Page 23 - Drumul_socialismului_1977_06
P. 23
lBŢI, 21 IUNIE 1977 ; ’CJ'
f: politică
{Urmare din pag. î) fermitate pentru soluţionarea e-
PRIORITĂŢI ÎM agricultura ţări şi de a lărgi relaţiile exis ficientă a marilor probleme ale
contemporaneităţii.:
dezarmarea, j
tente. Sîntcm ferm convinşi că reducerea cheltuielilor militare
S-A DECLANŞAT Deosebită grijă trebuie acordată, In partea inginerului şef Ioan Frăţilă şi popoarele noastre numai împreu şi a armatelor, desfiinţarea con
comitentă a blocurilor militare
nă pot progresa".
a preşedintelui Ileana Ilieş, la cultu
SECERIŞUL ORZULUI această perioadă, purificării loturi ra cartofilor nu s-au făcut la timp Comunicatul publicat la înche opuse, intensificarea eforturilor
lor semincere pentru a obţine semin
Urmărind îndeaproape starea de ţe de calitate in toate unităţile agri lucrările de întreţinere, cele 20 de ha ierea vizitei, celelalte documente pentru reglementarea situaţiilor
ce din coacere a lanurilor de orz, în zi cole. fiind realmente năpădite de buru ale întâlnirii ropiâno-ungare la conflictuale, încheierea unui tra
ie des- lele trecute specialiştii din unele u- ieni şi recolta diminuată cu cîtcva nivelul cel mai înalt creează ca tat mondial privind renunţarea
bţinîn- nităţl au indicat să se înceapă re NICI UN RAGAZ zeci de procente.
n pro- coltatul. La C.A.P. Dobra, activita drul fertil pentru ridicarea pe o la folosirea forţei in relaţiile in- )
ascăIn tea la seceriş este organizată în flux. LA ÎNTREŢINEREA treaptă superioară a colaborării ternaţionale.
s plan Formaţiile do eombineri şi mecani IMPULSIONAREA şi prieteniei dintre cele două La începutul săptămânii tre- j
n cel zatori au reuşit să strîngă intr-un CULTURILOR ! RECOLTĂRII ţări şi popoare vecine, pe teme cute, tovarăşul Nicolae Ceauşescu
galului timp scurt şi fără pierderi recolta, Controlînd amănunţit tarla cu tar lia internaţionalismului, respec a efectuat o vizită de lucru în
oame- concomitent rcalizind şi balotatul pa la, conducerile unităţilor agricole au ŞI TRANSPORTULUI tării depline a suveranităţii şi in judeţul Bihor, pe platformele
frunte ielor, eliberarea terenului, aratul şi obligaţia să asigure încheierea grab
de lu- Insămînţarea suprafeţei respective — nică a praşilei a treia la sfeclă, apli FURAJELOR dependenţei naţionale, egalităţii industriale şi în întreprinderi din
muncă. 10 hectare — cu porumb. Aceste carea tratamentelor fitosanitare la O problemă prioritară pe agenda în drepturi, neamestecului în tre Beiuş, Oraşul dr. Petru Groza şi
ncheie- lucrări au fost executate cu deose cartofi şi urgentarea praşilclor la po cooperatorilor şi a mecanizatorilor burile interne, avantajului reci Aleşd, în consiliul intercoopera-
anulul, bită răspundere de către mecaniza rumb şi legume. De asemenea, o a- este strîngerea, transportul şi depo proc şi întrajutorării tovărăşeşti. tist Ţinea.
