Page 6 - Drumul_socialismului_1977_05
P. 6

Participarea voluntarilor - expresie a năzuinţei

                                                                                                                    Partidul Comunist Român-
                de independenţă a întregului popor romii
                                                                                                                conducătorul luptei poporului

                Războiul   pentru   independenţă   cure   mijloacele   materiale   nece­  voluntari   chiar   fiii   unor   repre­
              din  1877—1878,  datorită  caracte­  sare   deplasării   rapide   spre   pa­  zentanţi  de  seamă  ai  partidului                                                    V
              rului  său  drept,  de  eliberare  na­  trie  în  caz  de  nevoie.  Din  grupul   conservator,   partid   care   nu   era   nostru pentru independenţă
              ţională,  a  declanşat  un  puternic   tinerilor  români  de  la  Paris  se   în  favoarea  intrării  României  în
              entuziasm   în   rândurile   întregu­  remarcau   prin   activitatea   lor   război.   Atitudinea   acestor   tineri
              lui  popor,  gata  să  lupte  pînă  la   patriotică  studentul  Spiru  C.  Ha-   a  făcut  obiectul  unui  articol  a-   si suveranitate naţională
              sacrificiul   suprem   pentru   apăra­  ret   şi   profesorul   Angliei   Deme-   părut  în  ziarul  „Timpul"  —  ar­
              rea  fiinţei  neamului,  a  neatârnă­  trescu.                   ticol   elaborat,   după   părerea   lui
              rii  ţării.  Cercurile  largi  ale  opi­  în  condiţiile  valului  de  entu­  Nicolae   Iorga,   de   către   poetul   „Partidul  nostru  s-a  dovedit  singurul  partid  din
              niei   publice   şi-au   manifestat   de   ziasm   declanşat   de   proclamarea   Mihai Eminescu.       istoria  zbuciumată  a  României  care  s-a  identificat
              la   început   totala   adeziune   la   independenţei,   personalităţi   poli­  Cauza  eliberării  patriei  a  fost
              război,   s-au   considerat   angajate   tice  de  prestigiu,  cunoscute  pen­  îmbrăţişată   şi   de   populaţia   ro­  întru  totul  cu  năzuinţele  şi  interesele  maselor  largi
              şi   responsabile   pentru   purtarea   tru  rolul  progresist  jucat  în  ul­  mânească   din   provinciile   aflate
              lui,  au  înţeles  necesitatea  supor­  timele   decenii,   au   oferit   exem­  sub   ocupaţie   străină.   Învingînd   populare,  a  pus  mai  presus  de  orice  independenţa,
              tării  •  tuturor  greutăţilor  inerente   ple   de   înalt   patriotism.   Astfel,   toate   persecuţiile   autorităţilor,   bunăstarea şi fericirea întregului nostru popor“.
              unui asemenea efort.             Mihail   Kogălniceanu,   ministrul   austro-ungare,  sute  şi  sute  de  vo­
                Exprimînd   starea   de   spirit   a   de  externe,  a  solicitat  înscrierea   luntari  din  Braşov,  Sibiu,  Timi­               NICOLAE CEAUŞESCU
              celor  mai  diverse  clase  şi  pături   fiului  său,  Ion,  în  vârstă  de  18   şoara,   Oradea,  Cluj,  din  Munţii
              sociale,  a  curentelor  şi  tendinţe­  ani,  ca  voluntar;  şi  fiul  a  plecat   Apuseni,  din  Suceava  şi  alte  lo­
              lor   politice,   numeroase   persoane   pe  front  cu  Regimentul  2  Roşiori.   calităţi   ale   Bucovinei   au   trecut   Part/klul   Comunist   Român,   care  opera  de  înflorire  economică,  ştiin­
              din   toate   provinciile   româneşti   O  pildă  asemănătoare  a  dat  şi   clandestin  graniţa  şi  au  venit  să   împlineşte  56  de  ani  de  glorioasă   ţifică  şi  culturală  a  patriei,  de  edi­
              au  cerut  să  participe  ca  voluntari   Ion   Bălăceanu,   agentul   Româ­  lupte   pentru   independenţă.   Ţă­  existenţă,  se  poate  pe  drept  cu­  ficare  a  socialismului  şi,  comunis­
                                                                                                                 vin  t  defini  ca  strateg  al  civilizaţiei  mului  pe  scară  naţională  şi  in­
              în  rînduriie  forţelor  armate.  Din­  niei  la  Viena.  (Cînd  contele  An-   ranii   transilvăneni,   care-şi   tri­  socialiste  şi  comuniste,  ca  promo­  ternaţională.  Este  un  merit  deose­
              tre  aceşti  solicitanţi,  s-au  remar­  drassy,  ostil  independenţei  Româ­  miteau  feciorii  pe  frontul  de  la   tor  al  deplinei  independenţe  şi  su­  bit  al  partidului  nostru  de  a  fi
              cat  în  primul  rînd  reprezentanţii   niei,  a  afirmat  că  această  pro­  Plevna,  îşi  exprimau  speranţa  că   veranităţi   naţionale   a   poporului,   înţeles  pe  deplin  legătura  indiso­
              tinerei   generaţii   care   nu   împli­  blemă  avea  să  fie  decisă  „de  Eu­  după   victorie,   aceştia,   împreună   din  a  cărui  fiinţă,,  zbucium,  aspi­  lubilă  care  exLstu  între  promovarea
                                                                                                                 raţii şi vreri s-a născut.
