Page 22 - Drumul_socialismului_1977_06

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.

Simt necesare eforturi stăruitoare

PIANUL $i ANGAJAMENTELE — REALIZATE EXEMPLAR,
pentru reducerea consumurilor ZI DE Zi, DECADĂ DE DECADA, LUNA DE LUNA I INI

La KM.O. Bîrcea judeţ, întrece
In toate un
de energie electrică făşoară în ri
du-se realiză
Pianyl treliisie realizat la ducţie. Hotărî
mod exeţnph
şi angajanien
Prin ponderea sa pronunţată în deţpăşit de la începutul anului cu tilatoarelor supradimensionate cu indicatorii, la toate sortimentele de al
revoluţiei teh:
economia judeţului nostru, Centra­ mai mult de 700 000 kWh. utilaje corespunzătoare, reducerea nii muncii ht
la cărbunelui Petroşani este, in — La nivelul producţiei exploa­ timpului de funcţionare a unor O situaţie statistică pe cele 5 spune tovarăşul Olimpiu Matei, cu comunişti
acelaşi timp, şi un mare consu­ tărilor noastre miniere — ne spu­ staţii de ventilatoare şi oprirea luni şi două decade din acest an inginerul şef al întreprinderii — şi nă însemnate
Acum, cu 10
mator de energie electrică. Este ne inginerul principal Eugen Pra- unora în anumite perioade de timp relevă rezultate deosebit de bune anume : la vată minerală planul rli primului
interesant de ştiut că numai pen­ lea, de la amintitul compartiment (între schimburi), raţionalizarea şi la I.M.C. Bîrcea. Astfel, planul la este realizat şi depăşit ca valoare, un număr di
tru pregătirea condiţiilor de lucru al Centralei cărbunelui Petroşani folosirea judicioasă a iluminatului producţia globală a fost depăşit cu numai că, trecînd la fabricarea nomice din
in mină se consumă peste 60 la — depăşirea nu e mare. artificial, sistematizarea aerajului peste 8 milioane lei, iar la pro­ unui produs nou — mai uşor, mai deplinirea şi
sută din cantitatea totală de ener­ — Totuşi e depăşire. Care sînt printr-o serie de acţiuni privind ducţia marfă — cu aproape 7 mi­ ieftin şi mai funcţional —■ trebuia de plan aferi
gie electrică necesară în activita- ■ cauzele ? mecanizarea lucrărilor miniere. lioane lei, au fost livrate peste modificată şi structura de plan, anului. Intre
tea minieră din exploatările Văii Mina Livezeni are cea mai mare prevederile planului perioadei un întrucît nu mai corespunde cu mă­ C.M. Deva, I
Barza, I.U.M.
Jiului. Utilaje mari, îndeosebi pen­ — Aş putea răspunde în puţine depăşire a consumului de energie considerabil volum de produse: mai surarea îri tone. Şi această pro­ ra“ şi I.M.M
tru aeraj şi transport, consumă cuvinte. Cauza principală o con­ electrică de la începutul anului. mult de 5 000 mc prefabx-icate din blemă este cunoscută de către Orăştie, Ţesă
zilnic mii de kilowaţi-ore în acti­ stituie nerealizarea sarcinilor de Cauzele ni le-a explicat tovarăşul beton armat, din care aproape Centrala materialelor de construc­ va, Fabrica d
vitatea deosebit de complexă de a- plan aferente perioadei trecute din ing. Petru Stupu, directorul ex­ 3 500 mc panouri mari pentru lo­ ţii Bucureşti, de către Ministerul Baru şi altele
ducere „la ziuă" a cărbunelui. Sar­ acest an la‘nivelul platformei mi­ ploatării : cuinţe, de asemenea — 3 500 mp Economiei Forestiere şi Materia­ volumul prod
cinile de plan sporite de la an la niere Valea Jiului. elemente de planşeu şi 1 000 mp lelor de Construcţii, aflîndu-se cam realizată de i
— Toate instalaţiile şi majorita­
an, creşterea continuă a necesită­ tea utilajelor de la mina Livezeni prefabricate diverse pentru hale de mult în studiu la Comitetul de conomice de
ca şi de altei
ţilor economiei naţionale de căr­ funcţionează la capacitatea de pro­ industriale, 400 tone polistiren ex­ Stat al Planificării. se regăsesc n
bune cocsificabil şi energetic au ducţie pentru care a fost proiec­ pandat, peste 4 500 mc beton ce­ — Noi nu spunem că la I.M.C. duse fizice Ii
determinat creşterea sensibilă şi a În exploatările miniere tată exploatarea. Or, mina este lular autoclavizat, alte materiale Bîrcea nu mai sînt greutăţi şi ne­ ţionale, obţin
consumurilor de energie şi com­ de construcţii. Aceste sporuri de ajunsuri — relevă cu obiectivitate seama creşi
bustibil, de alte materiale. Tot­ incă în deschidere. Apoi, mai este producţie înseamnă îndeplinirea şi tovarăşul Nicolae Devian, secreta­ muncii.
