Page 19 - Drumul_socialismului_1977_06
P. 19
Proleteri din foafe fările, unlfi-vă!
ANUL XXIX
NR. 6175
MARŢI,
21 IUNIE
1977
8 pagini — 50 bani
Consiliile oamenilor muncii - organisme democratice, colective, de rr-— ■
Actualitatea politică
conducere a activităţii economics-ssciale de către clasa muncitoare Moment nou In evoluţia ascendentă a
*
Fiecare siderurgist—un coautor la elaborarea colaborării şi prieteniei româno-ungare
Salutată cu satisfacţie de între două ţări, relaţii care au cunos
gul popor, întîlnirea prietenească cut şi cunosc un curs continuu
şi înfăptuirea planului şl angajamentelor dintre t o v a r ă ş u l NICOLAE ascendent pe plan politic, econo
cultural.
tehnico-ştiinţific,
CEAUŞESCU, secretar general al
mic,
Partidului Comunist Român, pre Sînt elocvente pentru dezvolta
şedintele Republicii Socialiste rea colaborării creşterea in cin
Constituirea organelor de condu voltarea spiritului de creativitate şi lează pe oameni în întreaga activi România, şi tovarăşul .TANOS cinalul trecut de 2,2 ori a schim
cere colectivă în unităţile socialiste responsabilitate în producţie — toa tate. Deşi se acţionează pe multiple KAdAR, prim-secretar al Comi burilor economice bilaterale.
de stat, ’ instituţionalizarea adunări te sînt chestiuni care, înainte de planuri — ale muncii de partid, tetului Central al Partidului Subliniind rodnicia convorbiri
lor generale ale oamenilor muncii a se trece la înfăptuirea lor, sînt de sindicat şi U.T.C., ale consiliu Muncitoresc Socialist Ungar, con lor purtate şi înţelegerilor reali
au ridicat la un nivel mai înalt aduse în dezbaterea principială, lui de control muncitoresc şi comi stituie, în analele relaţiilor prie zate în cadrul întîlnirii, tovară
munca de conducere, au contribuit exigentă, a consiliului oamenilor siilor pe domenii, ale conducerilor teneşti multilaterale româno-un- şul Nicolae Ceauşescu arăta :
la adincirea democraţiei socialiste, muncii. Membrii consiliului sînt tehnice pe uzine, secţii, comparti gare, un moment nou, de majo „Putem spune că în aceste zile
la creşterea rolului maselor în via puşi în temă din timp cu tematica mente de producţie, părînd că, pe ră însemnătate politică, ale că am stabilit împreună un amplu
ţa economico-socială, în gospodări ce urmează a fi dezbătută, o ana alocuri, există nişte paralelisme, rui rezultate vor impulsiona pu program dc colaborare multila
rea avuţiei naţionale. Prin reuni lizează şi discută cu membrii co apreciem că munca se desfăşoară ternic colaborarea şi conclucra- terală, care, fără îndoială, va fi
rea în cadrul acestor organisme a lectivelor- în care lucrează, îi aduc normal, cu eficienţă sporită. La a- rea dintre cele două partide, din salutat ca satisfacţie de popoa
celor mai reprezentativi oameni ai completări, îmbunătăţiri, pentru că ceasta contribuie, fără îndoială, tre cele două popoare vecine, în rele noastre, profund interesate
muncii, în dubla lor calitate de tot ci sînt cei care materializează realismul şi viabilitatea hotăririlor interesul lor şi ai cauzei gene să înainteze în colaborare pe ca
producători şi proprietari ai mij efectiv în producţie soluţiile pre adoptate, sistemul bine organizat de rale a socialismului şi păcii. lea progresului, a bunăstării lor,
loacelor de producţie şŢai bunuri conizate, măsurile stabilite, hotărî- urmărire perseverentă a stadiului Desfăşurate la Debreţin şi O- a edificării orînduirii socialiste".
