Page 14 - Drumul_socialismului_1977_06

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. (

ANCHETA NOASTRĂ LA SECŢIA MECANICĂ 1 D1M C.S. HUNEDOARA
PLANUL SJ
eeure măsuri mai energice pentru ANGAJAMENTELE PLANUL $i ANGAJAMENTELE — REAUZ
ZI D£ Zi, DECADĂ DE DECADĂ, LUW
^ (Urmare din paa. i)
PE SEAMA CREŞTERII
Qiosirea intensiva a masinuor-un PRODUCTIVITĂŢII MUNCII aii realiza!
Hărnicia minerilor de la Deva >
se concretizează, de la începutul
Numai ochi şi urechi, strungarul did au fost de 85,97 Ia sută In Ia­ sută la sută. Dar aici 3 oameni pe anului şl pînă la zi/ in realizări
Ioan Gostian execută la maşina sa nuarie, 85,33 — în februarie, 80,47 (!) schimb muncesc la 10 maşini. La deosebite : aproape 20 000 tone de
o piesă de mare finele şi precizie. — In martie, 85,56 — In aprilie, njaşinile de rectificat un om ser­ minereu cuprifer extras, 55 tone. bile aprilie si mar,
Meseriaş destoinic, omul acesta fo­ 85,33 — în mai. Cifre departe de veşte două maşini, -la raboteze la de metale neferoase, 590 tone de
loseşte strungul la cei mai Înalţi posibilităţi, dfre care vorbesc de­ fel. La strunguri, care execută pie­ sulf in concentrate şi peste 770
parametri, Iar dştigul 6ău lunar spre timpii morţi ai maşinilor- se mici, de fineţe, la micron şi vi­ tone de fler în concentrate. Toa­
este pe măsura hărniciei şi price­ unelte. Cum apar aceştia, de ce ? teze mari este greu să aplicăm a- te aceste sporuri de producţie au energeticieni de i a Iii
fost obţinute pe seama creşterii
perii cu care munceşte. Eugen Bo- — O cauză este lipsa de oameni, semenea metode — sublinia ing. productivităţii muncii, contribuţii
koş, Ioan Rădos, Teodor Stângăcia de aşchietori. Pentru a spori indi­ Gheorghe Haşegan. deosebite la realizarea lor avind
muncesc pe o raboteză de mare cele de utilizare a maşinilor-unelte, — în schimbul pe care-1 conduc, brigăzile conduse de Petru Groza, Termocentrala Mintia s-a înscris conomiei naţ
complexitate, care execută lucrări le folosim şi duminica — în schim­ pun accent pe folosirea la maxi­ Alexe Ivdochimov, Iulian Doţa, de mult ca o unitate de prestigiu din asemenea
unice la cele mai complicate piese bul I complot, extindem metoda mum a capacităţilor de producţie Gheorghe Apreutesei — de la în economia judeţului, . îndeplinin- nu. Numero:
necesare agregatelor combinatului. de a lucra un om la două-trei ma­ şi a timpului de lucru, pregătirea producţie, Ioan Văduva, Gheorghe du-şi lună de lună sarcinile de termocentrala
Pe toate cele trei schimburi, oa­ şini — spunea tovarăşul ing. Irimie din timp a producţiei, a sculelor Pascal, Vasile Damian şi Bodo plan, raportînd şi însemnate pro­ nimi în aprt
menii aceştia folosesc maşina in­ Mîica, directorul uzinei nr. 5. şi dispozitivelor trebuitoare. Pe lin­ lanoş — de Ia deschideri şi pre­ ducţii . suplimentare. Rezultate no­ şi mai există
gătiri, ca şi maiştrii Liviu Mircea,
tensiv, indicele de utilizare a rabo- — Ca să realizăm indicele de u- gă acestea însă este necesară creş­ Mihai Ilie, Vasile Mihăilă, losif tabile s-au obţinut în anii din urmă ajunsuri şi î