                                                                                                                                               şi
                                                                                                                                                          fermă
                                                                                                                                                                 a
                                                                                                                                                                   principiilor
                                                                                                                                                  apărarea
              niseră  încă  vîrsta  recrutării.  Ast­  ropa",   Ion   Bălăceanu   i-a   repli­  cu  ostaşii  din  „patria  mumă"  vor   Preluînd,  continuind  şi  dczvoltînd  independenţei  şi  suveranităţii  fiecă­
              fel,  peste  500  de  studenţi  medi-   cat,   în   cadrul   unei   audienţe:   porni către Transilvania.  pe  noi  trepte  tradiţiile  milenare  de  rui  popor  şi  creşterea  forţei  de  a-
              cinişti  din  Bucureşti  şi  Iaşi,  du­  „Aflaţi  că  unicul  meu  fiu  s-a  fă­  Societatea   studenţilor   bucovi­  luptă   neînfricată   pentru   libertate   tracţie   a   socialismului   în   lumea
              pă  mai  multe  întruniri,  au  trimis   cut  soldat  pentru  a  lupta  cu  tur­  neni   „Arboroasa".   a   ajutat   un   şi  independenţă  naţională  ale  po-   contemporanii,  în  care  zeci  şi  zeci
                                                                                                                                           şi-a  de  naţiuni  abia  de  curind  s-au  eli­
                                                                                                                         nartidul
                                                                                                                                  comunist
                                                                                                                 perutitt.
              guvernului   o   moţiune   prin   care   cii  şi  dacă  aş  avea  nenorocirea   număr  de  opt  studenţi  să  se  în­  legat  destinul  său  de  destinele  po­  berat  de  sub  jugul  colonial.  Toa­
              cereau   aprobarea   înfiinţării   unui   ca  el  să  fie  omorît,  m-aş  duce   scrie  voluntari  în  armata  opera­  por,uiui  român,  glasul  său  s-a  ri­  te  principiile  şi  coordonatele  poli-
              batalion  de  voluntari.  în  --Urma   eu  să-l  înlocuiesc.  Nu  există  for­  tivă  română.  Dintre  aceştia,  Ţur-   dicat  puternic  In  toate  momentele  liticii  interne  şi  externe  a  paruua-
                                                                                                                          apărarea
                                                                                                                      în
                                                                                                                                  fiinţei
                                                                                                                 grele
                                                                                                                                        noastre  lui  nostru,  toate  acţiunile  sale  co­
              stăruinţelor   repetate,   în   ianuarie   ţă  omenească  care  să  poată  să  ne   canu,   Mihăilescu,   Beuca,   Olariu,   naţionale.  Fii  ai  poporului,  comu­  respund  intereselor  vitale  ale  po­
              11877,  studenţii  obţin  aprobarea  şi   pună  din  nou  sub  jugul  dezono­  Popovici   şi   Alexandru   Ghibici-   niştii  şi-au  demonstrat  patriotismul   porului  român  şi  în  acelaşi  timp
              în  februarie  au  început  instruc­  rant al Turciei").         Rîvneanu   (prietenul   lui   Emines­  şi  devotamentul  fierbinte  faţă  de   sîut  o  contribuţie  de  seamă  în  lup­
              ţia  sub  comanda  unui  maior  de   Documentele   arhivistiee,   presa   cu)  au  participat  la  bătăliile  de   destinele  ţarii  în  marile  acţiuni  an­  ta  pentru  înnoirea  revoluţionară  a
                                                                                                                 tifasciste  din  anii  1933—1940,  în  lup­
              vînători.   Printre   membri   se   a-   şi   memorialistica   privitoare   la   la   Plevna,   Vidin   şi   Smîrdan.   ta   împotriva   acaparării   bogăţiilor   lumii,  pentru  triumful  înaltelor  i-
              flau   şi   cîţiva   ardeleni   proveniţi   războiul   pentru   independenţă   Autorităţile   imperiale   au   trecut   ţării  de  imperialismul  german  şi   dealuri   de   deplină   libertate   şi
                                                                                                                                               prosperitate ale omenirii. .
