Page 16 - Drumul_socialismului_1977_06

Pacs. 6 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6174 O MARŢI, 14 IUNIE 1977

Reziliate de valoare ale artiştilor Cronicarii şi ideea, independenţei

hunedoreni ia faza republicană Istoria statelor feudale româneşti primul domn moldovean. In persoa­ mâno-turce, în speţă faţă do domi­
este strins legată de istoria statelor na iul Fetru Aron, care a plătit tri­ naţia otomană, do multe ori autorii
In săptămîna care a trecut, juriul — Aurel Sibişan, Orăştie ; Pera Bulz, vecine. Avind mari bogăţii şi fiind but turcilor fără să-şi piardă inde­ strecurind insă şl propriile lor o-
pinii. Adesea intilnlm In aceste cro-J
pendenţa.
fazei finale a Festivalului naţional Vata de Jos. FANFARE. Premiul IU situate intr-o regiune de mare im­ Miron Costin are o atitudine iden­
„Cîntarea României" a stabilit ierar­ — Fanfara Trustului de construcţii portanţă strategică a Europei, ţările nici părerea că ridicarea putorii tur"
hia celor mai valoroase formaţii, in­ Deva. ORCHESTRE DE MUZICA române au stîrnit încă de la forma­ tică cu cea a Iul Ureche numai în ceşti a constituit o piedică sei-ioasA
terpreţi şi creatori din ţară. Aşa POPULARA. Premiul III — Taraful rea lor pofta de cotropire a imperii­ ceea ce priveşte descrierea lăcomiei in dczvolţarea economică, politică şl
cum era de aşteptat, artiştii din ju­ Casei de cultură din Orăştie. FOR­ lor vecine. Lupta continuă pentru turcilor. Pentru el există o lume a administrativă a Ţărilor române.
deţul nostru au obţinut rezultate re­ MAŢII INSTRUMENTALE CAME­ păstrarea fiinţei naţionale a lăsat ur­ creştinităţil caro luptă împotriva lu­ Poziţia cronicarilor munteni faţă da
marcabile, dovadă a seriozităţii şi RALE. Premiul III — Cvartetul de me adinei în conştiinţa oamenilor ca­ mii Islamului, la baza opoziţiei .raporturile româno-turoo corespunda
muncii depuse spre onorarea la înal­ coarde al sindicatului învăţămînt Hu­ re au fost contemporani acestor e- era deci diferenţa religioasă. Boie­ mai mult unei filozofii a „răului ne­
te cote calitative a acestui prim fes­ nedoara. DANSURI POPULARE MIX­ venimente. rimea moldoveană in secolul al cesar". Ei nu pregetă totuşi să arata
tival al muncii şi creaţiei. Publicăm TE. Premiul III — Formaţia de dan­ Datorită cronicarilor Grigore Ure­ XVH-lea se resemnase cu stăpinirea ceea ce gindeau şi simţeau tu maro
In continuare premiile acordate re­ suri a Combinatului siderurgic Hu­ che, Miron Costin, Constantin Canla- turcească, se acomodase chiar cu ea, măsură oamenii vremii, inclusiv o
prezentanţilor judeţului nostru. nedoara. SOLIŞTI DE MUZICA UŞOA­ cuzino sau savantului Dimitrie Can- văzlnd în suveranitatea turcească o parte a boierimii. Astfel, in cronici
OBICEIURI POPULARE. Premiul I RA. Premiul III — Gheorghe Olaru, temir, conştiinţa etnicului, de neam, garantare a privilegiilor ei. Miron apar caracterizări insolente la adre­
r— Ansamblul folcloric „Pădureanca" Casa de cultură din Deva. POEZIE. devin argumente in păstrarea unită­ Costin ezită la gîndul posibilităţii
Premiul III — Ioan Evu, Hunedoara. sa Imperiului otoman, caro e denu­
din Dăbîca, comuna Topliţa. FOR­ ARTA POPULARA, COSTUME FEME­ ţii politice a luptei pentru drepturi­ forţelor interne de a lupta pentru mit „otoman turcu, fiara cea rea şl
MAŢII DE SATIRA ŞI UMOR. Prc- IEŞTI. Premiul III — Ileana Sen- le fireşti alo românilor, ca urmaşi ai dobîndirca independenţei. Domnii cumplită". Primul domn român ca­
miui I — Ansamblul de estradă al dreni, Dăbîca, comuna Topliţa ; dacilor şi romanilor. care s-au ridicat împotriva turcilor ro a luptat contra cotropirii otoma­
Casei de cultură a sindicatelor din Cergi-Silvia Mărgineanu, Ohaba. Grigore Ureche îşi scrie cronica în nu sint lăudaţi în cronica iul, ci ne, Mircea cel Bătrin, e prezentat ca
Petroşani. ARTA POPULARA, COS­ ARTA PLASTICA. Pentru lucrări de timpul lui Vasile Lupu, dar nu o dimpotrivă sint dojeniţi pentru Im­ „luindu-so continuu de obrăznicia
TUME BĂRBĂTEŞTI. Premiul I — pictură dedicate realizărilor contem­ poate duce pină Ia zi şi nu-şi poate prudenţa |or. încrederea în salvarea turcilor s-au împăcat cu ei şi i-au
Sânica Toma, Vălar, comuna Topliţa. porane: Premiul III — Traian Pleşa scrie propriile observaţii şi experien­ ţării el o pune in ajutoare străine, dat plocon, ca să odihnească ţara in
OBIECTE DIN LEMN. Premiul I — din Brad. SOLIŞTI DE MUZICA ţe. Cu toate acestea, cronica lui ne bacă Moldova mai exista cu autono­ pace".