tezei fiind de aproape sută la sută. tilizare cerut la maşiniie-unelte este terea simţului de răspundere al oa­ pe ansamblul întregii întreprinderi Abateri de Ir
Ioan Oprea, Samoilă Lucad, Ioan necesar să avem oameni pe toate menilor în folosirea şi întreţinerea Popa, Stan Dobrin. electrocentrale Deva — confirmare că şi a mun<
maşinilor pe care muncesc — îşi CU PLANUL SEMESTRIAL a hărniciei şi dăruirii în muncă a zare a produ
dă părerea tovarăşul Miron Malea, ÎNDEPLINIT colectivelor de la Mintia, Paroşeni genţă şi răsp
;
Colectivul întreprinderii de pro­
■ nioi o maşipl şi nici un utilaj maistru, şef de schimb. . duse refractare Baru a îndeplinit şi Gurabarza, a conducerii lor com­ de conducere
petente de către organizaţiile de timcnlc ale i
Păreri. Au pus toate degetul pe
rană ? Da şi nu. Este adevărată şi depăşit sarcinile de plan pe partid. bustibil şi rep
sub randamentul planificat, lipsa de aşchietori, dar de ce com­ primul semestru al anului. Pro­ primul trimestru din acest an pla­ revizii şi rep;
Dar dacă în anul trecut şi în calitatea neeo
ducţia globală realizată suplimen­
binatul a , calificat în ultima vreme
U nici un minut nelucrat! numai 14 aşchietori şi alte cursuri tar pînă la începutul acestei luni nul a fost realizat şi depăşit, în­ ordoi, a a
însumează mai mult de un milion
îi
conducerii
nu se deschid ? De ce pleacă mai
treprinderea înregistrind pe lunile
mulţi decit se angajează ? Oare ne lei peste prevederile primului se­ ianuarie—martie 1977 un spor de principalele a
ocupăm cum trebuie de noii an­ mestru. Concomitent s-a depăşit producţie de 66,5 milioane kWh, în biectivă, care
Modircă sînt mortezori şi lucrează maşinile, pe cele 3 schimburi — gajaţi ? Cum funcţionează la me­ producţia, marfă, productivitatea lunile aprilie şi mai sarcinile de cele de ordin
muncii, s-au dat in plus un în­
la aceeaşi maşină. Lună de lună preciza tovarăşul ing. Viorel Căr- canică I, şi nu numai aici, iniţiati­ semnat volum de produse fizice : plan nu au fost îndeplinite, în po­ curind la ner
o exploatează la cei mai Înalţi pa­ măzan, şeful secţiei prelucrătoare. va „Prietenii noului angajat" ? Nu cărămizi refractare, plăci termoi- fida unor angajări şi promisiuni care ne referi
rametri, fără opriri neprevăzute. Este condiţia esenţială, firească. In se ia atitudine fermă nici faţă de zolante şi prafuri exoterme. Tot­ din partea conducerii întreprinderii. — Ce s-a îi
Frezorul Eugen Hirghlligiu este u- situaţia cind îmi lipsesc din sec­ indisciplinaţi, faţă de cei care ab­ odată se estimează înregistrarea — Din ce cauze au rămas ener- ţionează penti
nul dintre cei mai buni meseriaşi, ţie aproape 100 de aşchietori, cum sentează nemotivat de la lucru, unor apreciabile economii mate­ geticienii restanţieri cu planul pe nică a restan
-
execută lucrări de Înaltă clasă, in să acopăr toate maşinile cu oa­ care nu folosesc cele 8 ore de mun­ riale şi beneficii suplimentare. ultimele două luni ? — Evident,
condiţiile utilizării maşinii la peste meni ? Se impune de urgentă co­ că, cum sînt, strungarii Nicolae ECONOMI! DE CARBURANŢI — In principal, din motive obiec­ ajuns ne-a co