ti eco- torii: Ilie Dumitraş, Silviu Olaru, tenţie sporită se impune în vederea zitarea fără pierderi a tuturor resur Potrivit înţelegerilor convenite De un interes deosebit s-a
1
iză in- Virgil Gheara — la recoltat, lacob realizării integrale a planului la cul selor de furaje, neîngăduindu-se ca
rclnilor Popa şi Nicolae Lungu — la balotat tura legumelor şi folosirii din plin vreo unitate agricolă să nu-şi asigure şi documentelor semnate se vor bucurat Mesajul tovarăşului
uni ale şi I. Cîmpurean — Ia semănat. a amenajărilor pentru irigaţii, îndeo în totalitate sortimentele de furaje dezvolta puternic — folosind a- Nicolae Ceauşescu adresat Con
ituează Recoltatul orzului din soiul Miraj sebi în unităţile cooperatiste din con necesare. în actualitate este recolta vantajele ce decurg din vecină ferinţei mondiale împotriva a-
a, I.M. de pe suprafaţa do 5 ha, cit a fost siliile Toteşti şi Haţeg, unde se re tul fînaţclor naturale din zone de şes tatea celor două ţări — specia partheidului, rasismului şi colo- i
darmu- copt, s-a încheiat ieri şi la C.A.P. simte acut lipsa precipitaţiilor. şi depozitarea grabnică a finului. Ră- lizarea şi cooperarea în produc niaiismului în Africa australă,
,Vidra" Sirbi. Roman Olaru, care a lucrat cu în legătură cu întreţinerea cultu mîneri în urmă se constată la o se ţie în ramuri de cea mai mare care s-a desfăşurat la Lisabona, j
se De- combina G'oria, a dovedit răspundere, rilor este de neînţeles situaţia întîlni- rie de cooperative agricole din comu între 16—19 iunie. Mesajul rea- j
'ractare pricepere şi operativitate la recoltat, tă la C.A.P. Foit, unde, datorită lip nele Turdaş, Hărău, Bomos, Bretea importantă pentru progresul ra
t că In urmînd ca terenul eliberat să fie sei de răspundere şi preocupare din Română şi altele. pid al economiei, cum sint con firmă solidaritatea militantă a \
nentare arat şi însămînţat imediat cu po strucţiile de maşini, electronica, României socialiste cu lupta po- j
ităţi e- rumb. *....v, industria chimică şi altele, schim poarelor din aceste zone pentru ;
anului, burile reciproce de mărfuri vor eliberare şi independenţă naţio- l
nostru, Deoarece pe zi ce trece lanurile de creşte de aproape două ori, în nală, pentru lichidarea situaţiei i
orz ajung pe suprafeţe tot mai mari
ie pro- in faza de recoltare, este necesar să acest cincinal, se va extinde con anacronice cauzate de politica ra
iei na-
;ate pe fie urmărite îndeaproape tarlalele de lucrarea tehnico-ştiinţifică, vor sistă şi de apartheid.
itivităţii către specialişti pentru a indica Ia fi intensificate schimburile în Sâmbătă, tovarăşul Nicolae
timpul potrivit începerea secerişului.
domeniul artei şi literaturii, pre Ceauşescu, împreună cu alţi to
ei'»* ra- sei şi radioteleviziunii şi în alte varăşi din conducerea partidului,
tj că- SITUAŢIA EFECTUĂRII PRAŞILEI domenii ale vieţii spirituale. a vizitat Expoziţia republicană
îunedo- A DOUA MECANICE LA CULTURA O deosebită semnificaţie pre de artă populară, artă plastică şi
ntreaga PORUMBULUI, pe consilii intercoo-
iporteze poratiste, la data de 20 iunie a.c., în zintă înţelegerile referitoare la fotografică de amatori şi Expo
i înde- procente se prezenta astfel : înfiinţarea de consulate la Cluj- ziţia republicană de pictură şi !
îul se- CONSILIUL INTERCOO- Napoca şi Debreţin, precum şi sculptură a artiştilor plastici pro- i
succe- cele referitoare ia micul trafic fesionişti. De asemenea, sîmbătă
:a indi- PER ATI ST REALIZAT % de frontieră, care cuprinde, de seara a avut loc, pe stadionul !
:nţă, la Geoagiu 97 fapt — după cum sublinia secre „Dinamo" din Capitală, în pre- .
Orăştie 96
Simeria 90 tarul general al partidului nos zenţa t o v a r ă ş u l u i Nicolae ;
Hunedoara 68 tru — sute de mii de persoane, Ceauşescu, a celorlalţi tovarăşi j
Deva 83 înţelegeri care vor contribui la din conducerea partidului şi sta
JL Toteşti 82 mai buna cunoaştere, la întărirea tului, spectacolul dedicai „Zilei
Dobra 81
T Că lan 80 prieteniei şi colaborării româno- pionierilor", intitulat „Mulţumim
din inimă partidului".
