatorist la I.C.S.H.). DIN CALAN menii în şantiere, vă dau drep­ ţesători e — să
te — fond tehnic de pronunţată va­ strungari din secţia prelucrări la — In fiecare dimineaţă explic temeinic nun
schimburi, să ;
loare materială şi excepţională în­ rece. Şi adevărul acesta este. La programul de lucru pe ziua res­ tate: buna .organizare, disciplina tot mai bună i
semnătate economică. Pe această I.U.M. Petroşani se execută azi in­ pectivă. Fiind în permanenţă în­ dinii şi disciplinei muncitoreşti şi ordinea sînt „nervii" şantie­ fiilor, prelungii'
rului. Dar nişte „nervi" pe care
bază, productivitatea muncii a înre­ stalaţii şi utilaje miniere, piese de tre oameni, intervin, controlez este loc pentru mai bine. (Subin- noi trebuie să-i stăpînim, să-i di­ ţionaro a maşi
gistrat de la începutul anului o de­ schimb de mare dificultate tehni­ modul cum se îndeplineşte acest giner Liviu Ienăşoni, cu proble­ opririle acciden
păşire de peste 15 la sută faţă de că, dar şi de foarte bună calitate, program. (Aurel Poienaru, mais­ me de organizare de şantier). rijăm. In acest sens am inventat pregătire a t
plan. apreciate unanim de minerii Văii tru). ■ — Loturile de pe platformă nu C.O.Z.-ul, adică raportul zilnic : condus la ridic;
— Cit este indicele de utilizare a Jiului. Preocupările întregului co­ — Uitaţi-vă ! încarcă pămînt în colaborează, nu se ajută între cantitate-om-zi. Să nu-i spui o- ultima vreme,
maşinilor-unelte la nivelul între­ lectiv, sub conducerea organizaţiei autobasculante şi îl descarcă aici, ele. Există fundaţii săpate de 3-4 rnului „du-le lucrează undo ai (iei.
In secţia lesă
prinderii ? de partid, activitatea susţinută des­ unde de fapt terenul trebuie eli­ săptămîni în care încă nu a pus fost ieri", ci concret ce are de boaie merg in ]
— Planul pe acest an este de făşurată la nivelul fiecărei secţii, berat. Deci, va trebui încărcat încă nimeni o bucată de fier-beton. făcut. Asigur fiecărui om front de defectează, dar
87,3 la sută (mult sporit faţă de sector, atelier, eforturile amplifi­ o dată. Muncă în plus. (Autobas­ Autobasculantele de 16,5 tone cir­ lucru, controlez să se încadreze a lui Stan Vezi
197C), şi realizăm 87,5—87,6 la sută. cate continuu de perfecţionare şi culanta 31-HD-988 făcea treaba a- culă cu cel mult 12—13 tone în­ în normele muncii zilnice. Aşa de-aproape, inte
La' maşinile mari, de bază, acest mai bună organizare a muncii se ceasta). Asemenea... organizări, cu cărcătură. Priviţi şi dv. Excava­ am reuşit să realizez planul de repune in foarti
indice este de 90 la sută şi chiar materializează cotidian în producţie. lucrul făcut de două, trei ori, toarele de mare capacitate stau, producţie şi productivitatea mun­ cuitul productiv,
mai mult. Menţionez că analiza ca­ Dacă I.U.M. Petroşani se situează sînt multe în şantier. (Petru Mu- autobasculantele —■ de asemenea cii pe luna aprilie. (Gheorghe munca pe grupul
care le deservii:
re se întreprinde de cîtva timp în frecvent în rîndul unităţilor eco­ rar, diriginte de şantier). (Petre Crăciun, diriginte de şan­ Avram, şeful lotului nr. 1). ximum timpul c
toate unităţile economice ale jude­ nomice fruntaşe din judeţ, dacă a- ■— De ce faceţi treaba aceasta ? tier). ca lună de Iun
ţului, în întreaga ţară, privind iden­ cum, după 4 luni din cel de-al — La apelul de dimineaţă, fie­ şi chiar să dep
tificarea tuturor posibilităţilor de doilea an al cincinalului revoluţiei cărui şef de formaţie de lucru plan. Mai sint,
creştere a indicelui de utilizare a tehnico-ştiinţifice, se prezintă cu. o NOTĂ : i se spune şi ce are de făcut suri. Dar Ie rez
maşinilor-unelte a evidenţiat şi la depăşire a producţiei globale de în ziua respectivă. Se trece la Asemenea exe.