95 la sută. Asemenea celor amin­ relarea planului forţei de muncă Cioară, Vasile Păcală şi alţii. A
în
Transpunînd
fermitate
cu
tiţi, aici muncesc şi strungarii Vir- cu necesarul secţiei, cu planul de fost o idee bună înfiinţarea panou­ practică sarcinile mobilizatoare de tive — ne-a spus tovarăşul ing. critice, la st
Florea Bereş, directorul tehnic al unor măsuri c
gil Lipan, Ioan Ispas, Ioan Trif, producţie ce ni s-a dat. Avem şi rilor: „Prietenii iniţiativei: micro- reducere a cheltuielilor materiale, întreprinderii. Este vorba despre re a reslanţck
mulţi alţii. Prin felul in care utili­ noi păcatele noastre, insă, de bucă­ nul-gramul-secunda“ şi „Certaţi cu colectivul de muncă ai I.T.A. De­
zează maşinile, timpul de lucru, ei tărie proprie, să zic aşa. Indisci­ iniţiativa : micronul-gramul-secun- va a iniţiat o serie de acţiuni pri­ frecventele opriri alp pompelor de ponsabilităţi p
mat tovarăşul
circulaţie de la termocentrala Min­
contribuie zi de zi la realizarea plină, opriri neplanificate, nu ne da“. Dar cine a mai scris un nume vind mai judicioasa folosire a tia, datorită înfundării condensa­ tarul corniteli
sarcinilor de plan, creşterea indi­ ocupăm ca lumea de oameni, de pe aceste panouri în ultima vreme ? parcului de transport, evitarea C.E.T. Minţi;
celui de exploatare a maşinilor- stabilizarea noilor angajaţi... Oare scrierea cu regularitate aici, curselor neeconomicoase, utiliza­ toarelor turbinelor cu o serie de
unelte, prevenirea opririlor acciden­ — Eu răspund de întreţinerea e- în văzul lumii, a celor buni şi a rea la capacitate a autovehicule­ „plutitori" preluaţi din rîul Mureş, zează indeose
tale. Urmărindu-i ore în şir la lectrică a maşinilor-unelte din sec­ celor slabi, n-ar fi un stimulent, lor etc., ceea . ce i-a permis re­ ca urmare a colmatării cu aluviuni de staţionaro
gatclor, precu
lucru ai imaginea înţelegerii per­ ţie. Am echipe de întreţinere pe un îndreptar ? ducerea sensibilă a consumului de a albiei Mureşului în amonte de
fecte dintre om şi maşină, vezi su­ schimburi. Respectăm graficele de La mecanică I sînt rezerve de carburanţi şi lubrifianţi. De la baraj, iar la Paroşeni — din cauza incidentale de
înainte de te
începutul anului, autobazele a-
punerea totală a acesteia la co­ revizii. Dar opriri neprevăzute mai creştere a indicelui de folosire a partinătoare întreprinderii au eco­ deselor spargeri de ţevi la caza­ proiectaţi de
menzile omului. sînt — arăta muncitorul - specialist maşinilor-unelte. Se impune însă nomisit aproape 200 tone de ben­ ne. De asemenea, unele defecţiuni diminuarea co
O mică statistică ne arată însă Ştrempel Henrich. un mai susţinut efort organizatoric, zină şi mai mult de 125 tone de de combustibil
şi o altă faţă a lucrurilor ce se pe­ — Sînt de 3 ani în secţie, perioa­ un mai activ spirit gospodăresc. motorină, alte materiale şi pie­ după paralelul grupului 5, ineren­
trec in secţia mecanică I, mai pre­ dă in care indicele de utilizare a Meseriaşii vrednici din secţie sînt se de schimb. Pentru mai buna te oricărui început, ne-au grevat in şi deranjamen
trol preventiv
