Page 20 - Drumul_socialismului_1977_06

rcrg^z JLIKU1Y1UJU ^UUAL151Y1U

m

îmbimătăţirea continuă a calită­ înfăptuirea liQtărîrii ăe partid — partid a fost înfiinţată în între­
ţii producţiei de ţesături la Ţesăto- prinderii o vitrină a calităţii care m
ria de mătase din Deva a devenit s-a dovedit o serioasă pîrghie de
unul din obiectivele centrale ale atribut esenţial al conducem politice ; îndreptare a greşelilor, chiar dacă Infirmaţii
activităţii organizaţiei de partid, la început ea a fost primită cu o Acu
consiliului oamenilor muncii, orga­ oarecare rezervă de către unii an­ ces e
nizaţiilor de masă, ale întregului CAII1AIEA 11!! DE PARTID SE REFIECTĂ gajaţi, mai ales dintre cei vizaţi losire
colectiv. Cu toate acestea, în pri­ cu numele. Treptat ea s-a impus. ds parii!! nitul
mul trimestru al anului beneficiarii La vitrină apare atît produsul îm­ tru c
au refuzat o cantitate de produse pricinat cit şi cauza care l-a pro­ fixe j
şl mc
ce se realizează aproape într-0 zi SI- \k CALITATEA PRODUCŢIE) FABRICI dus, împreună cu omul aflat în tente,
de lucru. cauză. PROPAGANDA riale
O atare stare de lucruri este spe­ Calitatea a ocupat şi continuă să ÎN SPRIJINUL prccu
rilor
cifică de cele mai multe ori uni­ prin probe de laborator, iar ceea soluţionarea operativă a proble­ ocupe un loc central în ediţiile ga­ rare
tăţilor noi, unde se. întilnesc dotări ce nu corespunde exigenţelor în­ melor, control final exigent. De zetelor de perete din secţii. Artico­ PRODUCŢIEI reproi
de înalt nivel tehnic cu o califica­ scrise în contracte este respins. Pe aici au izvorît o seamă de cauze, le, caricaturi, precum şi alte forme te. A
re în formare, exigenţa înaltă cu de altă parte, se menţine o legă­ care altădată scăpau. Acestea au atractive reţin mereu trează aten­ Consiliul de educaţie politică produ
posibilităţi deocamdată limitate de tură strînsă cu furnizorii, aceştia fost clasificate, nu de dragul clasi­ ţia asupra disciplinei tehnologice, şi cultură socialistă din între­ A.s. |
a fi satisfăcute. Şi, cum se întim- fiind informaţi cu regularitate asu­ ficării, ci pentru a le stabili ori­ cauzelor care produc lucrări de prinderea „Vidra" Orăştie, sub factor
terii i
ginea şi, mai mult, pentru a se şti
organizaţiei
de
îndrumarea
plă de obicei în astfel de situaţii, pra abaterilor de la normele stabi­ slabă calitate. rial.izc
organizaţia de partid acţionează lite. Cu „Relonul" Săvineşti rela­ cu exactitate unde au loc abateri Iată doar cîteva elemente care partid, manifestă largi preocu­ zine (
Intr-un mediu eterogen, caracteri­ ţiile s-au îmbunătăţit considerabil, de la tehnologia de lucru şi cine relevă faptul că problematica cali­ pări pentru organizarea unei tinder
propagande vizuale şi auditive
comite aceste abateri. Evident, s-a
zat prin căutări şi reaşezări, prin în sensul că furnizorul respectă cu ajuns tot la oameni. tăţii producţiei a devenit o cauză in strînsă legătură cu sarcinile capac:
reformulări de obiective şi luptă stricteţe clauzele ce vizează cali­ majoră a întregului colectiv, un o- productive ce stau în faţa co­ cit şi
neîncetată pentru satisfacerea ce­ tatea. S-au făcut vizite reciproce, De aici a început o foarte seri­ biectiv de primă însemnătate al lectivului. întreaga muncă de a fon
