Page 11 - Drumul_socialismului_1977_06
P. 11
Proletari din toate fărlle, unljl-vâ!
ANUL XXIX
Consiliile oamenilor muncii — organisme 'vryrr:wi^>-ţ. ..
actualitatea politică 2
democratice» colective de conducere
a actlvlt&fil economico»sociBle
Noi şi ample orizonturi dezvoltării
înfăptuirea propunerilor şi hotărîrilor - colaborării multilaterale, frăţeşti,
dintre România şi R.D. Germană
urmărită cu fermitate litice europene, vizita oficială de —, documentele şi înţelegerile
Eveniment marcant al vieţii po
legere reciprocă şi de cordialitate
prietenie a delegaţiei de partid încheiate deschid noi şi ample
şi de stat a Republicii Socialiste orizonturi dezvoltării multilajte-
Consiliul oamenilor muncii de la suri nu rămin între coperţilc unor nătăţirea condiţiilor de muncă şl România, condusă de tovarăşul rale a colaborării frăţeşti dintre
I.F.E.T. Deva Îşi înscrie permanent dosare, ci trec in carnetul de sar de viaţă, dar şi la generalizarea u- NICOLAE CEAUŞESCU, efectua cele două ţări care construiesc
in agenda sa de lucru preocuparea cini al fiecărui membru al consi nor iniţiative şi tehnologii moderne tă în Republica Democrată Ger socialismul, Republipa Socialistă
pentru buna organizare a produc liului, care le urmăresc rezolvarea. de lucru, la probleme de optimiza mană în zilele de 8—10 iunie a România şi Republica Democrată
ţiei la fiecare punct de lucru, me De asemenea, înaintea fiecărei re a transportului şi de reducere a prilejuit poporului nostru senti- Germană, inscriindu-se totodată
canizarea lucrărilor complexe — şedinţe de consiliu, materialele se cheltuielilor materiale şi altele. mente de legitimă bucurie şi pro- ca un act cu deosebite semnifi-
care reclamă mari eforturi uma dau din timp fiecărui membru al O propunere valoroasă a unui fundă satisfacţie pentru rezultate- caţii internaţionale.
ne —, promovarea unor tehnologii acestuia, pentru ca, împreună cu -membru al consiliului nostru a fost le deosebit de rodnice care au „Trebuie să spun — arăta to
noi de exploatare, întărirea sub lucrătorii din colectivele lor, să-l necesitatea generalizării tehnologiei încununat-o, pentru primirea en- varăşul NICOLAE CEAUŞESCU,
toate aspectele a disciplinei muncii, poată studia, să-i aducă îmbunătă de exploatare a arborilor cu co tuziastă, plină de căldură, făcu- secretarul general al Partidului
ca şi asigurarea unor condiţii op ţiri, iar în cadrul şedinţei se trece roană. Propunerea a fost bine pri tă înalţilor soli ai României so- Comunist Român, preşedintele
time de trai lucrătorilor forestieri. direct la dezbateri şi propuneri mită şi încurajată, iar acum meto cialiste de locuitorii Berlinului şl Republicii Socialiste România —
— Poate mai mult decit în alte concrete. / da sc aplică in toate parchetele fo Dresdei, de colectivele oamenilor că sîntem deosebit de mulţumiţi
unităţi economice — nc spune to — Ce probleme aduc în dezbate restiere. O altă propunere a vizat muncii de la obiectivele vizitate de rezultatele pe care le-am ob-
varăşul ing. Corneliu Fulga, pre re reprezentanţii oamenilor muncii raţionalizarea transportului, . ceea şi de participanţii la marele mi ţinut împreună cu tovarăşii ger
şedintele consiliului oamenilor în cadrul şedinţelor' de consiliu, ce a condus la reducerea consumu ting -al prieteniei, pentru aleasa mani şi avem convingerea că
muncii pe întreprindere — desfăşu cum sint primite şi ce' soluţionare lui de carburanţi. consideraţie cu care a fost în- vom realiza o intensificare a co-
rarea în condiţii optime a activită primesc ? Alte propuneri, făcute do Ion conjurat pretutindeni conducăto laborării în toate domeniile de
ţii în unitatea noastră reclamă par — Problemele sint multe şi di Danciu şi Ioan Anghel in cadrul rul partidului şi statului nostru. activitate între partidele şi po
ticiparea nemijlocită, hotărîtă şi verse — relevă tovarăşul ing. Ro- şedinţelor consiliilor oamenilor Vizita a pus puternic în eviden poarele noastre. Desigur, aceasta
fermă în soluţionarea problemelor mulus Goţiu, membru in consiliul muncii, au vizat întocmirea unor ţă sentimentele de prietenie şi corespunde pe deplin intereselor
şi înfăptuirea măsurilor stabilite a oamenilor muncii pe întreprindere, stimă reciprocă care leagă cele celor două ţări şi popoare, dar,
tuturor membrilor consiliului, că directorul tehnic al I.F.E.T. Deva. (Continuare in pag. 4—5) două ţări, partide şi popoare, în acelaşi timp, corespunde şi in-
reia noi îi acordăm maximă aten Cele mai multe se referă la îmbu trăinicia relaţiilor do solidaritate tercsclor mai generale ale socia
ţie. In consiliu sînt cooptate ca şi conlucrare tovărăşească, relaţii lismului, cauzei păcii".