vorba şi de nerealizarea de plan
odată se resimte acut necesitatea din Valea Jiului depăşirea angajamentului asumat rul comitetului de partid pe în­ Rer^o ;abile:
gospodăririi mai raţionale a ma­ pe care am acumulat-o de la în­ la întrecerea socialistă pe primul treprindere. Dar ne mobilizăm şi te c înce
terialelor de orice natură, a ener­ ceputul anului şi care, de aseme­ semestru al anului. De asemenea, acţionăm să le rezolvăm favorabil tre colectivele
nea, influenţează depăşirea consu­
rene creează
giei electrice şi combustibilului în Din discuţiile cu mai multe ca­ murilor de energie electrică. Cu intreprinderea şi-a îndeplinit pla­ pe toate. Ne preocupăm de întă­ industrie a jr
special. dre de la Centrala cărbunelui Pe­ toate acestea, noi nu am rămas nul semestrial la producţia marfă, rirea disciplinei de producţie, de chiar în acea
Acţionînd cu perseverentă şi troşani şi de la mina Livezeni, din pasivi. Am luat o serie de măsuri iar in cursul zilei de azi îl rea­ mai buna organizare a muncii şi plinirea plam
înaltă răspundere în aceste direc­ consultarea unor situaţii şi progra­ pentru mai buna organizare a pro lizează şi la producţia globală. De perfecţionarea unor fluxuri tehno­ mestru al ani
se de seamă
ţii, colectivele de mineri din Valea me de măsuri au reieşit şi alte ducţiei, promovăm larg noile teh­ nqtat încă un indicator : cheltuie­ logice, de îmbunătăţirea calităţii
Jiului reuşesc să reducă sensibil neajunsuri care grevează asupra nologii şi mecanizarea lucrărilor lile totale la 1 000 lei producţie produselor. Pe tema calităţii, la catorilor fizici
majoritatea s<
consumurile de energie electrică, consumurilor de energie electrică. miniere, ne străduim să comple au fost reduse cu 43,55 lei, în I.M.C. Bîrcea s-a organizat, în 17 ,
in condiţiile in care sarcinile In principal, este vorba' despre tăm efectivele, astfel incit să pu- timp ce cheltuielile materiale pre­ iunie, un interesant şi rodnic
de producţie devin tot mai mobi­ modul în care fiecare colectiv, con­ . tem încheia anul cu planul înde zintă depăşiri de peste 23 lei la schimb de experienţă, la care au ANGA.
lizatoare. La compartimentul me- ducerea sa se preocupă de plani­ plinit şi să reducem cit mai mult 1 000 lei producţie marfă. Cauza participat un mare număr de spe­
cano-energetic al Centralei cărbu­ ficarea şi organizarea, activităţii, de consumul de energie electrică. acestei depăşiri cam substanţiale cialişti din unităţi aparţinătoare ANUAI
nelui Petroşani, inginera Maria modul în care-şi gospodăreşte va­ Aşadar, consumuri depăşite, ne-o explică tovarăşul Ion Paştina, Centralei materialelor de construc­
Gonczi ne prezintă o situaţie a lorile materiale. Dealtminteri, lip­ preocupări şi măsuri. Dar şi la şeful biroului plan-dezvoltare ; ţii Bucureşti.