unităţ
rinţelor. Aşa stau lucrurile şi la au fost prezentate în mod repetat oasă muncă cu oamenii, începînd muncii de partid. O asemenea pre­ propagandă se desfăşoară ^într-o mărln
Ţesătoria de mătase, acum la ci- defecţiunile, s-a acţionat perma­ de la maiştrii şi terminînd cu cei ocupare, desfăşurată pe un front viziune unitară, ea urmărind ramui
teva luni de cînd unitatea lucrează nent pentru înlăturarea lor, astfel care lucrează direct la maşini. Au larg, angrenînd întregul colectiv, a stimularea efortului întregului nate
definitiv la parametrii proiectaţi, incit astăzi nu mai există litigii. fost deschise cursuri de împrospă­ dat rezultate bune. începînd din colectiv pentru îndeplinirea e- de efi
cînd etapa de corecţii a trecut. Oa­ Mai rău se stă cu calitatea firelor tare şi îmbogăţire a cunoştinţelor, luna aprilie, colectivul n-a mai xemplară a planului şi a anga­ pind
menii vorbesc despre colectiv ca de vîscoză. în care au fost încadraţi cu priori­ primit refuzuri de la beneficiari jamentelor asumate în întrece­ tatea
econo:
despre o apă ce se vărsa cîndva De aici încolo totul priveşte mo- tate cei care au fost găsiţi cu gre­ din cauza calităţii producţiei. De­ rea socialistă. în toate secţiile voltar
prin rostogoliri tulburi, în căderi dul în care lucrează colectivul. Aici şeli sau abateri repetate de la teh­ altfel aici lucrează oameni cu o sînt afişate îndemnuri, chemări, terală
zgomotoase, iar acum, după ce şi-a s-a concretizat mai bine şi sfera nologie. în cadrul cursurilor s-a înaltă conştiinţă, buni cunoscători folosindu-se pe larg exemplul nomic
găsit matca, curge mai liniştit, dar muncii de partid, in care se acţio­ accentuat în special pe asemenea ai procesului tehnologic şi ai' exi­ viu şi înaintat al oamenilor, al produ
nu lipsită de unele stavile şi că­ nează de mai multă vreme, cu efi­ cazuri care s-au repetat mai frec­ genţelor actuale, care depun multă formaţiilor de lucru. La locurile nitv 1
deri. Aici încadrează ei problema­ cienţă crescîndă. vent, astfel incit oamenii' să reţi­ strădanie pentru buna desfăşurare de muncă sînt înscrise cu litere ceaSv..
nâstâr
tica calităţii. Menţinînd in atenţie calitatea, nă cauzele producerii calităţii slabe a muncii. Amintim printre aceştia mari angajamentele oamenilor, A.s. n
numele acestora, sînt stimulaţi
Faptul că în primele trei luni s-a organizaţia de partid, consiliul oa­ şi să ştie să acţioneze pentru în­ pe maiştrii Alexandru Ursache, cei care folosesc ■ metode avan­ cretize
pierdut din cauza calităţii* aproape menilor muncii şi organizaţiile de lăturarea lor. Ioan Marinică, Stan Vezeanu. teh­ sate sau aplică iniţiative care de no
o zi productivă a pus într-o mişca­ masă au stabilit, rind pe rînd, cau­ Problema calităţii producţiei de nologul Goro Hali Gunde Luiza, duc la economisire de materie spitale
social-
re mai energică întregul ansamblu zele rebuturilor sau ale insuficien­ mătase, cu toate implicaţiile ei a- controloarele Maria Popa şi Maria primă, materiale, energie, în ge­ curn ş
politic şi economic al unităţii. Au ţelor. Un grup de neajunsuri se lo­ supra oamenilor, a fost pusă în Nemeş, ajutorii de maiştri Ioan neral orice acţiune care aduce tora i