noi o serie de rezerve. circa 20 milioane lei, concretizată lucru in cunoştinţă de cauză. Ast­ şi conştiinciozita
împreună cu inginerul Nicolae — evident — într-un apreciabil vo­ fel, indicatorii graficelor zilnice cum este comun
Lobonţ vizităm cîteva secţii şi a- lum de produse fizice, care se fac Cum folosim şl încărcăm utilajele şantierului căreia ii apartii
teliere de bază ale întreprinderii. simţite din plin în abatajele de împreună cu dirigintele de şantier din partea beneficiarului — se îndeplinesc cu regularitate. multe in aceast
(Augustin Fiorescu, maistru, se­
Peste tot se lucrează asiduu. Săr­ cărbune — în toate acestea se re­ zâ : Margareta !
Popa, Maria Sini
bătorirea zilei internaţionale a ce­ găseşte hotărîtor munca oamenilor întreprinderea „Victoria" Călan, tovarăşul Petre Crăciun, privim cum cretarul organizaţiei de partid, Adriana Stoica,
lor ce muncesc şi a independenţei la maşinile-unelte, cu toată răspun­ se încarcă autobasculantele de 16,5 tone. Excavatorul pune 4 cupe, lotul II). Olga Deac, Tatir
de stat a României a declanşat şi derea pe care o implică acest prin­ cupa avînd 2 metri cubi. Deci, 8 metri cubi de zgură, în cazul în ...Buna organizare, ordinea, dis­ na Munţi an s
care fiecare cupă este plină ochi, ceea ce nu se prea întîmplă. A-
aici noi energii, a generat noi suc­ cipal sector de activitate al colec­ ciplina — „nervii" de fiecare zi putea ce„ .iu— . _
cese în muncă. Strunguri, freze, ra- tivului de aici. Dar, aşa cum re­ ceasta nu face nici pe departe 16 tone ! Cel mult 12—13—14. ai şantierului — sînt în bună P-'nclpalul csb
boteze muşcă din piese uriaşe. Nu marcau şi interlocutorii, există loc — Asta cînd se duce zgură Ia fundaţii sau la viitorul stadion — parte respectaţi pe platforma si­ do lătase Deva
le asistă nimeni. „Mai multe ma­ pentru mai mult şi mai bine. Cu ne spune dirigintele. Pentru bă sîmbătă (23 aprilie a.c., n.n.), Ia orele derurgică a Călanului. Stă în pu­ muiează cu p,
şini, la care se realizează piese această convingere şi cu hotărîrea 15,45 am văzut autobasculanta 31-HD-337 supraîncărcată, de avea terea organizaţiilor de partid, a rienţă din mers,
de mare complexitate tehnică, sînt de a obţine noi şi importante suc­ zgură şi pe cabină. Dar n-a luat-o spre stadion, ci undeva Ia dreapta, comuniştilor-conslructori să acţio­ une şi for(; j t
deservite simultan de cîte un sin­ cese în producţie acţionează harni­ în alte părţi... neze în acest sens, pe măsura e- înscrie frecvent
lor economice c
gur muncitor — ni se spune. Piesa cul colectiv de muncă al I.U.M. Pe­ Deci, se poate şi Ia capacitate maximă. De aceea, aşteptăm răs­ xigenţelor ce li se pun în faţă. în activitatea de
este fixată in dispozitivele maşinii, troşani. puns la întrebarea din titlul notei.