lor materiale, se asigură un cadru rile adoptate. Cadrul democratic pe de îndeplinire a măsurilor şi a- radea, convorbirile la nivel înalt La rîndul său, evidenţiind clima
democratic larg de participare la care-1 conferim şedinţelor de con româno-ungare se înscriu pe li tul întîlnirii, tovarăşul Jănos Kd-
munca de conducere, la luarea de siliu, ca şi rezolvarea operativă a nia contactelor multilaterale sis ddr releva : „întîlnirea noastră
ciziilor. hotăririlor şi propunerilor îi stimu (Continuare in pag. 4—5) tematice şi au prilejuit o infor are loc în spiritul străduinţei de
Experienţa Combinatului siderur mare . reciprocă asupra rezultate a întări prietenia popoarelor
gic Hunedoara atestă cu putere de lor obţinute în edificarea socie noastre, de a dezvolta colabora
convingere viabilitatea acestor for tăţii socialiste, un larg_ schimb de rea dintre cele două partide şl
me de conducere şi muncă colecti păreri privind stadiul' actual si
vă. Astfel, corespunzător atribuţii perspectivele relaţiilor dintre cele (Continuare in cag. 55
lor consiliului oamenilor muncii şi
ale biroului său, ca organ operativ
de conducere, sînt abordate în per Plenara Comitetului judeţean Hunedoara al Pil.
manenţă o serie de probleme le
gate de planificarea ş'i organizarea
producţiei şi a muncii, calitatea
produselor, realizarea normelor de Joi, 16 iunie a.c., a avut loc ple roului Comitetului judeţean de
consumuri la metal, combustibil şi nara Comitetului judeţean Hune partid, în funcţia de secretar al
energie, executarea lucrărilor de doara ăl P.C.R. La lucrările .plena Comitetului judeţean de partid şi
investiţii şi de autoutilare, întări rei au participat membrii şi mem preşedinte ăl Consiliului judeţean
rea disciplinei muncii etc. Proble brii supleanţi ai Comitetului jude
mele analizate în şedinţele de con ţean de partid, precum şi membrii de control muncitoresc al activită
siliu, deosebit de diverse şi de Comisiei judeţene de revizie. ţii economice şi sociale şi a reco
complexe, sînt desprinse, aşa cum în cadrul plenarei a fost prezen mandat sesiunii Consiliului popular
este si firesc, din activitatea co tată o informare cu privire la re al judeţului Hunedoara să fie ales
tidiană a combinatului şi vizează, zultatele obţinute în economia ju
în principal, mobilizarea colective deţului pe primele 5 luni ale anu ca membru şi vicepreşedinte al
lor de siderurgişti la îndeplinirea lui şi măsurile ce se impun pentru Comitetului executiv al Consiliului
sarcinilor de plan şi a angajamen îndeplinirea 'exemplară, la toţi in popular judeţean.
telor asumate în întrecerea socia dicatorii, a sarcinilor de plan pe
listă. Perfecţionarea unor fluxuri Schimbul C, de Ia cuptorul nr. 1 O.S.M. II (C.S. Hunedoara), se evi primul semestru al anului în indus De asemenea, plenara a cooptat
productive, promovarea tehnologii denţiază lună de lună în muncă, prin realizările suplimentare ale planuluL trie, agricultură, investiţii, trans In rlndurile membrilor Comitetului
lor moderne de lucru, generalizarea lată-i pe maistrul de schimb Dumitru Botău (al doilea din dreapta), îm porturi şi desfacerea mărfurilor că judeţean de partid pe tovarăşul
iniţiativelor muncitoreşti şi a ex preună cu topitorul şef Ioan Bărbuş şi oţel arii lanoş Sabin şi Ioan Pop» tre populaţie.
perienţei înaintate în muncă, dez înaintea elaborării unei noi şarje. Foto : V. ONOIU Plenara a ales pe tovarăşul ioan Rob, secretar al Comitetului
Gheorghe Vasiu, membru al Bi orăşenesc Haţeg al P.C.R.