-'I.M.C. Bircea a fost declarată, la
consumurilor de energie electrică surile şi neajunsurile din activita­ Livezeni şi la celelalte exploatări — între aceste valori, de depă­ Acţionînd în
pe cele 5 luni şi jumătate ale a- tea unor exploatări, privind con­ care au depăşiri la consumurile şire şi de reducere, există o. ne- începutul acestui an, unitate eta­ Chemării Con,
cestui an. Astfel, exploatările mi­ sumurile de energie electrică, au de energie electrică sînt şi multe concordanţă. Este vorba despre ne- lon pe centrala materialelor de de conducere
cole socialiste
niere Lupeni, Paroşeni, Uricani, fost depistate cu ocazia unor ana­ cauze subiective •— legate de dis­ corelarea cheltuielilor materiale construcţii Bucureşti. Ca urmare, nimi, colectivi
Lonea, Aninoasa se încadrează în lize exigente la nivelul fiecărei u- ciplina de producţie, de organi­ planificate cu cheltuielile efectiv hotărîţi să onoreze această apre­ întreprinderea
ciere, angajaţii întreprinderii, în
normele de , consum şi în repar­ nităţi miniere. în urma acestor zarea muncii şi de pregătirea per­ realizate conform normelor de ma­ Deva a reuşit
tiţiile de energie electrică. în analize s-au întocmit programe sonalului — care grevează asupra teriale în vigoare. Altfel, noi am frunte cu comuniştii, depun efor­ remarcabile îi
schimb, minele Vulcan, Petrila, complexe de acţiune, cu măsuri consumurilor. Asupra tuturor se putea raporta economii şi la chel­ turi stăruitoare pentru îndeplinirea nului şi a anţ
şi depăşirea sarcinilor de plan,
Bărbăteni, Dîlja şi Livezeni au de­ concrete, cu responsabilităţi şi ter­ cer orientate mai atent şi mai e- tuielile materiale. Situaţia aceasta, în întrecerea
rea înainte di
păşit consumurile de energie elec­ mene de materializare a măsurilor xigent preocupările fiecărei con­ a necorelării, se cunoaşte la cen­ pentru perfecţionarea sub toate lui semestrial
aspectele a activităţii. Iar dacă la
trică pe aceeaşi perioadă a anului, respective. Dintre aceste măsuri trala noastră şi la ministerul de sortimentul vată minerală şi la in­ tatea să prodi
am reţinut' cîteva : încărcarea duceri de exploatare, ale organiza­ resort. nă la si'îrşitul
depăşiri ce variază între 1,3 kWb transportoarelor la capacitatea no­ ţiilor de partid, sindicat şi U.T.C., — La sortimentul vată minerală, dicatorul cheltuieli materiale uni­ milioane (ie oi
pe tona de cărbune ia Vulcan şi minală şi evitarea funcţionării lor ca şi ale consiliului oamenilor unitatea a acumulat, de la înce­ tatea înregistrează nerealizări, cau­ de pasăre. în
13 kWh la Bărbăteni. Cumulat pe in gol, înlocuirea unor lămpi e- muncii al Centralei cărbunelui Pe­ putul .anului, nerealizări de peste zele trebuie analizate şi soluţiona­ depăşite produ
te cit mai grabnic de către cen­
te 15 milioane
600 tone. Ce explicaţie s-ar pu­
unităţile miniere din Valea Jiului, lectropneumatice cu lămpi fluores­ troşani. i tea da ? trala şi ministerul de resort. dustrială cu 5
consumul de energie electrică este cente, înlocuirea pompelor şi ven­ DUMITRU GHEONEA — Una destul de simplă — ne G. DINU neficiul cu 8,8
cînd astfel pre
tulul apual.
meritorie la s
scriu fermele
cum şi' abatoru
Scepnic, Liviu
şi Aurel Picu.