.llia 74 La recoltatul masei verzi pentru hrănirea mieilor de la Complexul in- ungare.
Haţeg 73 tercooperatist Simeria o contribuţie însemnată şi-a adus-o şi mecanizato In aceste zile, cînd a început în săntămîna pe care am în
ărîrii şi Brad 61 rul Emilian Dara, prezent in această fotografie. întilnirea pregătitoare a reuniunii cheiat-o,, în Capitala patriei noas
msiliilor de la Belgrad a reprezentanţilor tre s-a desfăşurat Festivalul eu
>r agri- statelor participante la Conferin ropean al prieteniei, iniţiat de
i târă- ţa pentru securitate şi pace în România — prestigioasă manifes
i de la în acţiunea de redresare economică
Vvicola" Europa, România şi Ungaria tare culturală în spiritul preve
ez uitate şi-au reafirmat hotărârea de a derilor actului final al Conferin
Da pla- participa activ la lucrările ei. De ţei pentru securitate şi cooperare
asumat este hotirîfor asemenea, ele se pronunţă cu in Europa.
Realiza-
planu-
ca uni-
itar, pî- Transpunerea în viată a sarcini stituie preocuparea de căpetenie a evitarea oricăror cheltuieli care nu
ii, cinci lor trasate lucrătorilor din agricul organizaţiei de partid şi consiliului asigură obţinerea unui venit net. ServieiuLmiSifar — îndatorire
e carne tură de secretarul general al parti de conducere ale C.A.P. Pui. Prin în programul de redresare eco
, vor fi dului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, punerea în valoare a resurselor u- nomică am prevăzut ca o deosebită
cu pes- privind intensificarea efortului pro mane şi materiale de care dispu atenţie să acordăm, in actualul cin
cţia in priu în vederea redresării activită ne unitatea noastră, prin realizarea cinal, ridicării potenţialului pro de onoare tuturor
iei, be-
i, între ţii economico-financiare a unităţi în bună parte a prevederilor din ductiv al pămîntului. Am stabilit
ajamen- lor agricole, înfăptuirea obiectivelor programul propriu de redresare, am să mărim suprafaţa arabilă cu 30
itribuţie stabilite de Congresul ţărănimii, reuşit ca în acest an să echilibrăm de ha, să aplicăm amendamente cetăţenilor patriei
se în- precum şi a măsurilor adoptate de balanţa de venituri şi cheltuieli, in calcaroase pe 200 ha, să "refacem
9, pre- plenarelâ cu activul din agricul
ie Lucia Un nou contingent îmbracă zilele privind organizarea apărării naţionale 1
in State tura judeţului, nostru din martie I» toate mutăţlie agricole — producţii spcsrîteJ acestea haina militară. Tinerii por a Republicii Socialiste România men- '
1976 şi_ .ianuarie 1977, pentru mate nesc la satisfacerea serviciului mili ţionează că toţi cetăţenii români, .
rializarea dezideratului amintit, .con cheltuieli reao.se, eficienţă ridicată , I tar, îndatorire de onoare, expresia bărbaţi şi femei, fără deosebire dei
naţionalitate, au dreptul şi obligaţia
înaltului patriotism, hotăriţi să-şi fa
&V...Z Sjjf •\x'. 0. v* <•/ > A ' Z- V .-.ii**. că cu prisosinţă datoria faţă de patrie să participe la una din formele de
omului se vede condiţiile sporirii retribuţiei la nor patrimoniul pomicol, să facem lu şi popor, urmînd îndemnul însufleţitor pregătire militară. In acest sens oa
şl exemplul mobilizator al părinţilor menii muncii • hunedoremi adresează
ma convenţională.