              mai  ales  din  rîndul  absolvenţilor   conţin,   din   păcate,   puţine   date   la   represalii  :  societatea  „Arbo­  a  odiosului  dictat  de  la  Viena,  au   Datorită   neasemuitei   griji   a
              liceului  din  Blaj,  care  îşi  conti­  concrete  despre  voluntari  şi  de­  roasa"  a  fost  interzisă,  iar  o  par­  dat  jertfe  de  sînge  in  mişcarea  de   partidului   pentru   destinele   popo­
                                                                                                                rezistenţă antihitleristă.
              nuau  studiile  în  Bucureşti.  Evo­  spre  faptele  lor  de  arme.  Totuşi,   te  din  membrii  ei,  printre  care   Actul  revoluţionar  de  la  23  August   rului  şi  fermităţii  cu  care  a  acţio­
              luţia  evenimentelor  din  ţară  era   ele  oferă  unele  amănunte  intere­  Orest   Popescu,   Eugen   Şireteanu,   3j944  —  insurecţia  naţională  armată  nat  şi  acţionează  in  construcţia  so­
              urmărită  cu  viu  interes  de  tine­  sante   pentru   evaluarea   rolului,   Constantin   Morariu,   Ciprian   Po-   antifascistă   şi   anUimperialistă   —  cialistă,  România  se  înalţă  astăzi
              rii   români   aflaţi   la   studii   în   întinderii  şi  bazei  sociale  a  vo­  rumbescu  şi  Zaharia  Voronca  au   organizat  şi  înfăptuit  sub  condu­  între  popoarele  lumii  ca  o  ţară  a
                                                                                                                 cerea  Partidului  Comunist  Român
              străinătate.   Pregătindu-se   „să   fie   luntariatului în această perioadă.  fost arestaţi.      —  a  marcat  în  istorie  cu  litere  de   demnităţii,  a  progresului,  a  libertă­
              gata  cu  toţii  a-şi  împlini  cu  sîn-   Printre   voluntarii   cunoscuţi   Înrolarea  de  voluntari  din  toa­  aur   intrarea   eroică   a   poporului   ţii  şi  democraţiei,  iar  prin  succe­
              ţerrie  datoria  cînd  ora  va  suna",   pînă  acum  din  documentele  vre­  te  provinciile  româneşti  şi  par­  nostru,  condus  de  partidul  său  co­  sele  sale  şi  politica  sa,  prin  acti­
              studenţii   români   din   Paris'   au   mii,  notăm  pe  tînărul  Grigore  I.   ticiparea   lor   la   luptele   purtate   munist,  intr-o  nouă  epocă  —  epoca   vitatea   neobosită   desfăşurată   de
                                                                                                                 împlinirii  idealurilor  de  dreptate  so­
              ales   în   primăvara   anului   1877   Ghica,  fiul  lui  Ion  Ghica,  secre­  în   anii   1877—1878   a   constituit   cială  şi  naţională  pentru  care  au  lup­  partidul  şi  statul  nostru,  de  tova­
              un  comitet  compus  din  C.  Can-   tar  al  Agenţiei  române  din  Con-   una  dintre  formele  principale  de   tat  şi  s-au  jertfit  nenumărate  ge­  răşul  Nicolae  Ceauşescu,  se  bucu­
                                                                                                                                               ră  de  o  largă  stimă  şi  consideraţie
              tacuzino,  I.  Crăciunescu,  G.  Panu,   stantinopol,   poetul   Ioan.   Neni-   manifestare  a  aderenţei  şi  spri­  neraţii  de  înaintaşi,  epoca  cuceririi   pe  plan  internaţional,  de  un  pres­
                                                                                                                 integrale  a  independenţei  şi  suve­
                                              ţescu,  Vintilă  C.  A.  Rosetti,  fiul   jinului  acordat  de  populaţia  ci­
              C.  M.  Mironescu  şi  A.  Lamibrior                                                               ranităţii   naţionale.   „Răsturnarea  tigiu   fără   precedent   iu   întreaga
                                              revoluţionarului   şi   omului   poli­  vilă  armatei  române  angajată  în   dictaturii  militaro-fasciste  şi  a  do­  noastră istorie.
