Page 1 - Drumul_socialismului_1977_06
P. 1
ANUfc XXIX!
NR. 6 173
MARŢI,
7 IUNIE
1977
8 pagini — 50 bani
UN flN DE LA CONGRESUL EDUCAŢIEI POLITICE Şl AL CULTURII SOCIALISTE actualitatea politică
Coordonate atotcuprinzătoare, orientări ştiinţifice ral al Partidului Comunist Român, telui Republicii Afganistan, ministru
Săptămîna trecută, secretarul gene
Republicii
preşedintele t o v a r ă ş u l Socialiste lui adjunct al petrolului din Kuweit,
secretarului de stat pentru afacerile
România,
NICOLAE
externe al Republicii San Marino, am
vastei activităţi de formare a omului nou, CEÂUŞESCU, a desfăşurat o bogată basadorului Olandei, precum şi a
şi multilaterală activitate consacrată
preşedintelui Fundaţiei culturale ame-
colaborării
întăririi
internaţionale,
cauzei păcii şi securităţii pe conti ricano-române.
Poporul nostru a luat act cu satis
făuritorul societăţii socialiste şi comuniste Conducătorul partidului şl statului facţie despre apropiata vizită de prie
nentul nostru şi în lumea întreagă.
tenie a delegaţiei de partid şi de stat
s-a întîlnit şi a avut convorbiri cu
NICOLAE
de
tovarăşul
condusă
numeroase delegaţii şi personalităţi
politice marcante din Europa, Asia CEAUŞESCU în Republica Democrată
la
tovarăşului
Germană,
invitaţia
şi America. ERICH IIONECKER, secretar general
Intr-o atmosferă tovărăşească, de al C.C. al P.S.U.G., precum şi despre
,,Formarea omului nou, constructor conştient a! celei mai drepte orîn- caldă prietenie şl înţelegere recipro intilnirea care va avea loc cu tova
răşul JANOS KADAR, prim-secretar
că s-a desfăşurat primirea de către
duiri sociale, constituie cea mai mare şi mai complexă sarcină, cea mai no tovarăşul NICOLAE CEÂUŞESCU a al Comitetului Central al Partidului
Muncitoresc Socialist Ungar.
delegaţiei C.C. ai- P.C.U.S., condusă
în cursul săptămînii care s-a înche
bilă răspundere, îndatorirea revoluţionară de onoare a partidului nostru co de tovarăşul M. V. Zimianin, secre iat, s-a împlinit un an de la Congre
tar al C.C. al P.C.U.S., care a trans
mis tovarăşului Nicolae Ceauşescu sul educaţiei politice şi al culturii so
munist. Tocmai de aceea este necesar ca în acest domeniu să acţionăm în im mesaj de caldă prietenie din par cialiste — eveniment de o deosebită,
mod organizat, pe baza unor orientări de perspectivă clare, ştiinţifice". tea secretarului general al Comite însemnătate în viaţa politică a ţării
noastre, care a determinat o puter
tului Central al Partidului Comunist
al Uniunii Sovietice, Leonid Ilici nică intensificare a activităţii ideolo
Brejnev. Convorbirile purtate în ca gice şi politico-educative, de formare
NICOLAE CEÂUŞESCU drul primirii au evidenţiat dezvolta a omului nou (în ziarul de astăzi pu
blicăm un editorial consacrat semni
rea multilaterală a relaţiilor româno-
sovietice, dorinţa reciprocă de diver ficaţiei acestui eveniment). De ase
(Din cuvîntarea la încheierea lucrărilor Congresului educaţiei sificare şi adîncire a conlucrării din menea, în săptămîna trecută au fost
date publicităţii Decretul Consiliului
politice şi al culturii socialiste). tre P.C.R. şi P.C.U.S., dintre ţările de Stat al Republicii Socialiste Româ
şi popoarele noastre pe toate planu
rile — activitate care serveşte cauzei nia privind amnistierea unor infrac
întăririi prieteniei frăţeşti dintre toa ţiuni si proiectul Legii privind rolul
S-a îrripljnit un an de la primul modelare şi înnobilare a omului — realizarea Programului de măsuri te ţările socialiste. şi atribuţiile maistrului în producţie
1
— documente elaborate în spiritul
Congres al educaţiei politice şi al această sarcină complexă, de du pentru aplicarea hotărîrilor Congre Pe linia dezvoltării colaborării cu măsurilor luate recent de Comitetul
culturii socialiste, eveniment a că rată pe care şi-au asumat-o comu sului al Xl-lea al partidului şi ale toate partidele comuniste şi muncito Politic Executiv al C.C. al P.C.R.