se reglează viteza de execuţie pe DUMITRU GHEONEA GH. I. NEGREA
Priorităţi în agricultură
IN SPIRITUL HOTĂRIRII Şl CHEMĂRII CONGRESULUI CONSILIILOR DE CONDUCERE ALE UNITĂŢILOR
AGRICOLE SOCIALISTE, AL ÎNTREGII ŢĂRĂNIMI
Fiecare palmă de pămînt să fie Insâminţarea porumbului şi întreţinerea cui
introdusă în circuitul agricol torite prin muncă intensă de către derea de care au dat dovadă la în- nu s-a aplicat crbii
Pentru eforturile depuse şi răspun­
Zilele de 1 şi 2 mai au fost sărbă­
trebuie să fie teme
lucrătorii ogoarelor, pentru grăbirea sămînţări, punind accent deosebit pe fiecare unitate. De
semănatului porumbului şi întreţine­ calitatea lucrărilor, merită să fie a- pune maximă grijă
In expunerea secretarului general vind folosirea cu randament ma­ rire a suprafeţelor de teren din ju­ rea culturilor prăsitoare. Timpul fi­ duse laude mecanizatorilor, coope­ tarea altor culturi
al partidului, tovarăşul' NICOLAE xim a fiecărei palme de pămînt. rul fermelor zootehnice. De aseme­ ind favorabil, s-a lucrat cu spor în ratorilor şi cadrelor tehnice, care au pe care se rccoltea:
In permanenta at
CEAUŞESCU, la Congresul consi­ — Un caz de acest fel întîlnim şi nea, C.A.P. Sălişte, Dobra, Mestea­ toate unităţile agricole. Bilanţul ac­ organizat exemplar munca şl au _asi- şi organizaţiilor de
liilor de conducere ale unităţilor a- în comuna noastră — ne spunea to­ căn, Strei, Dineu Mare dispun de tivităţii din ziua de 1 Mai a fost de­ gurat utilizarea la întreaga capaci­ se situeze — aşa c
gricole socialiste, al întregii ţără- varăşul loan Dumitru, secretarul însemnate resurse neutilizate în pri­ osebit de rodnic, concretizîndu-se în tate a tractoarelor şi a maşinilor de la Congresul consili
nimi, se subliniază sarcinile prin­ comitetului comunal de partid Sîn- vinţa creşterii producţiei de furaje efectuarea arăturilor, pe mai mult semănat. ale unităţilor agric
cipale care stau în faţa agricultu­ tămăria-Orlea. Este vorba despre prin gospodărirea judicioasă a pă­ de 260 ha. pregătirea patului germi­ In raza de activitate a S.M.A. Si­ întregii ţărănimi —
rii noastre. C.A.P. Bărăşti, unde în incinta gos­ mîntului, îndeosebi a incintelor sec­ nativ pe 700 ha, însămînţarea a 600 meria se depun eforturi stăruitoare producţii superioare-
ha cu porumb, aplicarea erbicidelor
„Realizarea sarcinilor de sporire podăreasca — la sectorul zootehnic torului zootehnic, a terenurilor afec­ pentru a încheia semănatul porum­ nurile aflate în fo
bului in timpul cel mai scurt posi­
pe 200 ha, întreţinerea sfeclei şi car­
a producţiei agricole, corespunzător —, o suprafaţă apreciabilă de teren tate' depozitelor de nutreţuri. tofilor pe mai mult de 100 ha, lucrări bil. In acest scop s-au constituit a membrilor coopei
de pe toate suprafi
Cu totul inadmisibile sînt şi as­
prevederilor tuturor programelor — stă nefolosită, deşi unităţii nu-i pri­ pectele semnalate la cooperativele pe păşuni, însilozări de furaje ma- I formaţii de mecanizatori''care lucrea­ necooperativizate, u
se arată în expunere — impune sosesc furajele. Vom insista ca pre­ agricole din Spini, Vaţa de Jos, să-verde, acţiuni de îmbunătăţiri ză la recoltatul culturilor masâ-ver- rea lucrărilor agric
acordarea unei atenţii tot mai mari şedintele cooperativei agricole, Ion Dineu Mare. Riu de Mori,. Şerel şi funciare şi altele. de după care urmează să se însă­ cele mai bune cond
bunei gospodăriri a pămîntului, fo­ Resedea, şi inginerul şef Ecaterina în alte unităţi unde nu se respectă Datorită folosirii cu randament mânţeze porumb, trecuîndu-se con­
losirii iui raţionale, aplicării stric­ sporit a timpului bun de lucru în SITUAŢIA INSAM