              cu  misiunea  de  a  culege  toate   tic  progresist  C.  A.  Rosetti,  Ion   războiul pentru indeoendentă,  minaţiei   Germaniei   hitlcriste   —   Poporul  român  este  astăzi  puter­
              ştirile sosite din ţară şi să pro­  Lahovari  ş.a.  Au  cerut  să  plece            C. DROZD       sublinia   t o v a r ă ş u l    Nicolae  nic  angajat,  sub  conducerea  parti­
                                                                                                                 Ceauşescu  Ia  Congresul  al  Xl-lea  dului  comunist,  in  opera  istorică  de
                                                                                                                 al  partidului  —  a  marcat  o  co­
                                                                                                                 titură  istorică  în  viaţa  poporului   făurire  a  societăţii  socialiste  mul­
                Eroi în lupta pentru Independenţa României                                                       nostim,  a  deschis  calea  pentru  eli­  tilateral  dezvoltate  şi  de  înaintare
                                                                                                                 berarea  deplină  a  ţării,  pentru  tre­
                                                                                                                                                                  îndeplinirea
                                                                                                                                                    comunism.
                                                                                                                                               spre
                                                                                                                                                             Prin
                                                                                                                 cerea   Ia   înfăptuirea   transformă­  măreţelor  obiective  ce  ii  stau  în
                     1.  Sublocot.  G.  Botcscu  ;  2.  Sublocot.  Const.  Vlescu  ;  3.  Locot.  Ioan  I.  Roscttî  ;  i.  Căpitan  Ion  G.  Năsta-   rilor   democratice,   pentru   întărirea  faţă,  el  va  realiza  noi  progrese
                 so  ;  5.  George  Tintila  ;  6.  Locot.  N.  Kadovici  ;  7.  Sublocot.  Vasilc  Mihăcscu  ;  8.  Sublocot.  George  Valenlinea-   independenţei   şi   suveranităţii   ţă­  în  dezvoltarea  şi  înflorirea  patriei
                 nu ; 9. Locot. Ion Tuiculescu ; 10. Sublocot. A. C. Florescu ; ÎL Locot. Gh. Stănescu.         rii ef .  Insurecţia,  întoarcerea  arme­  libere,  va  întări  şi  mai  mult  orîn-
                                                                                                                lor  împotriva  fascismului  şi  marele  duirea  noastră  socialistă,  indepen­
                                                                                                                efort  adus  de  România  la  grăbirea  denţa   şi   suveranitatea   naţională.
                                                                                                                victoriei  de  acum  32  de  ani,  a  coa­  Fiecare  succes  pe  acest  drum  lu-
                                                                                                                liţiei  antihitleriste  au  constituit  ex­  minos   exprimă   voinţa   sa   de   a
                                                                                           ; ■«, > s i-  > ă Ui ovţ, ‘ < f ,  presia   voinţei   ferme   a   poporului  contribui   la   îmbogăţirea   patrimo­
                                                                                                   :
                                                                                                                nostru  de  a  scutura  pentru  totdea­
                                                                                                                                              niului  material  şi  spiritual  al  ome­
                  .                                                                                             una  <le  pe  umerii  săi  şi  ai-  ţării   nirii,  la  creşterea  prestigiului  so­
                                                                                                                orice  formă  de  exploatare,  domi­
                                                                                                                naţie şi asuprire străină.    cialismului  pe  planeta  noastră,  de
                                                                                                                 Epopeea construcţiei socialiste,  a  lupta  din  toate  puterile  pentru
                                                                                                               -  deschisă  de  eliberarea  ţării  şi  că­  ca  în  lume  să  fie  pace,  înţelegere,
                                                                                                                lăuzită   cu   înţelepciune   ştiinţifică   colaborare,  ca  nimic  să  nu  întu­
                                                                                                                şi   supremă   răspundere   dd   către   nece  prieteniâ  şi  respectul  reciproc
                                                                                                                                              dintre popoare.