reşti s-au înscris şi primirile de că
rui însemnătate excepţională de niştii. întaţişind în chip strălucit Congresului educaţiei politice şi al tre tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU Desigur, un eveniment de o deose
curge din faptul că, pe baza orien măreţia îndatoririi de onoare asu culturii socialiste în domeniul mun a preşedintelui Partidului Muncitoresc bită însemnătate în viaţa politică şi
tărilor Congresului al Xl-lea al mată de partidul nostru şi scopul cii ideologice, politice şi cultural- Norvegian, Reiulf Steen, ministrului culturală a patriei noastre l-a con
partidului, a elaborat programul multilateralei acitvităţi desfăşurate educative, — parte integrantă a comerţului exterior al Franţei, minis stituit etapa finală a Festivalului na
ştiinţific, atotcuprinzător şi de lar pe acest tărîm, tovarăşul NICOLAE trului afacerilor' externe al R.P. Mon ţional „Cintarea României", care a
gole, trimisului special al preşedin
reunit mii de artişti amatori şi pro
gă perspectivă al muncii politico- CEÂUŞESCU sublinia în cuvintarea (Continuare îr> oaa. a 2-a) fesionişti, atestind marea bogăţie spi
ideologice şi cultural-educative, de la încheierea lucrărilor Congresului: rituală a poporului nostru, dragostea
formare a omului nou, constructor „în esenţă, noi, comuniştii, ne pro sa de frumos, legătura intimă, orga
conştient şi devotat al societăţii so punem, de fapt, să venim — dacă nică a activităţii cultural-nrtistice cu
cialiste multilateral dezvoltate şi se poale spune astfel — în spri munca, multiplele activităţi ocaziona
al comunismului în România. jinul naturii, care a sintetizat în te de această unică şi grandioasă con
Partidul Comunist Român a pri om forma superioară de organizare fruntare şi etalare a talentelor şi va
lorilor artistice.
vit întotdeauna omul ca făuritorul a materiei, acţionînd prin toate mij Oamenii muncii hunedoreni au în
tuturor valorilor materiale şi spi loacele pentru stimularea însuşiri credinţat reprezentanţilor lor la eta
rituale, ca factorul primordial de' lor celor mai nobile ale acestuia, pa finală a festivalului mandatul de
transformare a naturii şi emanci pentru dezvoltarea sensibilităţii sa a face cunoscute bogatele tradiţii
pare a societăţii spre piscurile înal le, a dorinţei şi voinţei de aulode- culturale ale locuitorilor de pe aceste
te ale progresului, civilizaţiei şi bu păşire, pentru amplificarea conti străvechi meleaguri, de a exprima —
şi pe această cale — hotărîrea de
năstării. Meritul incomensurabil al nuă a cunoaşterii sale, pentru îm .a munci şi trăi în chip comunist.
activităţii teoretice şi practice des plinirea visurilor sale celor mai
trecută,
Săptămîna
ale
delegaţii
făşurate în ultimii ani de parti cutezătoare de progres, dreptate şi partidului şi statului nostru, ale Ma
dul nostru, de secretarul său ge fericire". rii Adunări Naţionale au efectuat vi
neral — îndeosebi în perioada care Liniile directoare ale activităţii zite rodnice în Uniunea Sovietică,
a trecut de la plenara din noiem de educaţie revoluţionară, de for Portugalia, Luxemburg, Iran, Sudan,
brie 1971 — constă în îmbogăţi mare multilaterală a omului nou, iar în numeroase ţări au avut loc noi
rea gîndirii marxism-leninismului elaborate de către congresul de a- manifestări consacrate centenarului
Independenţei de stat a României.
creator cu fundamentarea ştiinţifi cum un an, concluziile desprinse Intrînd în cea de-a şasea lună a
că a rolului conştiinţei socialiste, al din experienţa bogată dobindită în anului, oamenii muncii din patria
nivelului de cunoaştere şi cultură, această activitate şi-au găsit con noastră au raportat conducerii parti
ca puternică forţă materială în cretizarea în obiectivele puse în dului noi şi remarcabile succese -in
transformarea revoluţionară a , so faţa organizaţiilor de partid, a tu îndeplinirea exemplară, înainte de
Muncitor de înaltă calificare. Ştefan Iovan din secţia montaj piesă a
cietăţii, cu fructuoase căutări şi o turor factorilor educaţionali de Ho- F.I.L. Orăştic este un neobosit căutător al noului, pînâ acum i s-au termen, a planului şi angajamente
lor pe primele 5 luni ale celui de-al
experienţă deosebit de preţioasă în tărîrea plenarei C.C. al P.C.R. din aplicat mai multe inovaţii. Altele le are în studiu. doilea an al cincinalului revoluţiei
organizarea practică a activităţii de 2—3 noiembrie 1976 cu privire la Foto : V. ONOIU tehnico-ştiinţiflce.