crări complexe pe 50 ha prin sca-
Datorită creşterii producţiei mar
munca fă, în cadrul căreia ponderea o de rificări şi nivelări. şi fraţilor mai mari, ai celorlalţi oa fiilor lor, care păşesc în aceste zile
meni ai muncii care îşi consacră sub faldurile luminosului drapel, tr-
Ca probleme esenţiale de rezolva
pelul de a duce în unităţile militare
ţine zootehnia, precum şi întronă rea cărora ne vom ocupa cu insis energiile şi capacităţile creatoare În ecoul muncii clocotitoare din fabrici
Directive
deplinirii
istoricelor
ii moasă, n-aş schimba-o pentru ni rii unui regim sever de economii, tenţă în acest an şi in anii vii Congresului al Xl-lea al P.C.R. şi uzine, de pe ogoare, din instituţii;
mic. Manevrăm intr-o tură intre în primele cinci luni ale anului tori, avem înscrise pe agendă : mo Evaluîndu-şi posibilităţile, rezervele Armata — şcoală a bărbăţiei, curajului;'
I de tură, 2 400 şi 2 500 de vagoane, fiecare 1977 am reuşit să depăşim venitu dernizarea producţiei în sectorul nefolosite Încă, oamenii muncii din cinstei şi omeniei — li formează pe
.... Bărză- purtind mari valori materiale — rile băneşti planificate cu peste zootehnic, ameliorarea raselor de Judeţul Hunedoara — români, ma aceşti tineri ca apărători dîrzl al pa
preciza Ioan Oprescu. Oricît ar fi 23 la sută, iar cheltuielile au fost ghiari şi de alte naţionalităţi — triei, cetăţeni maturi al naţiunii. Co
de grea, dacă o faci cu drag şi pa animale, îmbunătăţirea situaţiei pa muncesc cu abnegaţie, cu spirit de mandanţii, organizaţiile de partid «1
ta colecti- siune nu simţi greul, simţi doar reduse cu 19 la sută. Asigurînd jiştilor naturale, introducerea pe
chemat la bucuria că ţi-ai împlinit bine dato din producţie proprie întreaga can scară largă a tehnologiilor înainta dăruire pentru înfăptuirea înainte de ale U.T.C. din unităţi dovedesc gri
colectivele ria. Eu zic că omul se cunoaşte titate de furaje şi creînd condiţii te în sectorul producţiei vegetale, termen a planului cincinal, onorîn- jă sporită pentru a îndruma pe tinetj
revenit a- cel mai bine după cum îşi face tot mai bune de îngrijire şi hră- extinderea chimizării şi a mecani du-şl în mod patriotic angajamentele cu căldură şi dragoste părintească;
asumate în întrecerea socialistă. Atît armata constituind o adevărată fami
a succese- munca. Chipul nostru, al fiecăruia nire a animalelor, am avut posibi zării în scopul creşterii producti în Industrie cit şl In agricultură se lie In care toţi au acelaşi ţel : pre-;
narca este se vede in munca noastră... litatea să livrăm suplimentar peste vităţii muncii. Toate măsurile şi ac
şi o mare ...Stmeria-trlaj, cu oamenii el, 370 hi lapte. Prevederile planului obţin succese' remarcabile. La toate gătirea pentru apărarea patriei eo-
ă do tură fruntaşă pe ţară. Şeful de manevră vor fi îndeplinite exemplar şi la ţiunile ce le întreprindem vizează acestea o contribuţie de seamă o a- cialiste. In condiţiile In care întregjBl:
popor condus cu înţelepciune Ce
iţii sint in din tura fruntaşă, comunistul Ioan ceilalţi indicatori — producţia de sporirea producţiei agricole marfă, duc miile de tineri, care, sub condu partid este angajat plenar în opera
ca benefi Oprescu, distins cu „Meritul cefe- reducerea cheltuielilor pe unitatea cerea organizaţiilor de partid, acţio de făurire a societăţii socialiste mul
că şi să-şi rist“, distincţie acordată doar la 4 carne, lină, lapte de oaie. De ase de produs şi ridicarea eficienţei e- nează energic, situîndu-se la înălţi
menea, realizăm din prăsilă proprie
odusele la lucrători pe regională. Iată o re conomice a întregii activităţi a mea sarcinilor ce le revin. Intre el se tilateral dezvoltate, fiţi mlndri. dragi
că
Încredinţează
vă
patria
•rescu sint cunoaştere a muncii Încărcate de efectivele stabilite. C.A.P. numără şl tinerii care Îmbracă acum tineri,