fost întreprinse acţiuni specifice caliza la cunoaşterea, stăpînirea şi dezbaterea tuturor organizaţiilor de Imbre, Petru Kaczander şi mulţi un spor de producţie. moder
pentru îmbunătăţirea calităţii pro­ exercitarea conştiincioasă a opera­ bază de partid şi U.T.C., în adu­ alţii. S-a îmbunătăţit mult şi acti­ zervă
ducţiei. ţiilor de lucru. Altul — la modul nările grupelor sindicale, în anali- Tenacitatea cu care a lucrat or­ vitatea gazetelor de perete care teriali;
de funcţionare a maşinilor, ceea ce, lizele consiliului oamenilor muncii. ganizaţia de partid împreună cu tratează mai bine problemele cantita
Pentru început s-a instituit un produi
control mai sever asupra calităţii în ultimă instanţă, ţine tot de mo­ Uneori, în afara ordinei de zi, cali­ consiliul oamenilor muncii şi orga­ majore cu care se confruntă co­ sum,
dul în care lucrează oamenii. în tatea revine în discuţii, stabilin- nizaţiile de masă, calitatea activi­ lectivul nostru. De curînd a fost
materiei prime provenite de la consecinţă, au fost stabilite măsu­ du-se de fiecare dată. măsuri noi tăţii lor şi-a spus răspicat cuvîntul pusă în funcţie o staţie de ra- unor r
rinte
furnizori. întregul lot de materie rile de rigoare : controale interfa- sau se completează cele anterioare. în calitatea producţiei. dioficare în întreprindere, prin de de
primă intrat în unitate este testat zice, autocontrolul, întrajutorare în Din iniţiativa organizaţiei de CORNEL ARMEANU care, de asemenea, se transmit dezvol
programe adecvate. lamită
Aceloraşi scopuri le sînt sub­ necesit
gresult
ordonate activitatea brigăzii seşte
artistice de agitaţie, panourile
biectiv
Sohioib de experienţă Cum sînt folosite punctele panouri la care se afişează do­ tă raf
cu fruntaşii în producţie, alte
proces’
cumente de partid, proiecte de
Din iniţiativa secţiei de pro­ de documentare politico-ideologică ? legi şi alte materiale oglindind te, în
ţiei lă
pagandă a Comitetului judeţean politica internă şi externă a din ve
de partid, zilele trecute a avut partidului şi stalului nostru. ţii. Re
loc la Hunedoara un reuşit Permanenţa preocupărilor pentru Ormindea şi Lunca. Deci, întreba­ şcoala din Băiţa, cadrele au dezbă­ în acest fel, colectivul între­ sociali;
schimb de experienţă pe tema a asigura continuitate in pregătirea rea din titlu este aici pe deplin tut tema „România — promotoare prinderii primeşte un real sti­ lării a
.Manca politico-educativă pc politico-ideologică a membrilor de justificată. activă a schimburilor de valori mulent în muncă pentru înde­ racteri
mobilu
şantierele de construcţii desfă­ partid, a celorlalţi oameni ai mun­ Cu ce sînt dotate aceste puncte spirituale, a cunoaşterii şi apro­ plinirea lună de lună a sarcini­
cii se face simţită şi in comuna
şurată de organele şi organiza­ de documentare ? Material ilustra­ pierii între popoare" ca şi tema lor ce îi stau în fată. realiza
ţiile de partid, sindicat, U.T.C. Băiţa. Despre ea ne-a vorbit to­ tiv cu prevederi din documentele „Criza marilor metropole". ZAGQN1 ZOLTAN social-i
a.s. îl
şi consiliile oamenilor muncii varăşul Emil Guga, secretarul ad­ celui de al Xî-lea Congres privi­ S-ar putea vorbi deci despre o membru al Consiliului de condiţi
în sprijinul realizării sarcinilor junct cu probleme de propagandă toare la dezvoltarea economico-so- activitate conformă, în linii gene­ rii în