Mariana Birlea, Hunedoara. COLEC­ POPULARA. Premiul IV — Elena Pal, dă posibilitatea să surprindem <îpi- mia ci pe caro i-o lăsaseră turcii,
TIVE DE DANS TEMATIC. Premiul Casa de cultură din Haţeg. CERA­ niile acestor mari cărturari din pri­ aceasta se datoreşte numai ţârilor Continuatorul şcolii cronicarilor, a
II — Casa de cultură din Deva. SO­ MICA. Premiul IV — Nicodim Borza, ma jumătate a secolului al XVH-lea. creştine. Cu tot acest pesimism poli­ cărei gindiro o prelungeşte în cultu­
LIŞTI INSTRUMENTIŞTI. Premiul II Obirşa. Pentru cronicar, Ştefan cel Marc tic a lui Costin, care se datoreşte in ra românească, Dhnitrie Cantcmir îşi
spre exemplu, e învingătorul „limbilor parte unor cauze obiective, ţara dedică opera întregului său popor,
pâgine". Exaltat in patriotismul său, fiind pustiită de războaie, nici la el fără deosebire de provincie. Ridicin-
O artă profund angajată Moldova nu apare ca făcind parte legerea necesităţii independenţei (do­
du-se la un nivel superior în înţe­
Ureche ne transmite o imagine oare­
din lumea imperiului otoman. Miron
cum idilică a trecutului de liberta­
vadă şl lupta sa în fruntea Moldo­
o
politică,-
te
domnii mai puternice şi mai autori­
le­
o
fără
complet liberă, creînd nici Moldovă Costin se bucură că mai erau totuşi vei împotriva Imperiului otoman) el
Festivalul n a ţ i o n a l „Cîntarea răneşti de Ia 1907, Gheorghe Pogan gătură de vasalitate în timpul lui tare, cum sint cele ale lui Vasile dezvoltă ideeâ originii şi unităţii
României" a stimulat în cel mai cu ciclul do lucrări dedicate Cente­ Ştefan cel Mare. Suveranitatea tur­ Lupu şi Matei Basarab. Referindu-so tuturor românilor. Chiar titlul lucră­
înalt grad participarea largă a oa­ narului independenţei do stat a că este amintită numai cînd Ştefan la epoca iui Vasile Lupu, cronicarul rii „Hronicul vechimii a romano-mol-
menilor muncii, tineri şi vîrstnicl, României, Iosif Tellmann, Eva Siito, sfătuieşte pe Bogdan să reglemen­ arată că atunci Ţările române nu e- do-vlahilor" ouprindc idoea unităţii
la activitatea cultural-cducativă. In Ion Tengheru, Mircea Bîtcă — toţi teze relaţiile cu turcii, „... socotindu rau atît de supuse şi puterea dom­ do neam şi teritoriu a poporului nos­
judeţ, alături de formaţiile artisti­ subordonîndu-şi tematica creaţiei din toţi mai pulernicu pre turcu şi nului era mare. Sceptic, dar nepier- tru. Ba mai mult deoît atît, în
ce, o intensă activitate au desfă­ lor evenimentelor de scamă sărbă­ mai înţelepţii, au dat învăţătură să zînd orice nădejde, Costin dorea e- „Descrierea Moldovei" fundamentează
şurat cercurile şi cenaclurile plas- torite do poporul nostru în acest se închine turcilor". El aminteşte pe fectiv a nu sfătui ja ceea ce el con­ din punct do vedere economic nece­
ticicnilor amatori şl profesionişti, an, oglindirii oamenilor şi realiză­ sidera o aventură. sitatea înlăturării jugului otoman,
creatorii populari. rilor anilor socialismului pe melea­ Cronicile munteni?, fiind in gene­ intuind raportul dintre economic şi
Aceştia au răspuns cu talentul şl gurile hunedorene. ral compilaţii după anale medievale politic pentru susţinerea indepeaiden-
dăruirea lor obiectivelor majore Creaţia populară a cunoscut şi ea din secolele XV—XVI, sint pătrunse denţei.