are o ur- răspundere pe care o desfăşoară zi In ceea ce priveşte cheltuielile, FRANCISC VLADOANE haina militară. Pentru activitatea misiunea sacră de-ai apăra hotarele,'
jeferlşti — şi noapte, pe arşiţă ori furtună, am făcut o reducere de peste 100 000 desfăşurată şi spiritul de disciplină cuceririle revoluţionare. Să nu uitaţi,
,-triaj, ing. ceferiştii de aici, Iniţiatorii şi în lei prin folosirea mai judicioasă a preşedinte de care au dat dovadă In activitatea nici o clipă că drapele unităţilor tot
făptuitorii unei vibrante chemări la mijloacelor proprii de transport. Cu TREJA VLADISLAV productivă, pentru comportarea dem care mergeţi şl în faţa cărora veţi
depune jurămîntul militar sint aureo
», dar fru muncă. Ia întrecere... prilejul' analizelor economico-finan contabil-şef nă în societate, -el au fost felicitaţi late de gloria contingentelor de Îna
ciare lunare, urmărim îndeaproape la C.A.P. Pui şl 11 s-au adresat din partea colecti intaşi. Pildele acestora să vă fie În
velor îndemnuri' de a se pregăti te
meinic şi din punct de vedere militar demn de a vă face cu prisosinţă da
şl politic pentru a deveni apărători toria.
învăţaţi să mînuiţi cu pricepere nr^
de nădejde al patriei. Flecare tînăr
slder urgisi— un coautor ia elaborarea Inimă chemarea secretarului general devotamentul neţărmurit faţă de pa
mele, arătaţi-vă In orice Împrejurară
plecat în armată trebuie să poarte în
al partidului, comandantului suprem trie, de partid şl popor. Onoraţi, deci;
al forţelor armate, t o v a r ă ş u l judeţul din care plecaţi, prlntr-o ac
iptuirea planului şi angajamentelor sînteţi urmaşii armatelor lui MIrcea distincţiei ostăşeşti — '„Militar dn
NICOLAE CEAUŞESCU : „Să nu ui
tivitate fruotuoasă, disciplină conţii-:
taţi niciodată, tovarăşi militari, că entă care să vă conducă la primire»
cel Bătrîn, ale lui Ştefan cel Mare, frunte*. Obligaţiile care vă aşteaptă
L) lui aproape 18 000 tone cocs, mai tot mai largi de muncitori şi spe bil în combinatul nostru —, spori Mihaf Viteazul, urmaşii pandurilor Iul sint mari. înalta conştiinţă trebuie aft
Tudor Vladtmirescu, al armatelor ca
vă caracterizeze pe tot timpul ser-
mult de 120 000 tone fontă şi oţel cialişti la activitatea de conducere rea continuă a eficienţei economice. ro au luptat în 1877 pentru Indepen
iterializă- şi circa 110 000 tone laminate şi şi de decizie. Apropiatul Congres al consiliilor denţa patriei, ai acelora care au lup viculul militar, aşa cum v-a caracte
rizat In viaţa civilă. Sâ luptaţi ea
nele sca- semifabricate de relaminare. Va De bună seamă, şi în C.S. Hu oamenilor muncii din unităţile teh- tat tn războiul din 1M6—1918 pentru hotărlre şl abnegaţie pentru doblndt-
loarea producţiei marfă vîndută şi nedoara mai sint greutăţi şi nea nico-economice, organizat din ini apărarea pămîntului ţării, împotriva
încasată a fost depăşită cu 350 mi cotropitorilor, al armatelor care au rea unor temeinice cunoştinţe mili
metodelor junsuri. Chiar în activitatea consi ţiativa secretarului general al parti luptat împotriva fascismului. Aceşti tare şl politice, pentru formarea d
consiliul lioane lei, iar volumul beneficiilor liilor oamenilor muncii — pe com dului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, Înaintaşi ai voştri vă cheamă să fiţi
acţionea- suplimentare a însumat 126 mili binat şi la nivelul uzinelor — mai va constitui un prilej de amplu gata Întotdeauna să serviţi poporul, desăvîrşlrea voastră ea apărători dl
anentă a oane lei. Rezultate bune înregis există unele carenţe, mai sint tre schimb de experienţă şi de temei patria*. nădejde ai prezentului socialist ei
trăm şi pe cele cinci luni şi jumă
1" partici- tate ale anului în curs; In bilan buri de pus la punct. Sarcinile nică analiză, ne va permite să a- Apărarea patriei este o datorie sfîn- viitorului comunist al patriei.