Pe platforma siderurgică de la Câlan 99 G\
Restanţele nu se recuperează Maşina urcă nervoasă drumul in (Urmări
opturi, agăţat straşnic de muchia d insul — sul
muntelui. La aproape 1 000 de me­ impieg ’Vui u
preliminînd... nerealizări! tri altitudine coborim la galeria une.
de la fereastra Valea Jurii, nume
dat de localnici de multe veacuri — Se ştie că
acestor meleaguri de neasemuită vul nostru do
—Miercuri, 15 Iunie, orele 6,25. Şan­ execuţie, intocmim zilnic preliminare frumuseţe. Păşim in galerie. Din întrecere socia!
tierul de pe platforma siderurgică a de lucru pe fiecare formaţie şi obiec­ bolta ei picură stropi mari de triajelor din ţ
Călanulul este cufundat In linişte. tiv — arăta maistrul principal Da- apă. Oamenii nu-i bagă in seamă. ceastă ciiiste c
Ştiam că lucrul începe Ia 7,00, dar mian Munteanu, secretarul organizaţiei Muncesc. Roca e dură ca creme­ lor înregistrate
am venit Ia ora aceasta tocmai pen­ do partid de la lotul 4. Urmărim ca nea. Dar mai tari sint minerii. în acelaşi timp
tru a ne convinge dacă... începe e- aceste programări să se îndeplinească Bărbaţii aceştia, de sub conduce­
tectiv sau... de către fiecare constructor. rea maistrului principal Gheorghe obligaţie. Zi
6,45: utilajul 41-HD-1432 a pornit la — Uneori stagnăm din cauza ne­ Marinaş, au pus cărămizi şi la te­ ne-o îndeplinin
treabă. 6,50: oamenii lotului nr. 2, in potrivirilor de proiectare, alteori a- melia cetăţilor de lumină de la fruntea bătălie
frunte cu secretarul organizaţiei de lergăm după proiecte. Sînt intr-un Argeş şi Lotru. Acum pun aici, ciarii noştri să
partid, Augustin Florescu şi şeful lo­ singur exemplar, dar este nevoie de la Rîu Mare-Retezat. Minerul Du­ expedieze mări
tului, subingincrul Victor Cucu, In ele in mai multe locuri in acelaşi mitru Vişan c şeful brigăzii de timp. Oameni i
haine de lucru, sînt la posturi. Nici timp — spunea subinginerui Octavian mulţi ani de zile. Ioan Roman, la noi o pildă
un absent, nici o întirziere. La orele Veţeleanu, de Ia lotul 3. Ioan Tipoş şi Traian Niţă sint mează tot mai
7,00 se munceşte efectiv. Asemenea şi — In general sîntem cu lucrările In minerii şeii ai celor 3 schimburi. arăta şeful stat
Ia loturile nr. 1, 3 şl 4. grafice — preciza inginerul Teodor Printre ceilalţi destoinici mineri Avram Drâmbi
— In ziua de 5 mai a.c., Secretaria­ Baciu, şeful şantierului 3. Luptăm ce muncesc aici se numără şi Va- — Munca noa
tul Comitetului Judeţean de partid a insă să mergem în faţa graficelor.
analizat aici, la fata locului, modul Nu reuşim întotdeauna. Cauzele sînt
cum se munceşte in şantier — pre­ multe, cunoscute. Numai dacă ne vom
cizează tovarăşul Constantin Purci- conjuga eforturile cu toţii: proiectanţi
lcanu, instructor al Comitetului jude­ — constructori — beneficiar le vom
ţean de 'partid, prezent In şantier. •putea învinge.