cis ne duce spre punctele nevral­ maşinilor-unelte a crescut simţitor. cea mai grăitoare dovadă că se deservire a publicului călător, mod considerabil realizarea • sarci­ gent în instala
gice, care trag înapoi creşterea in­ Dar poate creşte în continuare. La poate munci mai bine cu fiecare I.T.A. Deva a fost înzestrată re­ nilor de plan pe luna mai. comitetul de
dicilor de utilizare a maşinilor- maşinile de danturat, de exemplu, maşină. cent cu 8 autobuze noi. de capa­ Aşadar.... din motive obiective, e- zaţiile de baz
unelte. La unele maşini, aceşti in- lună de lună acest indice este de GH. I. NEGREA citate mare şi mijlocie. nergeticienii sînt azi restanţieri e- multă exigenl
munistă pentri
de producţie 1
tru întronarea
dăruire şi ac
gv fipt fr SsTitl fc Wjlu jar* *
3
vT** "A.’* partea fiecărui
din secţii, ate
Pe amenajarea hidroenergetică Rîu Mare-Retezat
înfâ
Mebili/are de forte pentru încadrarea ABSENTOMANI prop
BorLs Covaliov, Ioan Porojnicu,
tuturor lucrărilor in graficele de exceufie Marian Uuleu, Constantin Vodă si ho
— «le la şantieşul II, Carol Mailat,
losif Petcr — şantierul III, Ionel
Ginţăgan, Vasile Guia — şoferi — *
In urmă cu cîteva săptămîni, Se­ nerealizărilor şi căile de soluţiona­ iată «loar cîţiva dintre construc­ (Urinar
cretariatul Comitetului judeţean de re a problemelor ivite. La princi­ torii de pe şantierul Iliu Mare-Re­
partid a Întreprins o analiză pe palele puncte de lucru s-au întoc­ tezat care, in luna mai, au la grafice clare
activ de la 10 absenţe nemotivate
chetelor şi test
şantierele de la Riu Mare-Retezat, mit ciclograme pe faze de execuţie, in sus. Absentomani ! Priviţi in sonalului — in
analiză care a evidenţiat unele re­ cu termene şi responsabilităţi, iar pungă ciţi lei aţi pierdut pentru
zultate Înregistrate de constructo­ pentru creşterea productivităţii absenţe de la lucru. Vă convine?... maţiilor de h
N.T.S., iar alte
rii de aici de la începutul anului, muncii — indicator deficitar pe bunătăţirca co
INDISCIPLINĂ
dar, în acelaşi timp, a identificat şantier — se acţionează pentru me­ cabane şi în
şi o serie de lipsuri şi neajunsuri, canizarea unor lucrări — îndeosebi în ziua tic joi, 9 iunie a.c., An­ Urmărirea per
care au determinat neîndeplinirea a celor din subteran — şi folosirea tal Carol de pe autogrederul de la zitate şi exigei
sarcinilor de plan aferente perioa­ intensivă a parcului auto, pentru baraj s-a imbătat criţă şi a por­ punerilor,, hotă
dei scurse din acest an şi acumu­ utilizarea deplină a timpului efec­ nit cu puternicul utilaj la plim­ surilor adopta
bare. Văzlnd drumul ca prin cea-
larea unor apreciabile restanţe la tiv de lucru din partea tuturor ţelor de consii
unele obiective. Concluziile şedin­ constructorilor. Fereastra Valea Jurii — punct de lucru model în şantier. înainte «le a rezultatele bur
ţei Secretariatului Comitetului ju­ — Acţionînd pe baza concluziilor intra în şut, maistrul Gheorghe Marinaş so sfătuieşte cu minerii din tima vreme d
deţean de partid s-au concretizat şi măsurilor stabilite de Secretaria­ Semnale din şantier schimbul lui Ioan Tipoş. Foto : VIRGIL ONOIU I.F.E.T. Deva.