ale festivalului dîud la lumină lu­ o reuşită remarcabilă in expoziţiile de atitudinea smerită, specifică a- Prof. ION FRAŢILA
crări cu un bogat conţinut de idei, organizate Ia Dobra, Totcşti, Dcn-
inspirate din realitatea socialistă a suş, Baia do Criş, Ilia, Hăşdâu, oestor secole privind raporturile ro- Deva
ţării. Astfel, s-a remarcat expoziţia Cîmpu lui Neag. tn expoziţia jude­
ttnărului Ion Anca, din Dîncu Ma­ ţeană au fost reunite obiecte, rod al
re, cuprinzind pictură In ulei, ex­ creaţiei locuitorilor zonelor Pădu- ÎNCHEIEREA FESTIVALULUI
poziţia de lucrări în acuarelă Bella rcnilor, Zarandului, Haţegului, Va­ „h'EDEIA VULCÂNEANĂ" PLENARA COMITETULUI JUDEŢEAN
Bcrnard (Haţeg), expoziţia do pic­ lea Jiului, Valea Mureşului. Dintre
tură naivă Xenia Bursan (Orăştie), acestea, cea mai productivă şi in La Vulcan, după o sâptămină PENTRU CULTURA ŞI EDUCAŢIE SOCIALISTA
expoziţia medicului Tliibor Dom- acelaşi timp cca mai bine conser­ bogată in acţiuni cultural-educati-
sody (Brad) ş.a. vată continuă să se menţină Zona ve s-a încheiat tradiţionalul fes­ Icrl, Ia Deva, a avut Ioc plenara de către reprezentanţii judeţului !n
Valoarea lucrărilor elaborate de Pădurenilor, tu ceea ce priveşte tival local „Nedcia vulcăneană". Comitetului judeţean pentru cultură finala marelui festival.
ei, precum şi selecţia riguroasă c- arta cusutului, croiului, crestăturilor Cu acest prilej, pe străzile ora­ şi educaţie socialistă. Plenara a fă­ De asemenea, plenara a dezbătut şl
fectuată pe plan local au permis şului a avut loc o frumoasă pa­ cut o amplă analiză a activităţii fac­ hotărit măsurile ce trebuie între­
ca în expoziţiile interjudeţeană de în lemn. A constituit un real ciş- radă a portului popular, după torilor politico-educaţionali desfăşu­ prinse pentru continua dezvoltare a
la Timişoara şi naţională de la tig pentru mişcarea artistică în ge­ caro zecile de formaţii artistice rate în pregătirea primului Festival artei şi culturii hunedorene pentru
Bucureşti să intre un număr în­ neral prezenţa in expoziţia naţio­ au prezentat spectacole Ia locul naţional „Cîntarea României" în ju­ perioada ce urmează, în lumina şl
semnat de creaţii ale amatorilor nală de artă populară de la Bucu­ de agrement „Brazi". spiritul documentelor Congresului c-
hunedoreni, semnate do Simion Fă­ reşti a unor lucrări din judeţul nos­ deţul Hunedoara, a rezultatelor ob­ ducaţiel politice şi al culturii socia­
get (Deva), Traian Pleşa (Brad), tru care s-au bucurat de o deo­ SPECTACOLE ţinute de mişcarea cuUural-artislică, liste.