Cu ocazia acestei analize a fost sta­ ...Se spune, şi pe bună dreptate : Activitate intensă F/ec£
bilit un plan concret de acţiune, cu pe platforma siderurgică de la Că-
termene şi răspunderi precise, a că­ ian, constructorul munceşte bine, do­ Pe platforma siderurgică de la Călan lucrează şi echipa de lăcătuşi ia punctul de lucru
rui îndeplinire o urmărim cu rigu­ cumentaţii există. Şi totuşi, între­ condusă de Constantin Neagoe. (in centrul fotografiei). La furnalul 4 ei
rozitate, Ia fiecare punct de lucru. prinderea „Victoria", beneficiarul lu­ au preluat munca fierarilor-betonişti, executînd în condiţii de calitate
In mod deosebit se acţionează pen­ crării, prelimină nerealizări de cîte­ excelentă armătura metalică. Foto : V. ONOIU model şi I
tru încadrarea tuturor lucrărilor în va zeci de milioane pe semestrul I Ia
grafice, devansarea acestora, buna total investiţii, iar la constructii-mon- © @ © © © o o © © © o o e o ® o ® o © © © o @ o o © © ® © © o a ©
organizare a lucrului, întărirea ordi­ taj, realizarea planului.
nii şi disciplinei. Deşi s-au făcut O situaţie oarecum paradoxală ! (Urmare d
paşi hotărîţi înainte, şantierul se mai Dar, revenind la activitatea şantie­ sile Vornicu, Ioan Ilaşca, Vasile
confruntă cu greutăţi, există nereali­ rului, constatăm că zi de zi, între Revenim ia locui criticii p platforma industriaiă Vrînceanu... Dar e foarte greu să ceasta pe tot par
zări, rămineri în urmă la unele o- orele 15,30 şi 17,00, excavatoarele de e lauzi pe cineva anume dintre oa­ rii lor, nu doar
biective. mare capacitate stau pentru că auto­ menii de la acest punct de lucru
Dintre măsurile stabilite de Secre­ basculantele fug la garaj şi astfel ne Chişoădaga situaţia se îmbunătăţeşte model. Toţi îşi fac datoria cu înal­ den te.
tariatul Comitetului judeţean de explicăm de ce planul la excavaţii tă răspundere muncitorească, cu Ca urmare a sl
partid, una avea termen de finali­ are un minus de 14 000 metri cubi: abnegaţie şi dăruire comunistă. de muncă promo
zare la 30 iunie a.c., celelalte în luna Exemplele continuă: excavatorul nr. In urma criticilor apărute în ziarul nostru la adresa modului In luna mai au înaintat in roca oamenilor muncii
mai, iar cîteva aveau caracter per­ 24 este defect de peste două săptă- cum se desfăşoară activitatea pe platforma industrială Chişcădaga, am dură, spre inima muntelui, mai ză sub îndrumai
manent. Dar nici la această da(ă nu mini, multe alte utilaje nu se folo­ bine de 80 de metri, cu mult pe­
sînt toate rezolvate, unele „se urmă­ sesc din plin, 20 de autobasculante primit din partea comitetului de partid de pe platformă, următorul ste cifra stabilită iniţial. In pri­ comitetului-de p,
resc", altele sînt „în curs de rezol­ de mare capacitate stau pe butuci, răspuns : mele 8 zile din iunie au făcut pârii unui ntfm'ăl
vare". iar un excavator în Ioc să fie deser­ „In şedinţa activului de partid şi în plenara lărgită a comitetului alţi 40 de metri. Sînt adevărate angajaţi la orga:
— Pentru lotul meu, cea mai mare vit de 6—7 maşini lucrează doar cu nostru de partid s-a elaborat un amplu program de măsuri pentru recorduri ale şantierului Rîu Ma­ cerea activităţii i