într-un detaliat plan de măsuri, tul Comitetului judeţean de partid » e O 8 ® 0 S 8 O 0 0 O 0 9 O G O ® ® ® 9 8 O O O ® 0 ® 3 O O O 9 8 0 dificatoare. De
devenit program de lucru al con­ — subliniază tovarăşul Aurel Dan- din acest an,
structorilor de la Rîu Mare-Retezat. ciu, secretarul Comitetului de ţă (coaja produsă de alcool), a Revenim la locul criticii un minus de
Pe baza acestui plan de măsuri, partid pe grup —, a programelor de proptit autogrederul in mijlocul sortimentul lei
comitetul de partid pe grupul de măsuri concrete, pe deplin realiste «irumului, rupindu-i bara de <ii- proape 1000 mc
şantiere şi consiliul oamenilor pe care le-am întocmit pentru pe­ rocţie şi scoţîr.du-1 din producţie Acum, după 5
muncii au trecut imediat la o ana­ rioada pînă la finele anului, pe o- o perioadă de timp. Şantierul întreprinderii de bere unitatea are u
liză mai amănunţită a cauzelor ca­ biective şi lucrări, cu termene şi de peste 1000
foc, precum şi
re au generat rămînerile în urmă, responsabilităţi precise, vom reuşi SLABĂ RĂSPUNDERE Haţeg îşi schimbă fata la cherestea de
au căutat şi găsit o serie de soluţii' să recuperăm în întregime restan­ La controlul efectuat de condu­
şi posibilităţi prin care să poată ie­ ţele, să încheiem anul cu planul cerea grupului de şantiere in da­ Ziarul nostru din 17 mai a.c. pu­ mitate, cît mai repede. Cu toate aci
şi din impas şi să ajungă cu toate realizat. ta de 8 iunie, ia atelierul meca­ blica articolul : „Pe şantierul între­ Programul de lucru prevede o pa­ recunoşteau ce
lucrările în graficele de execuţie. nic pentru reparaţii utilaje, de la prinderii de bere din Haţeg : Bene­ uză de masă între orele 12 şi 13. iar tovarăşul
Pe şantierele de la Rîu Mare-Re­ Toţi. interlocutorii cu care am baraj, s-au găsit defecte un ma­ ficiarul acuză, pe drept, constructo­ Dar la orele 11,30—11,35 mulţi con­ secretarul orga
structori plecaseră deja la cantină, la sediul între!
re număr de utilaje, îndeosebi
tezat sînt încă probleme, greutăţi discutat pe şantier — între care îi buUIozere şi excavatoare, in timp rul. Acesta ridică din umeri a pa­ iar la orele 13,00 foarte puţini înce­ acest lucru —
şi neajunsuri. Dar programele de amintim pe ing. Viorel Dănilă, di­ ce maţ multe maşini aşteptau la gubă...". puseră lucrul. Apoi, nu se accele­ Iui oamenilor r
Am revenit pe şantier, la locul cri­
măsuri privind recuperarea în în­ rectorul grupului de şantiere, pe încărcat. Răspunzător de această ticii, după 3 săptămîni. O primă con­ rează suficient ritmul de lucru la Deva este încă
tregime a restanţelor şi încheierea inginerii Aurel Dan — şeful şantie­ situaţie, maistrul Gheorghe C ara - statare îmbucurătoare — faţa şantie­ acele puncte unde trebuie să intre bunăţăţiri. Şi e
anului cu planul realizat, programe rului nr. 3 şi Mihai Neferu — şe­ ghete, a răspuns : „Le facem !“ rului a început să se schimbe in montorii să monteze utilajele sosite, privinţa întării
-
unele din import.