Constantin Zglmbău (Hunedoara), sebită apreciere şi din partea ju­
Rozalia Sîrbu (Petroşani). riului. Creatorii lor sint Toma Sâ­ Pc scena Casei de culturii din
Cu rezultate frumoase s-au în­ nica şi Bistrian Nica din Vălari, Deva, artiştii Naţionalului bucu-
scris în festival artiştii plastici din Cătesc Ileana, Budău Maria, Ticula reştean au prezentat un remar­
Filiala Petroşani şi Cenaclul Deva Sofia, Slmoc Ana din Dăbica, ola­ cabil spectacol cu piesa „Oameni
ale U.A.P., care au sprijinit crea­ rii Vălcan Borza, Axente Ncdea, şi şoareci" de John Steibcck, cu
ţia amatorilor din judeţ, partici- Nicodim Borza, Pătru Nedea din O- o distribuţie ţie prestigiu, avîn-
pînd in acelaşi timp cu lucrări pro­ bîrşa. du-I ca. protagonist pc Florin
prii de valoare în expoziţiile jude­ Piersic. Spectacolul s-a bucurat
ţene şi cele do la nivelul naţional MINEL BODEA de un mare succes.
organizate Ia Bucureşti (pictură şi
"k
sculptură) şi Cluj-Napoca (grafică). instructor ia Comitetul judeţean In sala festiva a Ţcsătorici de
Amintim pe Iosif Măthyăs cu ciclul pentru cultură şi educaţie
de lucrări Închinat răscoalelor ţă­ socialistă mătase Deva, elevii Liceului de
muzică şi arte plastice au pre­
zentat un spectacol pentru lucră­
torii fabricii.
Profil: RUSALIN PUPĂZA PREMIU
Membru in ansamblul folcloric Juriul Editurii Cartea Româ­
„Pădureanca" din Dăbîca, de la nească a stabilit premiile pentru
anul debutului, 1959, şi pînă acum, poezie la concursul de debut pe
Rusalin Pupăză, apreciat maistru anul 197G. Premiul I a fost acor­
miner de la Exploatarea minieră dat poetului Valeriu Bârgău din
Ghelar, a participat la numeroase Hunedoara, pentru volumul inti­
manifestări culturale judeţene sau tulat „Floarea soarelui". Aspect din activitatea elevilor în laboratorul de maşini electrice şi
interjudeţene şi chiar la festivalul transformatoare al Liceului de electrotehnică din Deva.
internaţional de la Zakopane, din MASĂ ROTUNDĂ
R.P. Polonă. Dintre numeroasele manifestări
Cel mai recent succes — parti­ organizate in această sâptămină Judeţul Hunedoara oferă largi posibilităţi de
ciparea la Festivalul naţional de către întreprinderea cinemato­
„Cîntarea României", unde, după grafică judeţeană se remarcă ma­
c im se ştie, ansamblul folcloric sa rotundă ce a avut loc în 10 calificare.
„Pădureanca" a fost distins cu iunie la cinematograful „Side-
premiul I ! Exemplu do compor­ rurgistul" din Hunedoara cu te­
tare la locui de muncă, in fami­ ma „Filmul în sprijinul popu­ Ce meserie îţi alegi, tinere absolvent?
lie şi societate, datorită dăruirii larizării obiectivelor planului cin­
şi statorniciei salo scenice, Rusa­ cinal". Masa rotundă a fost ur­
lin Pupăză constituie totodată şi mată de filmele : „România azi",
un exemplu pentru toţi artiştii „Salba de pe Olt" şi „Intre Ani­
amatori hunedoreni. na şi Oraviţa". [lectrotehnica - o meserie mereu actuală
Că electrotehnica este o meserie prinderea de reţele electrice De­
Premieră la Teatru! de estradă Deva mereu actuală, nu mai trebuie va, termocentralele de la Mintia,
demonstrat. Ba mai mult decît Paroşeni, Gurabarza sau la vii­
atît, Programul partidului acordă toarea hidrocentrală de pe Riu
o deosebită atenţie acestui dome­
VERMISAJ LA REVISTĂ ss niu, indicînd cu clarviziune di­ Mare Retezat.