drele cele mai reprezentative din ce cunosc an de an un curs tot La rîndul său, tovarăşul ERICH
întreprindere, oameni care cunosc mai ascendent. IIONECKER, secretarul general
bine problemele de la locurile lor Convorbirile de la Berlin —
de muncă, problemele cu care se desfăşurate in ambianţa de inţe- (Continuare în pag. a 2-a)
confruntă cei din preajma lor, şi
care le ridică hotărit şi principial
în cadrul şedinţelor de consiliu. Şi
fo* ei .duc >’n riadul, maselor hotă-
urile şi măsurile pe care consiliul
le adoptă, militind, împreună cu co
lectivele în care lucrează — sub Sarcinile k pieii şi angajamentele -
îndrumarea atentă a organizaţiilor
de partid —, la materializarea lor
operativă. Numai in acest fel con
ferim muncii de organizare şi con realizate ritmic, exemplar
ducere a treburilor întreprinderii
expresia deplinei democraţii socia
liste, numai in acest fel asigurăm MINERII DE LA LUPENI — muncă întrecerea socialistă şi ob- i
continuitate şi eficienţă întregii iN FRUNTEA ÎNTRECERII ţih realizări pe măsura destoinl- 1
vieţi economico-sociale a întreprin ciei lor muncitoreşti. Primele zi- l
derii. în stilul de muncă al con SOCIALISTE le care s-au scurs din această lu- I
siliului au intervenit o serie de per nă au însemnat şl noi succese In ţ
fecţionări, de îmbunătăţiri. In ur Harnicii mineri de la E.M. Lu- producţie. S-au produs In piua .*
ma fiecărei şedinţe de consiliu, în peni înregistrează succese deose faţă de planul la zi 1 450 tona \
bite în muncă, succese care-i si
care se analizează problemele ma tuează în fruntea întrecerii socia fontă, 1 480 tone oţel, 1 380 tone /
laminate, peste 100 tone cocs mc- ţ
jore ale .producţiei — şi, în fiecare, liste ce se desfăşoară cu tot mai talurgic. In felul acesta cel care i
neapărat, activitatea de protecţie a mare entuziasm şi abnegaţie In au chemat la întrecere socialist* ]
muncii — se iau hotăriri, se sta întreaga Vale a Jiului. La această siderurgiştll ţării tşl onorează cu- i
bilesc măsuri de rezolvare a ches dată ei se află cu toti indicatorii vîntul dat prin succese tot mal 1
tiunilor dezbătute. Interesant şi no întreprinderea „Victoria" Călan. O parte din echipa de formatori con planului de producţie îndepliniţi, mari în muncă. prin realizări L
tabil este că aceste hotăriri şi mă dusă de Sabin Dan finisează formele cilindrilor de laminor. cel mai insemnat spor fiind înre muncitoreşti de prestigiu. Ţ
gistrat la creşterea productivităţii
muncii. Numai în această lună, ÎNSEMNATE SPORURI i
minerii Lupeniului au scos la lu
PRIORITĂŢI IN AGRICULTURĂ mină. în plus faţă de plan, mai DE PRODUCŢIE j
bine de 2 100 tone de cărbune de
cea mai bună calitate, cantitate Destoinicul colectiv de siderur- \
ce a rotunjit sporul total de pro rişti de la întreprinderea „Vlcto- ;
ducţie realizat peste plan de la
EFECTUAREA PRAŞIEEEOR ŞI La C.A.P. Căslău praşilele me răspunderea ce le revine pentru a începutul anului la peste 10 OM ria" Călan a înregistrat de la în- I
COMBATEREA DĂUNĂTORILOR canice sint efectuate la timp şi contribui la sporirea producţiei a- tone. In primele rînduri ale vred ceputul acestei luni Însemnat* I
LA TIMP, DE CALITATE PE de calitate de către mecanizatori. gricole, există şi cazuri de refuzuri niciei minereşti se află brigăzii* sporuri de producţie, care se a- ţ
TOATE SUPRAFEŢELE ! In ceea ce priveşte intervenţia la de a participa la întreţinerea cul conduse de Ioan Popescu, Gheor daugă şl completeză depăşirii* l
realizate de la începutul anuiuL 1
praşila manuală la cultura sfeclei turilor pe suprafeţele repartizate, ghe Zaharie. Emil Kopandl şi al
Organizaţiile de partid de la Astfel, de ia I Iunie, siderurgiştll 4
sate, comandamentele locale pentru de zahăr se întîlncşte însă o situ cum sînt cele oferite de Zaharie ţii. Călanulul au produs suplimenta» I
aţie inadmisibilă, deoarece pe o
Cîndea, Nicolae Stanca. Nicolae
agricultură, conducerile unităţilor 104 tone fontă cenuşie, 385 ton* l
agricole, epoperatorii, mecanizatorii, parte din suprafaţă nu s-a făcut Ducoiu, Ion Damu şi alţii. O ase RITMURI ÎNALTE DE MUNCA, zgură granulată, 290 tone cocs bri- J
chete şi mărunt, precum şl piese \
toţi lucrătorii din agricultură se încă nici o praşilă manuală(!). In menea atitudine este inadmisibilă, PRODUCŢII MARI turnate pentru maşini şl utilaje, /
confruntă în această perioadă cu timp ce unii cooperatori ca Oprea- mai ales_ dacă ţinem seama de ALE SIDERURGIŞTILOR cilindri pentru laminoare, radia- \
na Talpeş, Traian Suciu, Ion Dă-
sarcini deosebite privind folosirea minoiu, XI ie Samoilă, Spincanu faptul că suprafeţele repartizate HUNEDORENI toare şl alte produse.