greul ale este lipsa dulgherilor şi a două-trel, multe alte buldozere (nr. îmbunătăţirea activităţii economice şi politico-cducative, program ce re-Retezat ! Dar minerii de aici natul siderurgic
fiorarilor-betonişti. Chiar şi de mun­ 24, de exemplu) nu sînt folosite pe a fost adus la cunoştinţă tuturor angajaţilor. Pentru recuperarea rămî- nu-s mulţumiţi de ritmul acesta, portat ani de-a :
citori necalificaţi am nevoie — spu­ două schimburi, unele fac naveta in­ nerilor în urmă, s-au stabilit şi definitivat termene şi responsabilităţi vor să se autodcpăşcască, să rea­
nea subingincrul Victor Cucu. Pentru tre Hunedoara şi Călan etc. lizeze mai mult decit un ciclu marcabile în îndt
a suplini lipsa fierarilor, - echipa de Sînt mari rezerve pe platformă în vederea punerii în funcţie a liniei a Il-a de ciment, la termenul complet pe schimb, luptă pentru de plan şi a an
lăcătuşi, condusă de Constantin Nea­ pentru a accelera ritmurile de exe­ planificat. în operativele săptăminale se analizează în detaliu şi la a-şi onora cu cinste angajamen­ mate, rezultate c.
goe. am transformat-o în fierart-be- cuţie. Sînt cunoscute, se discută pe concret stadiul îndeplinirii măsurilor prevăzute. Aspectele de risipă tul luat în faţa partidului de a eşalonul de frun:
tonişti. Au executat în termen şi de marginea lor, dar se acţionează prea de materiale şi dezordine, criticate în ziar pe bună dreptate, au fost ajunge eu galeria la ramificaţie rilor industriale
foarte bună calitate armătura Ia fun­ puţin energic pentru a Ie pune in a- înlăturate prin valorificarea tuturor deşeurilor. Podul rulant de 20 de la 15 iulie a.c. care a fost onorat
daţia furnalului 4. la care ieri am piicare. Este cit se poate de limpede tone forţă va fi readaptat Ia acţionare electrică. A început şi acţiu­ Pilda de vrednicie muncitoreas­
turnat ultima cantitate de beton. Tot că nu preliminînd nerealizări se vor că a acestor oameni de la gale­ tre cele mai îna'
echipa iui Neagoe a preluat fasona­ putea impulsiona lucrările la obiec­ nea de introducere în containere a bilelor, care intr-adevăr erau în ria Valea Jurii, dăruirea de sine ducerea de partid
rea stilpilor Ia bateria de cocs de tivul siderurgie de la Călan, ci nu­ dezordine, risipite printre liniile de cale ferată. Utilajele care staţio­ cu care acţionează este o minu­ primul an al cine
la lotul I. Se remarcă în mod deose­ mai dacă fiecare factor interesat în. nau în ziua raidului întreprins de redacţie au fost puse în funcţiune, nată dovadă a înaltei lor con­ tehnico-ştiin'ifice
bit lăcătuşii Ion Enache, Aiecu Stă- realizarea Iui, fiecare om la postul cu excepţia DAC-urilor de 28 tone, care urmează a se casa. ştiinţe, dar şi o cale de urmat
nică, Ion Chioreanu, Ioan Cristincu, său va acţiona cu răspunderea cu­ Mulţumim redacţiei pentru ajutorul acordat. Ne străduim să nu pentru oamenii din Întregul şan­ cu realizări notai
sudorii Ioan Toma, Viorica 'Rara, venită, îsi va îndeplini exemplar obli­ mai dăm ocazia să se repete asemenea fenomene negative în acti­ tier. catorii tehnico-eci
Gheorghe Murgoi, cu toţii acum ca gaţiile zilnice. G. IGNAT ficienţă. Pe 1976,
fi crari -betonişt i. vitatea de pe platforma industrială Chişcădaga".
— Pentru a Impulsiona ritmul de GH. I. NEGREA a produs peste p