REZULTATELE RECENSĂMlNTULUI DIN 5 IANUARIE
COMITETUL EXECUTIV
Măreţ tablou social, bază ştiinţifică AL CONSILIULUI POPULAR
AL JUDEŢULUI HUNEDOARA
In temeiul dispoziţiilor art. 21, alin. 2 din Legea de organizare şl
în elaborarea măsurilor de continuu funcţionare a consiliilor populare,
D E C I D E :
progres al României Articol unic. Convoacă Consiliul popular al judeţului Hunedoara, In
cea de-a Xl-a sesiune, a celei de a şaptea legislaturi, pentru ziua de
Comunicatul privind rezultatele patriotică pentru toţi cetăţenii ţării. rea politicii demografice a parti 25 iunie 1977, ora 8,00, cu următorul proiect al ordinii de zi :
preliminare ale recensămîntului Succesele remarcabile obţinute în dului, reflectată în creşterea cu a- 1. Preocuparea comitetelor îl birourilor executive ale consiliilor
populaţiei şi al locuinţelor din 5 ia dezvoltarea economiei şi în îmbu proape 2,5 milioane persoane faţă
nuarie 1977 conturează măreţul ta nătăţirea condiţiilor sociale, grija de 1966 a populaţiei ţării noastre, populare, a Întreprinderii judeţene de gospodărie comunală ţi loca-
blou social al României anului cen deosebită pentru întărirea familiei, care Ia începutul acestui an se ri tivă Deva ţi a altor organizaţii socialiste pentru administrarea ţi
tenarului, al viguroasei dezvoltări pentru ocrotirea mamei şi a copi dica la 21 559 416 locuitori, în înre întreţinerea fondului locativ proprietate de stat potrivit Legii nr. 5/1973.
demografice şi puternicei înfloriri lului, pentru crearea de condiţii gistrarea unei natalităţi medii de 2. Informare cu privire la modul in care au fost aduse la înde
economico-sociale din perioada cea minunate creşterii viguroase şi e- 20,8 născuţi — vii, la mia de locui plinire sarcinile stabilite in Hotărirea nr. 1/1976 cu privire la proiec
mai prosperă din întreaga noastră ducării tinerei generaţii, ridicarea tori, în scăderea mortalităţii gene
istorie naţională, tablou care con standardului general de viaţă al în rale şl prelungirea duratei medii a tarea, modernizarea, repararea ţi întreţinerea drumurilor arterelor
stituie motiv de profundă mîndrie tregului popor au asigurat înfăptui- vieţii Ia aproape 70 de ani. Sporul de circulaţie din localităţile urbane şi rurale.
mediu anual al populaţiei de 1,1 Preşedinte, Secretdr,
La sută, determinat de o natalitate
(UE RÂDULESCU VICTOR COCA
(Continuare în pag. a 3-a)
------J
prcscu, s-au triat tn 12 orc, cît c o
21559416 \ ~ --- --------- • .......................................- . ........•. • ...... - tură de muncă, 48 de trenuri, cu
\ oameni ai zilelor noastre
un total do 2 584 de vagoane. Un
record absolut al staţiei, al regio
\ < ••• ••• --iliŞSE . . . . . . nalei, record care a adus fruntăşia
turei do mai multă vreme şi o
menţine fără întrerupere. Ce muncă
„Chipul omului se vede se cere pentru a primi 48 de tre
nuri încărcate cu mărfuri, a le
în munca lui..." descompune tn funcţie de traseu,
expeditori şi beneficiari, a le com
pune din nou şl a le pregăti d«
Siracria-triaj este o adevărată drum în deplină siguranţă de cir
„uzină" do trenuri. O uzină întinsă culaţie ? O muncă uriaşă. Dar nu
pe zeci de kilometri, intr-un păien făcută oricum, ci în cea mai desă
jeniş do linii care nu se mal sflr- vârşită disciplină şi ordine, cu înal
şesc. Peste întreagă întinderea a- tă răspundere faţă de uriaşele va
ceasta, 12 orc pe zi din 24 se aude lori materiale cu care operează oa
aproape fără încetare un glas — menii căii ferate.
cel al şefului de manevră Ioan O- — Şeful de manevră Ioan Oprescu
prescu, de sus, de la cocoaşa me este omul pe care mă bizui. De
canizată. „Atenţie. începem trierea. aproape 20 de ani de cînd munceş
Vagonul nr... la linia... Locomotiva te aici a fost mereu un exemplu
nr... presează. Mai repede şi mal de hărnicie şl dăruire, de dragoste
cu atenţie...". faţă de munca la calea ferată. Da
t Aici, tn uzina de trenuri Simeria- că dc mai mulţi ani triajul Simeriei
I triaj, In tura condusă de impiegatul este fruntaş pe regională şl pe ţa
l de mişcare Marin Bărzăunc, în ca- ră, o contribuţie însemnată o are şl
15111966 5I1977 ? re lucrează de mulţi ani şi acest (Continuare în pag. a 5-a)
1 Iscusit şef de manevră Ioan O-