de plan". Au participat secre­ al comitetului comunal de partid, cială a ţării, a judeţului, a comu­ rale, cu cerinţele continuităţii in educaţie politică şi cultură gil ecc
tarii adjuncţi cu problemele de dar ne-au „vorbit" şi prevederile nei ; colecţii din presa de partid pregătirea politico-ideologică. Şi socialistă de la întreprin­ le a s
propagandă ai organizaţiilor de din planul pe trimestrul în curs şi din publicaţiile periodice de totuşi, posibilităţile de a îmbogăţi derea „Vidra" Orăştie
partid dc pe şantiere, directo­ al consiliului comunal pentru edu­ partid. Aceasta e dotarea generală. conţinutul activităţii lor, în scopul
rii cluburilor sindicale din u- caţie politică şi cultură socialistă. Punctul de la centrul de comună enunţat, sînt mai mari. Se pot or­
nităţile de construcţii din ju­ ganiza, cel puţin la punctul de la CONSFĂTUIRE
deţ, responsabilii punctelor de centrul de comUnă, consultaţii pe
documentare de pe şantiere, continuitate şi eficienţă, marginea unor teme date în dez­ în cadrul preocupărilor sale
Aspii
bibliotecari. batere pc grupuri, pentru alcătui­ pentru întărirea numerică şi ca­ persoa:
rea informării politico, se pot or­
După vizitarea citorva puncte l în activitatea poiitioo-ideclogioiî litativă a rîndurilor partidului, cial d(
de lucru mai importante, par­ ganiza dezbateri pe marginea unor biroul Comitetului comunal de de a-ş
ticipanţilor le-au fost prezenta­ emisiuni la televiziune, vizionate partid Burjuc a organizat o con­ interes
te rezultatele fructuoase ale ac­ Se situează, conform acestora, prin­ dispune de televizor, iar cel dc la in colectiv şi avînd ca temă pro­ sfătuire cu membrii comisiei pe naţion;
tivităţii de cercetare şi aplica­ tre preocupările permanente ale Şcoala din Băiţa e combinat cu ca­ bleme asemănătoare. Dezbaterile probleme organizatorice, pe te­ tică, c
re în practică a unor tehnolo­ comitetului comunal de partid şi binetul de istorie ; aceasta ca notă organizate la punctul de la şcoală ma calităţilor moral-politice şi soanc
consiliului, finalizarea dezbaterilor
organi;
gii îmbunătăţite, în folosirea specifică. Ce activităţi se organizea­ cu cadrele pot cuprinde, cu cîştig profesionale ale celor care cer desfăş:
eficientă a unor înlocuitori, recapitulative la învăţămîntul poii- ză în această perioadă la aceste net în munca de educaţie, şi pe să fie primiţi în partid. Comi­ derea
ceea ce a determinat creşterea tico-ideologic în organizaţiile din puncte ? La Crăciuneşti — o dez­ elevii din clasele mari ; materialul sia a luat în studiu, în cadrul progra
substanţială a productivităţii unităţile industriale, organizarea de batere pe tema reducerii consumu­ documentar al acestor puncte ar programului de lucru pe trimes­ năzuin
muncii şi reducerea costurilor schimburi de experienţă şi dezba­ lui de materii prime, materiale, e- deveni mai sugestiv şi mai dinamic trul III, posibilităţile de întări­ ciale (
teri pe teme de educaţie politică şi
de construcţii. altele. nergie. Asemenea la Troiţa. Dezba­ dacă ar cuprinde, într-o sistemati­ re numerică şi calitativă a or­ şl libe:
A avut loc apoi un . larg terea organizată la Crăciuneşti, ne zare anume, principalele realizări ganizaţiei de partid. Tot în ca­ a con!