întocmite pe şantiere, obiective şi ful lotului baraj, maiştrii Nicolae Slabă răspundere, meştere. bine. Au sosit meseriaşi calificaţi — — Frontul de lucru pc care îl am mocraţie munci
lucrări, pe formaţii de lucru şi utir Corobea — de la galeria de devie­ LIPSĂ DE GOSPODĂRIRE zidari, mozaicari, zugravi —, urmea­ în prezent trebuia să-l fi avut acum răspunderii şi
ză să mai sosească dulgheri şi faian-
’aîc. au început să se materializeze. re şi Gheorghe Marinaş, de la fe­ In multe puncte de lucru, in ţari, pină la acoperirea necesarului două-trei luni — spunea Constantin membru al con
Membrii biroului comitetului de reastra Valea Jurii— şi-au exprimat colonii şi pe unele căi de acces de personal calificat. S-a îmbunătă­ Borlovan, şef de brigadă la şantierul cinile pe care
partid pe grup şi ai consiliului oa­ hotărîrea şi certitudinea că rămîneri­ stau in dezordine — afcctind cir­ ţit mult asistenţa tehnică în şantier, 2 instalaţii. mentul în care
Se acţionează în continuare cu
menilor muncii au fost repartizaţi le în urmă vor putea fi recuperate culaţia, lucrul şi... joaca copiilor prin detaşarea aici a unui cadru de forţe slabe la staţia de epurare a judicioasa org
să răspundă de activitatea pe obi­ în întregime şi planul anual în­ — mari cantităţi de materiale, bază din conducerea şantierului 3 apei uzate. Or, este ştiut că dacă pentru îmbunai
ective şi puncte de lucru. Ei sînt deplinit. Aceasta presupune însă a- tnceptnd de la nisip şi piatră şi pînă la punerea in funcţiune a obi­ abatorul de peste drum n-ar fi oprit respectarea N.
ectivului, a mai sosit şi un maistru
permanent în mijlocul constructo­ coperirea grabnică a tuturor lucră­ pînă la ţevi, cabluri, scinduri şi cu experienţă. in reparaţie capitală, nici secţia de socialiste." De as
rilor şi se interesează de întregul rilor cu forţa de muncă necesară, altele. Puneţi-le bine, gospodari ! Am notat un angajament al con­ malţ nu ar putea funcţiona, actuala conducerii colec:
capacitate a staţiei neputînd face faţă
mers al treburilor — de ia organi­ organizarea atentă şi exigentă a CONCRET structorilor afişat la intrarea în şan­ volumului de apă reziduală ce se e- nate revin con
zarea muncii şi pînă la aprovizio­ muncii la toate punctele de lu­ tier : „Faţă de termenul de predare limină.
întrebat Ia concret despre sta­
nare si respectarea disciplinei teh­ diul lucrării, termenul de fina­ a obiectivului stabilit, ne angajăm ş i un alt aspect legat de disciplina muncitoresc şi i
nologice şi de producţie. S-au în­ cru, întărirea disciplinei şi folosi­ lizare, formaţiile pe care le coor­ să-l predăm cu 15 zile mai devreme". muncii : sîmbăta la prînz se lasă nii din întrepri
— Eu sînt optimist. Angajamentul lucrul în şantier şi se reia, cum se
tocmit şi programe de recrutare şi rea cu mai mare grijă şi răspun­ donează şi sarcinile la zi, tinărul ce ni l-am luat va fi respectat ! — reia, luni la... prînz, eînd se întorc folosite cu mai
pregătire a forţei de muncă, săp- dere a utilajelor, un control per­ inginer lorgu Cavadia — şef de spunea maistrul Gheorghe Corneanu. constructorii de la Timişoara. Deci, lumina indicaţiil
tănrnna! — vinerea — se ţin ope­ manent şi competent al stadiilor schimb ia galeria de deviere, n-a Toate bune pînă aici. Dar lucruri se pierde o zi de lucru efectiv. dului, a legislaţ
rative cu conducătorii tuturor com­ de îndeplinire a programelor de fost în măsură să «lea răspunsuri de pus la punct mai sînt. Vom men­ Soluţionate şi aceste probleme, lu­
partimentelor de lucru, în cadrul măsuri, intervenţia operativă şi e- concrete. Oare fiindcă-i stagiar crurile ar merge şi mai bine în şan­ lit atribuţii pr«
cărora se analizează stadiul înde­ ficientă atunci cind situaţia o im­ sau fiindcă nu le ştia ? Oricum, ţiona cîteva, observate în ceasurile tier, punerea în funcţiune a obiecti­ de acţiune.
petrecute pe şantier, asupra rezol­
vului la termen ar deveni certitu­
numai bine nu-i...
plinirii sarcinilor de plan, cauzele pune. vării cArora se cere acţionat cu fer­ dine.