Page 3 - Drumul_socialismului_1977_06

DRUMUL SOCIALISMULUI O NR. 6 173 O MARŢI, 7 IUNIE 1977 Pog. 3

TOVARĂŞUL
r—
NICOLAE CEAUŞESCU \ Pentru fiecare comunist, pentru fiecare cetăţean, munca este o datorie fundamentată, de
!NE CERE SĂ CONCEPEM \ onoare. Fiecare trebuie să dea dovadă de o înaltă conştiinţă profesională, competenţă, spirit creator,
ÎNSĂŞI MUNCA ţ dăruire şi pasiune rn muncă ; totodată, trebuie să manifeste combativitate şl intransigenţă faţă de
^ manifestările de indisciplină, superficialitate şl lipsă de răspundere în muncă.
IN CHIP REVOLUŢIONAR
^ (Din Codul principiilor şt normelor muncii şt vieţtt
Colectivul nostru a Înţeles de aici ^ comuniştilor, ale eticii şi echităţii socialiste)
an lucru esenţial — ne spune tova­
răşul GHEORGHE STOICA, topltoi
şef cu întreţinerea cuptoarelor la
oţelăria nr. 1. a C.S. Hunedoara —, a- .
nume că nu trebuie să ne mulţumim
cu lucrurile şl tehnologiile date. Es­ GÎNDIREA TEHNICĂ
te necesară o astfel de atitudine de ÎNALTA CONŞTIIN­ ÎN DIRECTĂ REIATE
vreme ce sarcinile stabilite de Con­ CREATOARF
gresul al Xl-lea al. partidului merg ŢA PROFESIONALĂ CU COMANDAMEN­
înaintea tehnologiilor şi capacităţilor
cu care lucrăm'. Această atitudine PASIUNEA
activă am transpus-o în hotărîrt ale EXIGENTA SI AUTO­ Şl PROFESIA ÎNAL­ TELE VREMII Şî ALE
organizaţiei de partid, iar' de aici, în 1 —. obiectivul de: bază — am putea
sarcini concrete. Grupuri de' ingineri 1 EXIGENŢĂ spune — este creşterea procentului
maiştri', muncitori s-au angajat în TEI CONŞTIINŢE PERSPECTIVEI
studii si experimentări. de scoatere plhă la nivelul cerut de
documentele de partid, adică să a-
•jungem la 84 la sută. Ne apropiem
care, prin 1 proiectare şi construcţie greşeli. N-am putea-o face astfel da­ pas cu pas de acesţ obiectiv. Am tre­
sînt mai subţiri. Pentru a evita ar­ că nu ne-am iubi meseria. Ceea ca cut pe la 80,25 la sută şl ne aflăm la
derea lor prematură am procurat o ne preocupă pe noi cel de lă între­ 80,37. Ca să vă daţi seama ce în­
maşină de toreretare, cu ajutorul că­ ţinerea furnalelor este să menţinem seamnă acele zecimale, vă pot spune,
reia-. facem o sudură fle la începutul cît mal mult timp în exploatare a- din ce ştiu că aplicăm, că am In­
campaniei, fie din mers, pe la jumă­ gregatele spre a da fontă mai multă. trodus turnarea sub presiune, am e-
Cu conştiinţa acestor obligaţii am llininat maselota care înghiţea o ma­
tatea el. Operaţia aceasta consolidea­
reuşit să facem reparaţii curente şi re cantitate de muncă, am întărit
ză bolta şi pereţii mai solicitaţi şi a- în patru ore în loc de opt. Este, prin disciplina la nivelul minutelor. Am
sigură un mers constant. La al doi­ urmare, vorba lh flecare om de o Introdus şl alte perfecţionări care
conştiinţă a 1 necesităţii sale îhtr-un ne-au ajutat să facem cîţiva paşi
lea cuptor am ajuns să prelungim
loc anume; Am avut nu demult o spre obiectivul prevăzut în documen­
campania de funcţionare eu două decuplare de curent, eu multe oon- tele de partid. Vă daţi seama cîta
luni. secinţe. Plecare om s-a simţit atunci perfecţionări trebuie să mai introdu­
Intr-un flux tehnologic modificările necesar în locul Iul nu 8 ore, cl pînă cem în utilaje şl tehnologii, dar cît
trebuie să ne mal perfecţionăm noi
sau îmbunătăţirile dintr-un punct cînd s-au înlăturat acele consecinţe. înşine ca să ajungem la un nivel
Nicolae Spătăceanu a închinat a-
determină o adevărată reacţie în cestei „profesii a unei înalte conştiin­ stabilit recent! Dar şt obiectivele pe
lanţ. Ne-o dovedeşte acţiunea oame­ ţe". 29 de ani. care trebuie să 1 le atingem sînt, la
nilor din oţelării; rîndul lor, dinamice, tot mal exi­
In oalele de turnare — ne spune a- „COMUNISTO gente.