schimb de idei privitoare la Baza organizatorică pentru desfă­ spunea tovarăşul Carol Heutschy, pe plan naţional şi judeţean ale u- drul acestui program, comisia ţine
desfăşurarea activităţii educati­ şurarea „în flux continuu" a mun­ secretarul organizaţiei de partid, a nor prevederi din documentele de şi-a propus efectuarea de con­ zuinţa
a-şi f
cii de educaţie politico-ideologică
ve, cu referiri concrete la în- este şi la Băiţa de o structură ase­ pornit de la cerinţele din documen­ partid. S-ar oferi astfel posibilita­ troale la nivelul fiecărei orga­ indepe
văţămîntul politico - ideologic, mănătoare celei de la alte comu­ tele de partid şi s-au conturat în tea de a vedea legătura nemijlo­ nizaţii de bază pe problemati­ a se (
cită dintre hotărîrile de partid şi
iniţiativele muncii politice, pro­ cursul ei căi de economisire a ma­ ca cunoaşterii şi îndeplinirii pre­ tător î
ne. Băiţa dispune în schimb de o
paganda vizuală, punctele de reţea largă de puncte de documen­ terialelor şi energiei. La punctul îndeplinirea lor consecventă. Despre vederilor hotărîriior organelor laţii di
toate acestea, cei cu care am dis­
documentare, cluburi, gazete de din satul Căinel s-a organizat o superioare şi proprii de partid celelal:
perete etc. tare politico-ideologică, pi>ncte a că­ expoziţie de artă populară, motiv cutat au declarat că sînt intr-ade­ şi de stat. damen
Participanţii au apreciat ca ror activitate joacă un rol pentru a dezbate tema perenităţii văr posibilităţi de a îmbogăţi acti­ ION SIMA cialistc
directă
foarte utilă această acţiune, an- foarte important în asigura­ noastre pe aceste meleaguri, reflec­ vitatea punctelor de informare şi secretar adjunct vitale,
rea continuităţii. Există asemenea
documentare, pentru a asigura con­
gajîndu-se să transpună in via­ tată în arta populară. In toate sa­ politic:
ţă concluziile practice des­ puncte la centrul de comună, la tele au fost dezbătute documentele tinuitate şi eficienţă în pregătirea cu probleme organizatorice marxis
şcolile generale din Băiţa şi Hărţă-
prinse. Congresului ţărănimii. La punctul politico-ideologică. Aşteptăm să le al Comitetului comunal şi au
gani, la cariera Crăciuneşti, secto­ întîlnim puse în practică. de partid Burjuc
rul minier Troiţa, în satele Căinel, de informare şi documentare de la ION CIOCLE1 trlce £
lui so<
îşi gă{
şi mai
ACŢIUNE FINALIZATA -f—{-yrrr~ r * kşss Pentru o fată tinără, izolarea a- în doi
nătate
rubrica tineretului re. Nu însă şi pentru o fată care dului,
CU SUCCES ceasta ar putea deveni apăsătoa­ sului
dului
Curăţarea de depuneri a cana­ (jgjjjlM-------------------------------------------------------- .................||| v V' i-a găsit tinereţii o sută şi unul făurire
de
lului tehnologic de la uzina cocso- >• • ^ •••w/VA < • . rosturi adevărate. In micuţa liste r
chimică din C.S.H., construit in şcoală la care este învăţătoare şi în;
spre c
urmă cu peste 25 de ani de foştii locul II la strungari a fost ocu­ dovedit bine pregătiţi. In afara UN SENS DAT TINEREŢII din 1975, Lucia Tocar i-a rostuit
brigadieri ai Hunedoarei, consti­ pat de Ionel Bobora iar locul III lucrărilor executate de elevi în tinereţii 'sale o valoare pe care vele C
al P.C
tuia o problemă dificilă, ea an- — de Gheorghe Gostian. La fre­ cadrul programului de instruire De la Cărmăzăneşti, după ce numai timpul nostru socialist o nul cit
trenind multă forţă de muncă zori, prin Gavril Aleş (locul I), practică, ei au realizat : împrej­ cobori din autobuz mai trebuie să dă omului. Cu migală şi dragoste nlile c
necalificată, de care duce lipsă. Ioan Ghimpău (locul II) şi Teo- muirea terenului de sport cu gard baţi cu piciorul vreo fi km ca să pentru cei 13 copii pe care-i în­ tării
Ce şi-au zis tinerii din com­ fil Iacoboni (locul III), tinerii de din plasă de sîrmă pe circa 90 ajungi la Dănuleşti. Este, cum se vaţă tainele^ cuvintelor („Copiii Român
binat ? Dacă acum 25 de ani la C.S.H. au ocupat toate locurile ml, asfaltarea cu strat de binder spune, un sat izolat Dănuleştii. mei" cum îi numeşte matern şi 1981—1!