                                                                                                                Partidul   Comunist   Român,   măre­  Cu clocotitoare energie, Partidul
                                                                                                                ţele  victorii  obţinute  într-o  perioa­  Comunist Român — pe care toţi
                                                                                                                dă  istorică  relativ  scurtă,  au  de­
                                                                                                                                              cetăţenii patriei îl numesc cu dra­
                                                                                                                monstrat  cu  strălucire  de  cită  e-   goste „partidul nostru w  — îşi în­
                                                                                                                nergie  constructivă  este  capabil  un
                       V,*. ' T   '                                                                                                           deplineşte misiunea căreia i s-a
                   ' T - ' r ' A  7                                                                             popor  liber  şi  stăpîn  pe  soarta  sa,   dedicat de-a lungul glorioasei sale
                       v                                                                                        au  constituit  o  mare  verificare  a   Istorii de mai bine de cinci dece­
                                                                                                                potenţclor  şi  rolului  naţiunii  noi,  nii şi jumătate — de a călăuzi po­
                                                                                                                socialiste,   independente,   ca   uriaşă  porul spre libertate, socialism şi co­
                                                      " .  7                                                    forţă de mobilizare a societăţii în  munism.
                                              ;•    ...                        idtiJbtâi
               Unul  dintre  militanţii  de  seamă                                                                                             fraţii români răniţi în rezbel".
             în  cadrul  mişcării  naţionale  de  so­                                                                                           Autorităţile   austro-ungare,   aflînd
             lidaritate  cu  România  în  războiul             In sprijinul ostaşilor români                                                   de  acţiunea  sa,  l-au  acuzat  că  a-
             din  1877—1878,  pentru  cucerirea  in­                                                                                           tunci  cînd  adună  ofrande  „pentru
             dependenţei  depline  de  stat,  a  fost                                                                                          rebelii  ce  au  apucat  armele  în  con­
             Romul Crainic.                                                                                                                    tra  suzeranului",  desfăşoară  agitaţie
               El  s-a  născut  la  3  februarie  1848,         din războiul de neatîrnare                                                     contra  statului.  Citat  In  fata  oficia­
             în   familia   sublocotenentului   Ale­                                                                                           lităţilor,  dînsul  declara:  „E  adevă­
             xandru  Crainic,  pe  cînd  tatăl  său                                                                                            rat  că  am  deschis  una  subscripţiu-
             era  ofiţer  în  Regimentul  grănice­                                                                                             ne  pentru  fraţii  noştri  români.  Am
             resc  român  din  Orlat.  Cum  acesta   cepînd  din  acel  an,  a  devenit  mem­  solidaritate  cu  fraţii  de  peste  Car-   spre  satele  din  zonă,  adunînd  ban   colectat  în  mai  multe  rînduri  în
             va  fi  mutat  în  diferite  garnizoa­  bru  al  Astrei  şi  la  puţin  timp,   paţi.  Fiind  abonat  la  „Telegraful   cu  ban  pe  seama  răniţilor  români.   Dobra.  Amicii  mei  din  Ilia  şi  jur,
             ne,  dînsul  a  început  să  înveţe  carte   membru  al  Comitetului  Executiv  al   român"   şi   „Gazeta  Transilvaniei",   Astfel,  paşii  îl  conduc  prin  Roş­  aflînd  că  am  deschis  una  subscrip­
             la  şcoala  germană  din  Sibiu,  după   Partidului   Naţional   Român   din   dînsul  răspîndeşte  prin  satele  de   eam,  Tei,  Cerbăl,  Lăpuşnic,  Lăpu-   ţiune,  s-au  oferit  a  contribui  la
             care  a  urmat  primele  trei  clase   Transilvania.   în   această   calitate,   munte  ştirile  în  legătură  cu  mersul   giul  de  Sus,  Bretea,  Ilia,  Gurasada,   colecta  mea";  ba  mai  mult  şi  doi
             gimnaziale,  între  anii  1858—1862,  la   Romul  Crainic  s-a  aflat  în  condu­  operaţiilor  militare  pe  cîmpul  de   Brădăţel,  Burjuc,  Dealu  Mare,  Făr-   maghiari  „pe  cari  nu-i  cunoşteam
             şcolile  militare  din  Sibiu,  Kame-   cerea  mişcării  naţionale,  avînd  în­  bătălie  şi  comportarea  vitejească  a   cădin,   Gialacuta,   Tisa,   Fintoag,   pînă  atunci,  aflînd  despre  scopul
             nitz,  lingă  Petrovaradin  şi  Şcoala   tinse  legături  în  Transilvania  şi   ostaşilor  români  în  războiul  anti-   Pancu,  Mihăieşti,  Răduleşti,  Săcă-   colectei  s-au  oferit  că  vor  contri­
             militară  de  geniu  St.  Polten  din   Banat.  Pentru  a-şl  pune  cunoştin­  otoman.  El  trimitea  curieri  la-un­  maş,  Valea  Mare,  Birchiş,  Zam  ş.a.,   bui  şi  dînşii".  Fără  a  se  lăsa  inti­
             Austria  inferioară.  Alte  trei  clase   ţele  în  slujba  maselor  populare,   chiul  său  Aron  Crainic  (1823—1893),   în  total  26  localităţi,  de  unde  strîn-   midat,  el  a  continuat  neabătut  să
             —  la  gimnaziul  lutheran  din  Sibiu   intelectualul  patriot  a  funcţionat  ca   fost  tribun  în  Prefectura  Zarandu-   ge  donaţii  din  partea  a  77  persoa­  colinde  satele  şi  să  adune  ajutoare
             şi,  în  sfirşit,,  ultimele  două,  ca  elev   învăţător  şi  apoi  ca  director  al   lui  în  timpul  revoluţiei  de  la  1848   ne,  în  sumă  de  65,69  florini,  pe  ca-   pentru răniţi.