pot fi prăşite în două-trei după-
cu randament maxim a forţelor,
mijloacelor şi timpului bun de lu Uie Ion. Ion Flcşcru. Ileana Mol- amieze. Siderurgişlil Hunedoarei desfă
cru în cîmp. Hotărîtoare pentru dovan, Ion Oprişa, Ion Ducoiu, Cooperatorii din Joledinţi ÎŞI şoară in ritmuri tot mai înalte d«
soarta recoltei sint lucrările de în Gheorghe Oprişoi şi alţii, dintre
treţinere a culturilor şi de comba care unii sînt şi angajaţi, înţeleg (Continuare in pag. a 5-a)
tere a dăunătorilor.
Eforturile lucrătorilor din între
prinderile agricole de stat sînt * In urmă cu peste 10 ani. in • • .-.vr • •; ••• ,v.v ■ • ■•v.v.w/.v.y.’wijjr;
concentrate la praşila a doua me ) . cronicile de handbal aie ..Ştiinţei" — Dacă nu i-ar plicea, n-ar fi
canică la cultura porumbului, care ■ Petroşani evidenţiem frecvent nu oameni ai zilelor noastre Cristian Dincscu unul din cei
este realizată plnă acum pc 55 la mele unui jucător talentat, cu mai buni şefi de sectoare de la
sută din suprafaţa planificată. şuturi năpraznice, greu de apărat mina Uricani. Dacă nu şi-ar cu
Concomitent se impune să fie în de portari... noaşte bine meseria şi oamenii,
cheiată grabnic praşila a doua r- ™T dacă n-ar munci serios cu toţii,
manuală la sfecla furajeră şi pri li amintesc interlocutorului da n-ar fi sectorul II fruntaş pe ex
ma praşilă manuală pe cele 100 acei ani, cind era student la ploatare, n-ar fi reuşit primul din
ha unde mai este necesară aceas „l.M.P." şi handbalist la „Ştiin Valea Jiului să-şi îndeplinească
ţa“.
tă intervenţie la cultura porumbu planul pe 1976 (in 17 noiembrie,
lui. — Ei, zăpezile de altădată... De Acest liant dlnd suplimentar 25 700 tone de
10 ani am terminat institutul, am cărbune).
SITUAŢIA RECOI,TARII TRIFOLIE- fost repartizat la mina Uricani, ! Aprecierile aparţin tovarăşului
NEI.OR IN COOPERATIVELE AGRI sectorul II, unde lucrez şi azi. Miluţă Rugină, secretarul comite
COLE, IN PROCENTE, PE CONSILII Din 1970 ca şef de sector. sofiafess
INTERCOOPERATISTE, LA DATA *■' V tului de partid pe mina Uricani.
DE 13 IUNIE A.C. SE PREZENTA — Ştiu că sintefi ploieştean. 1 Din discuţiile purtate şi cu alţi
ASTFEL : Cum aţi devenit miner şi nu pe * ■ ■ -f ' ■ Interlocutori, am reţinut şl alte
trolist, de exemplu ? aprecieri la adresa inginerului
Consiliul Inlercooperatist Realizat % numit Cristian Dinescu. Că este foarte
Ilia 82 — Cred că m-a ajuns o pasiu iii bine pregătit profesional, are tpi-
Toteştl 79 ne peste generaţii, dacă pot spu rit de iniţiativă şi este un bun
Dobra 77 ne aşa. Bunicul meu a fost mi
Simerla 63 ner a viaţă întreagă, la Slănic- organizator al producţiei, că-i
Deva 53 Prahova, tata n-a fost miner, eu emilie cunoaşte bine pe toţi cei 420 de
Orăştie 52 sint, aici, la Uricani. Şi nu exa oameni din subordine, îi înţelege
Haţeg 44
Brad 33 gerez dacă spun că-mi place mult (Continuare in pag. 5)
Călan 31 meseria mea.
Hunedoara 26 L
Gcoagiu 24