Crăciunescu să ia/neîntîrziat măsuri cu stricteţe măsurile agrotehnice de comitent la efectuarea arăturilor şi BULUI, IN Pir
te a Legii privind apărarea şi con­ pentru producerea furajelor culti­ protecţie a solului, pe unele supra­ cîmp, a utilajelor şi forţelor de care pregătirea terenului. Totodată, trac­ LII INTERCOf
dispun, o serie de cooperative agri­
servarea solului. Să punem stavilă vate pe terenul respectiv. feţe arăturile neexecutîndu-se — cole au reuşit ca în cinstea sărbă­ toarele de la C.A.P. unde s-a în­ TA DE 2 M
cheiat semănatul au fost deplasate
oricăror tendinţe de risipire a te­ Deşi s-a făcut simţită acut lipsa aşa cum s-au dat indicaţii — pe torii oamenilor muncii să încheie la unităţile care mai au suprafeţe ASTFEL :
renului agricol, să luăm măsurile de furaje, în această primăvară, direcţia curbelor de nivel(!). semănatul porumbului pe toate su­ ce trebuie însămînţate. Atenţie spo­
Risipa de teren, scoaterea lui din prafeţele planificate. Intre aceste u-
cele mai energice pentru utilizarea preşedintele C.A.P. Livadea, Ştefan circuitul productiv şi diminuarea rită se acordă şi întreţinerii culturi­ Consiliul
intensivă a întregului fond funci­ Stoica, şi inginerul şef Virgil Ra­ nităţi se situează C.A.P. Tîmpa, Bă- lor. Cooperativele agricole din Sînt-
ar". recoltelor se produc şi de către cia, Rapoltu Mare, Deva. Strei, Strei- andrei, Rapoltu Mare şi Petreni au Huneiloi.
du nu au schiţat nici un gest pen­ alte unităţi. Situaţii de acest fel, Săcel, Aurel Vlaicu. Cigmău, Boş, tprminat rebilonatul cartofilor, iar
Acţionînd în spiritul acestui im­ tru a folosi cu randament maxim soldate cu pierderi ' irecuperabile Geoagiu
perativ major, conducerile C.A.P. Buituri, Peştişu Mare, Zlaşti, Răcăş- prăşitul sfeclei se află în plină des­ Simeria
din Boşorod, SăiciVa. Sîncrai, Bă- terenurile necultivate din jurul a- din producţia agricolă, oferă I.F.E.T. tle. Hăşdat şi Mînerău. De asemenea, făşurare la C.A.P. Simeria, Băcia şi Deva
cooperative
trei
cele
agricole
ieşti, Simeria şi altele s-au preo­ dăposturilor de animale. Considerînd Deva, I.R.E. Deva, Electromontaj toate în celelalte unităţi. Ilia
că aceasta este o problemă „mi­
Sibiu şi altele. Deoarece pămîntul din comuna Turdaş — Pricaz, Tur-
în ceea ce priveşte lucrările de în­
cupat de redarea în acest an a u- noră", nici conducerile C.A.P. Vaţa constituie principalul mijloc de pro­ daş şi Spini — au încheiat această treţinere a culturilor, rebilonatul Călan
nor noi suprafeţe în circuitul arabil, ducţie în agricultură şi avuţia na­ importantă lucrare. cartofilor in cooperativele agricole Orăştie
care deja au fost sau urmează să de Jos (preşedinte Trifan Pascu), ţională cea mai de preţ se impune, In cursul zilei de ieri s-au însă- s-a realizat pe aproape 50 la sută Brad
Gurasada (preşedinte Octavian Ni-
fie luate în cultură. cula), Tîmpa ■ (preşedinte Viorica ca o îndatorire patriotică şi cetăţe­ mînţat ultimele hectare cu porumb din suprafaţa planificată, iar praşila Toteşti
la sfeclă s-a făcut pe aproape 25 la
Sînt însă şi cooperative agricole Marcu — să ne referim doar la cî­ nească de prim ordin, gospodărirea şi la cooperativele agricole din Ha­ sută. De maximă însemnătate este Haţeg
ţeg. Geoagiu. Nădăştia de Sus. Va­
unde se întilnesc, sub diferite for­ teva exemple — nu au întreprins lui cu maximă chibzuinţă: lea Sîrigiorgiului, Peştişu Mic, Teliuc, şi acţiunea de plivire manuală a bu­ Dobra
me, o serie de aspecte negative pri­ nici o măsura pentru buna gospodă­ N. TIRC03 Archia şi altele. ruienilor din tarlalele de grîu unde