Pentru anul şcolar 1977—1978,
33 recţiile de dezvoltare ale electro­ planul de şcolarizare al liceului
tehnicii în viitorii ani. prevede pentru anul I (treapta
In general, un spectacol de re­ Cit priveşte partea solistică mu­ cum trebuie au succes la public Pentru judeţul nostru, cu o I) 114 locuri la secţia electro­
vistă porneşte de la o idee-cadru zicală (muzica aparţine lui Ion mai mult datorită interpreţilor ca­ forţă energetică considerabilă, ne­ tehnică şi 76 de locuri la secţia
pe marginea căreia se brodează Cristinoiu şi Gheorghe David), re „storc" din roluri tot ce se poa­ cesarul de cadre este în continuă mecanică. Pentru treapta a Il-a
toate celelalte intîmplări scenice. premiera impune de această dată creştere. O pregătire de specia­ sint prevăzute 72 de locuri
Aşa se petrec lucrurile şi în noua pe soliştii Mariana Milea şi Mihai te. Spectatorul, chiar dacă nu sa­ litate adecvată se realizează în la electrotehnică (specialitatea
premieră a Teatrului de estradă Olaru, care beneficiază de partituri vurează textul, aplaudă interpre­ cadrul Liceului industrial nr. 2, staţii şi reţele electrice) şi 36 de
din Deva, „Vernisaj la revistă". A- potrivite pentru stilul lor; Irina tările actorilor Lucian Radulian, cu profil electrotehnic. La ora locuri la mecanică (specialitatea
vînd ca pretext vizitarea unei ex­ Soroiu, Puiu Faur, Georgiana Ma- Ileana Zanche, Ileana Duca, A- actuală aici se pregătesc peste instalaţii şi turbine cu aburi).
poziţii, noua producţie se constituie rinescu, cu toate că au beneficiat drian Nicolau, George Casan, An­ 900 de elevi la cursurile de zi şi De asemenea, în treapta I,
ca un spectacol de divertisment, a- de partituri mai puţin „norocoase", drei Portase, acesta din urmă, serale, în condiţii moderne de pentru anul I este prevăzută o
greabil ca orice asemenea mani­ s-au prezentat în nota obişnuită, balerin, cintăreţ şi cupletist tinde studiu şi sub îndrumarea unor clasă la seral cu 40 de locuri
festare. adică bine. să devină un actor complet• de re­ cadre didactice şi specialişti cu pentru secţia electrotehnică şi o
Un succint punct de vedere asu­ Proza ni s-a părut mai puţin vistă. înaltă calificare. Există aici două clasă cu 30 de locuri, pentru
pra noii premiere relevă ca cea izbutită de data aceasta, chiar da­ Fără să mai aibă o încărcătură cămine cu o capacitate de 600 de treapta a Il-a la electrotehnică
mai izbutită parte a spectacolului că poartă girul unor autori consa­ excesivă, decorul (Emil Moise, Ste­ locuri, o cantină, sală şi terenuri — staţii şi reţele electrice.
momentele coregrafice, unde echi­ craţi in domeniul divertismentului : la Bărăscu şi Vladimir Popov) este de sport, numeroase ateliere-Şcoa- Admiterea în liceu se face fără
pa deveană demonstrează din nou Al. Darian, C. Zărnescu şi Ciupi de această dată mai funcţional, lă, cabinete şi laboratoare dotate examene de admitere. In cazul
certe potenţe interpretative, fiecare Rădulescu. Ceea ce s-ar putea re­ simplitatea fiind totdeauna o cali­ cu utilaj şi aparatură din cele în care numărul candidaţilor de­
număr fiind minuţios studiat şi proşa autorilor este subţirimea sa­ tate atunci cînd serveşte ideii. mai moderne. In primii ani de păşeşte numărul de locuri se va
realizat; atît dansurile cu temă cît tirei pe teme sociale. Cu alte cu­ şcoală, elevii îşi desfăşoară pre­ susţine un test de cunoştinţe din
jl cele ilustrative se integrează vinte, se trage cu tunul in vrăbii; Indiferent insă de unele minu­ gătirea practică în cadrul liceu­ obiectele ce se vor anunţa la
armonios in revistă, ceea ce adaugă atacul satirei vizează mereu acelaşi suri, inerente genului revuistic, lui, iar apoi, in anii III şi IV, di­ timpul potrivit prin secretariatul
an nou succes in palmaresul ma­ vînzător care vinde cu lipsă la „Vernisaj la revistă“■ (regia artis­ rect în producţie. Bineînţeles, la liceului.
estrului da balet Sandu Fayer de gramaj, aceleaşi probleme din via­ tică Al. Darian) rămîne un spec­ terminarea şcolii, elevii benefi­ Pentru informaţii suplimentare,
hy Opera română din Cluj-Napoca, ţa colocatarilor, aceeaşi nevastă cu tacol plăcut, reconfortant şi opti­ ciază de o repartizare sigură în cei interesaţi se pot adresa secre­
precum şi a compozitorului Gheor­ toane ş.a., teme care, de atita în­ mist. producţie, de regulă la unităţile tariatului liceului, strada Mineru­
ghe David, autorul pieselor muzi­ trebuinţare, riscă să cadă in banal. energetice hunedorene — între­ lui 28, telefon 12913.
cale. Glumele sint însă glume şi spuse C. DROZD