mare de deosebit de mobilizatoare ale in preciem in mod constructiv tot ce tă a fiecărui cetăţean — dovada su
îi condu- ţul acestei perioade se înscriu de dustriei metalurgice ne obligă şi este bun în activitatea noastră şi premă a dragostei de glia străbună, Col. CONSTANTIN PINTILESCU
Combi- păşiri de peste 14 000 tone cocs, pe noi, ca mare unitate producă ceea ce trebuie înlăturat din prac faţă de cauza socialismului. Legea Centrul militar judeţean
ra a ra- 36 000 tone fontă, mai mult de toare de metal, să ne mobilizăm tica muncii organelor de conducere
30 000 tone oţel şi 25 000 tone lami
ccese re- mai intens, să valorificăm' mai bine colectivă.
sarcinilor nate finite, produse ce se regăsesc inteligenţa tehnică a cadrelor de Un lucru este însă cert şi anume
elor asu- într-o producţie globală de aproape specialişti, să utilizăm cu randa că marea încărcătură de responsa Un perseverent căutător al noului i
50 milioane lei.
..situat în mente sporite tehnica din dotare bilităţi sociale, proprie tuturor or
;reprinde~ în baza experienţei acumulate în şi forţa de muncă. Numai aşa vom ganismelor de conducere, impune
pentru anii trecuţi şi în condiţiile spori putea răspunde cu cinste, la nive cu prisosinţă strîngerea legăturilor La întreprinderea pentru produce nate raţionalizări: o presă hidrauli
neţii din- rii sarcinilor economice In acest an, lul încrederii conducerii de partid cu masele, manifestarea unei re rea şl repararea utilajului comercial că pentru material lemnos, o maşi
clin Deva, munceşte şi tovarăşul Ga- nă universală pentru debitat meta
itre con- în întregul cincinal al revoluţiei şi de stat, personal a secretarului ceptivităţi sporite faţă de propu briel Mureşan, un cunoscut şl per le, precum şi un aparat pentru v*-|
it. Astfel, ştiinţifico tehnice, am trecut, cu a- general al partidului, tovarăşul nerile şi iniţiativele oamenilor severent căutător al noului tn mun rificarea echipamentului electric auto
T
revoluţiei cordul şi sprijinul organelor supe Nicolae Ceauşescu, comandamente muncii — chezăşie a succeselor cla că, In producţie. Pentru creşterea ne şi controlul calităţii tuburilor de stl-;
încheiat rioare, la organizarea consiliilor oa lor majore ce se pun azi în faţa sei noastre muncitoare. contenită a productivităţii muncii, clă pentru firme luminoase — toata
menilor muncii în cadrul fiecăreia economiei naţionale : creşterea co
toţi indi- din cele şapte uzine componente eficientului de scoatere a metalu Ing. SABIN FAUR uşurarea efortului fizic al oamenilor, apllcindu-se şi funcţionlnd cu bune
şi de e- director general intensificarea acţiunii de autodotare, rezultate In procesul de producţie
ale combinatului nostru, acţionînd lui, reducerea cheltuielilor de pro
[unedoara ca organisme democratice puternice ducţie, îndeosebi a celor materiale al Centralei industriale tovarăşul Gabriel Mureşan a realizat al întreprinderii. (Ing. IOAN ALBUj
le planu de sine stătătoare, antrenînd mase — de energie electrică şi combusti siderurgice Hunedoara numai In ultima perioadă 3 Însem corespondent).
l