lucrarea a fost făcută prin ela­ de pe podium, urmind să ne re­ a terenului, împrejmuirea cu gard condescendent) a confecţionat o
nul tinereţii, de ce să nu se în- prezinte în etapa următoare. de plasă de sîrmă pe soclu, de mulţime de materiale didactice
ţimple la fel acum. Şi, au pornit CONSTANTIN VAETUŞ beton, pe circa 100 ml a şcolii şi menite să-i facă pe micuţi mai
la treabă. Treabă grea, intr-un lotului şcolar, beţonarea trotua­ receptivi la explicaţiile sale. Ga­
zeta de perete a satului, care du­
canal cu secţiunea de 3X5 m, activist al Comitetului relor în faţa şcolii, construirea
aproape în întregime colmatat. municipal Hunedoara unei fîntîni pentru alimentarea ce o activitate susţinută, lasă să Echil
se întrevadă in fiecare ediţie mi­
Mii de ore de muncă patriotică al U.T.C. pentru C.S.H. cu apă a şcolii prin staţie hidro- na şi mintea tinerei învăţătoare. a echil
eu depus aici tinerii din organi­ for, confecţionarea a 6 bănci cu re ex
zaţiile de la aglomeratorul II, spătar pentru terenul de sport şi Organizarea de programe artisti­ tncasăi
valută
ce cu copiii, recenzii de carte,
secţia a Il-a furnale, uzina cocso- PRIN MUNCA ELEVILOR multe altele. Şi toate acestea in convorbiri cu sătenii pe diferite perioac
ehimică, reparaţii electrice, hidro­ ŞI CADRELOR teme, expuneri, distribuirea cărţii Instrur
tehnic, alimentare O.S.M. II. Lu­ cinci luni şi ceva. Sprijinul ma­ In sat, toate, toate sînt rosturi pe acest
crarea se apropie de sfirşit. Ea Şcoala generală Băiţa, 'cu treap­ terial dat şcolii de lotul Băiţa al care Lucia Tocar le-a dat tine­ nerveşt
** fi predată săptămina aceasta ta I de liceu are o organiza­ I.C.F., sectorul minier Troiţa, în­ reţii sale. este b;
beneficiarului spre marea mindrie ţie de tineret ce reprezintă un treprinderea de lianţi Deva şi trebuie
In vait
a tinerilor. De anul trecut, numărul comu­
colectiv bine sudat, a cărui acti­ cariera Crăciuneşti a „căzut" pe niştilor din sat a sporit cu unul. cu un
vitate e condusă şi îndrumată de un teren fertil. tsfe tînăra învăţătoare. Oraani- substai
OLIMPIADA MESERIILOR organizaţia de partid formată şi zaţnle de tineret în care reprezi
ea din cadre tot tinere. La exa­ LAUREAN LUCACI această tiile ti
litate
La faza pe municipiu a „Olim­ menul iniţiativei, toţi aceşti ti­ directorul Şcolii generale superioară a unui om cursuri
piadei strungarilor şi frezorilor", neri, comunişti şi utecişti, s-au Bâita i minări.