1
Sarcinile do pian şi angajamentele— j Solemnitatea depunerii legămtntului absolvenţilor
realizate ritmic, exemplar de licee din promoţia centenarului independenţei
\ Zilele trecute, în mai multe oraşe Biroului Comitetului judeţean de La Deva, festivitatea a prilejuit e-1
INDUSTRIA ORAŞULUI BRAD jamentul anual, ceea ce i-a deter } ale judeţului au avut loc adunări partid, la solemnităţi au participat levilor şi profesorilor exprimarea /
minat pe oamenii muncii brădeni \ solemne consacrate depunerii Legă- tovarăşii: la Deva — Ilie Rădulescu, celor mal calde gînduri de recunoş- \
A ÎNDEPLINIT PLANUL să-şi suplimenteze angajamentul a- mintului de către absolvenţii pro prim-secretar al Comitetului judeţean tinţă faţă de Partidul Comunist Ro- j
PE PRIMUL SEMESTRU nual cu încă 20 milioane lei. moţiei anului 1977, anul centenar al de partid, preşedintele Comitetului mân, faţă de tovarăşul Nicolae i
La înregistrarea acestor frumoase Independenţei de stat a României. La executiv al Consiliului popular jude Ceauşescu, secretarul general al parii- J
Printr-o telegramă adresată C.C. realizări, contribuţii deosebite şi-au manifestări au luat parte absolven ţean, la Petroşani — Mircea Lucaciu, dului, preşedintele Republicii, pentru 1
al P.C.R., tovarăşului Nicolae adus întreprinderea minieră Barza, ţii liceelor din judeţ, cadre didactice, ia Hunedoara — Petre Lungu, la O- condiţiile minunate create şl puse în J
Ceauşescu, secretarul general al Uzina de utilaj minier şi reparaţii reprezentanţi ai organelor de partid răştie — Viorel Ocoş, la Brad — Ana slujba educării comuniste a elevilor, 1
şi de stat locale, ai organizaţiilor Herlea, secretari ai Comitetului jude
partidului, Comitetul orăşenesc de Crişcior şi Fabrica do industrie lo U.T.C., numeroşi părinţi. Din partea' ţean dc partid. (Continuare in pag. 5)
partid Brad a raportat că, în data cală Brad.
de 4 iunie a.o., industria oraşului a
îndeplinit sarcinile de plan aferen
te primului semestru al anului. In 50 000 TONE LAMINATE
telegramă se arată totodată, că oa
menii muncii brădeni, în frunte PESTE PLAN
cu comuniştii, îşi vor mobiliza in
continuare toate eforturile pentru Desfăşurînd larg întrecerea socia
a obţine noi şi importante succese listă pe care au lansat-o la înce
în muncă. Pină la sfirşitul lunii putul acestui an către toate unită
iunie în unităţile economice de pe ţile metalurgice ale ţării, siderur-
raza oraşului se va înregistra o giştii hunedoreni obţin însemnate
producţie globală suplimentară în depăşiri ale sarcinilor de plan, în
valoare de peste 42 milioane lele condiţiile înregistrării unor sensibi
obţinută în întregime pe seama le economii la cheltuielile de pro
sporirii productivităţii muncii, care ducţie, la cele materiale îndeosebi.
marchează o creştere, faţă de Pe lingă cantităţile de cocs, fontă,
plan, de 6 700 lei pe lucrător. In oţel şl alte produse realizate peste
primele şase luni ale anului, pe plan de la începutul anului, zilele
ansamblul - industriei oraşului se trecute, laminatorii Hunedoarei au
vor realiza economii în valoare de raportat realizarea celei de a 50-a
circa 4,2 milioane lei şi beneficii mie tonă de laminate suplimentar
suplimentare însumînd 4,5 milioane sarcinilor de plan. In acelaşi timp,
lei. De asemenea, planul anual la trebuie menţionată calitatea tot
lucrările de Investiţii va fl înde mai bună a laminatelor, precum şi
plinit în proporţie de 54 la sută. creşterea continuă a coeficientului
Realizările din semestrul I al anu de scoatere de metal din tona de
lui reprezintă 84 la sută din. anga oţel-lingou.
Concepfie noul, revoluţionară, de modelare
a comportamentului social al tînărului
In pagina a Il-a ^