             particular  la  gimnaziul  evanghelic-   şcolii  din  Dobra,  iar  în  această   şi  refugiat  din  1858  la  Bucureşti,   re-i  trimite  Centrului  de  colectare   Prin   activitatea   desfăşurată   în
             reformat  din  Orăştie.  La  încheierea   funcţie  a  pus  bazele  Reuniunii  în­  prin  care  se  informau  reciproc,  di­  din  Sibiu,  condus  de  Iudita  Măce-   sprijinul  luptei  pentru  cucerirea  in­
             anilor  de  studii,  în  1868,  tînărul  în   văţătorilor  din  comitatul  Hunedoa­  rect  şi  pe  larg  asupra  situaţiei  mi­  lariu,  pentru  a  fi  expediaţi  Socie­  dependenţei  depline  de  stat  şi  în­
             vîrstă  de  20  de  am  era  un  intelec­  ra;  a  înfiinţat  Filiala  Reuniunii  în­  litare şi politice.  tăţii de Cruce Roşie din România.  făptuirea  unităţii  politice  a  tuturor
             tual  ca  bogate  cunoştinţe  şi  alese   văţătorilor  din  tractul  Dobra,  fiind   La   apelul   Comitetului   femeilor   Odată  cu  ajutoarele  băneşti,  Ro­  provinciilor  româneşti,  numele  lui
             însuşiri,  vorbind  curent,  pe  lîngă   ales  preşedintele  acesteia,  pe  care   române  din_.  Sibiu,  Romul  Crainic   mul  Crainic  trimite  şi  o  scrisoare   Romul  Crainic  ocupă  un  loc  bine­
             limba  maternă,  germana  şi  ma­  a  condus-o  cu  pasiune  şi  compe­  organizează  în  satele  Zarandului  ac­  în  care-  arată  că  „deşi  trăim  în-   meritat  în.  galeria  patrioţilor  care
             ghiara.                         tenţă.                           ţiunea  de  sprijinire  materială  a  os­  tr-unul  dintre  cele  mai  sărace  ţinu­  au  militat  neobosit  pentru  reali­
              Numit  preot  în  Dobra,  în  1870,   După  declanşarea  războiului  ruso-   taşilor  români  răniţi  în  războiul   turi  ale  ţării,  nu  am  putut  rămîne   zarea  visului  de  veacuri  al  poporu­
             dînsul  a  desfăşurat  o  intensă  acti­  turc  şi  începerea  ostilităţilor  arma­  purtat   împotriva   Porţii   otomane.   indiferenţi   de   fraţii   noştri   din   lui român.
             vitate   de   emancipare   economică,   tei   otomane   împotriva   României,   Neobositul,  patriot  începe  colectele   România,  care  se  luptă  pentru  o
             socială  şi  politică  a  românilor  a-   Romul  Crainic  s-a  încadrat  în  miş­  băneşti  în  Dobra,  apoi  de-a  lun­  cauză  sfîntă,  şi  astfeliu  am  insti­  Prof. PAUL ABRUDAN
             Haţi  sub  ocupaţie  habsburgică.  In-  carea  naţională  din  Transilvania  de  gul  citorva  săptămini  bate  potecile  tuit aici o subscripţiune pentru  Sibiu
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11