Iată exprimat altfel, prin mijloci­
celaşl maistru Bobar — am mai in­ rea faptelor, realităţilor, conceptul
trodus un strat de protecţie; ceea ee SÎNT PRIMII CARE RIDICA de exigenţă şl autoexigenţă, plasat
în zona cerinţelor şi strădaniei de a
a prelungit durata lor de utilizare ŞTACHETA le satisface eît mal bine. Iată, in n-
Mai întîii la două cuptoare au fost de la 10 la 20 de turnări. AUTOEXIGENŢEI, celaşl timp, doar cîteva din elemen­
— Tehnologiile noastre se îmbună-
modificate diametrele interioare ale Comunistul DUMITRU BRUJAN re­ năţesc permanent şi trebuie să fie tele care dezvăluie cît de complexă
canalelor verticale, pentru a asigura marcă alte laturi ale perfecţionării AŞA CUM CERE este dorinţa şi preocuparea unui co­
o circulaţie mai bună a gazelor. aşa 1 dacă vrem — şi vrem cu tot din­ lectiv de a se menţine în fr* a si­
Prin aceasta s-a redus mult uzura tehnologiilor şi, implicit a oameni­ adinsul — să fim în frunte. Uitaţi, CODUL PRINCIPIILOR derurgiei româneşti, platforma aceas­
părţii superioare a cuptoarelor, deci lor : (şî interlocutorul nostru desenează ta este destui de mică şi mult rîv-
şi consumul de materiale. A mers pe- un bloc-notes două 1 lingotiere) 1 MUNCII ŞI VIEŢII nită de multe colective; Stabilitatea
bine, iar procedeul se' extinde la toa­ pentru oţelurile calmate noi am în­ cere efort continuu, sistematic, dis­
te cuptoarele 1 secţiei. locuit lingotiera* direct conică cu’ al­ NOASTRE" ciplinat si inteligent.
ta,. invers conică, decupată. $1 asta
La fel am procedat şl cu camerele nu de dragul vreunei geometrii, ci „SlNTEM LEGAŢI
de zgură. Aceasta este convingerea la care a
pentru că aici stau multe secrete
— Explicaţi. care ne ajută să sporim mult. pro­ ajuns GEORGE SiMODE, secretarul TRUP SI SUFI.^
— De cînd ne ştim noi, camerele centul de scoatere. Este o sarcină organizaţiei de bază de La reparaţii DE UZINA’ŞI DE ,>jiAŞ,
siderurgice 1. El concepe această si­
sînt fixe, ele trebuind’ să funcţioneze- formulată expres în documentele de tuare a comuniştilor în avangarda
întreaga campanie a cuptorului. Zeci partid, în mai multe expuneri şl cu- autoejtigenţel unul colectiv ca pe o PENTRU CA AM CRESCUT
de ani nimeni nu şi-a pus problema vintări ale secretarului general, to­ necesitate a timpului : ODATĂ CU ELE"
să schimbe ceva aici, deşi s-a do­ varăşul Nicolae Ceauşescu. Metalul,
vedit că aceste camere nu funcţio­ economia de metal 1 , gradul de scoa­ ...spune PETRU PUŢINELU, mais-
nează bine întreaga 1 perioadă. Au loo tere, sînt lucruri care ne vizează di­ trutru principal la creuzet la secţia
depuneri, îngustarea secţiunii de rect şi sună ca o comandă obiectivă, a H-a furhale. Este, deci, vorba la
circulaţie: a flăcării şi, de aici, uzuri dacă vreţi. Ea- ne- verifică vrînd-ne- mulţi din oamenii aceştia de o le­
ridicate la bolţile şi pereţii cuptoare­ vrind- nu numai conştiinţa 1 profesio­ gătură organică cu agregatele pa
lor. ardere redusă şi productivitate nală, priceperea, cunoaşterea, ci şi care le exploatează. Din legătura a-
mică. Un grup de oameni inimoşi conştiinţa politică. ceasta derivă sincronizarea multor
din secţie, printre care inginerul E- Prin acţiunea acestei conştiinţe- po­ calităţi ale lor In procesul muncii.
ugen Georgescu, maiştrii Pincâ Io­ litice şi profesionale s-au produs în Petru PUţinelu: le exprimă astfel ;
nel şi Dumitru Brujan, topitorul şef oţelărie o seamă de schimbări de
■Vaier Lâbuneţ, au propus o soluţie :
înlocuirea camerelor fixe cu unele ordin calitativ \Jn utilaje- şi tehnolo­
mobile,, care, cam la jumătatea cam­ gii.
paniei, să poată fi înlocuite. S-a
experimentat din nou şi soluţia s-a PROFESIA ÎNALTEI
dovedit bună atît pentru buna func­ — Mai ales in' ultima vreme con­
ţionate a cuptoarelor, cit şl pentru ducerea partidului cere lucrătorilor CONŞTIINŢE
productivitate. Pe de altă parte, du­ din toate domeniilor să acţioneze e-
rata campaniei a crescut cu una-două nergie pentru reducerea consumu­ Aşa defineşte NICOLAE SPATA-
luni. rilor, pentru înlocuirea- resurselor" CEaNU, şef de echipă la întreţinerea
Oamenii au reanimat cuptoarele? scumpe de energie cu altele mai' furnalelor din secţia a- II-a-, profe­
Ieftine, Iii secţia noastră s-a expe­
le-au prelungit viaţa- şi au sporit- rimentat cu rezultate bune înlocui­ sia furnaliştilor.
considerabil producţia.
rea unei părţi din consumul de gaz
Maistrul zidar IOAN BOBAR, din
metan cu abur şi oxigen, ca intensiv
aceeaşi secţie, vădeşte preocupări a- ficator în faza de afînare- a- şarjelor. Secţia, noastră înseamnă şi con­
Bemănătoare. Să-l ascultăm : De aici rezultă numai avantaje- eco­ strucţii de maşini şi construcţii-mon-
nomice şi sociale. Pe de o- parte, se*re-- taj. Profilul, specializarea colectivului
e, deei, diferenţiată, dar scopul e
duce? consumul de minereu pentru* comun : să facem reparaţii de cali­
decarburare şi durata de afînare cam-’ tate şi în timp cit mai Scurt. Fiecare
la jumătate, ceea ce înseamnă un zi, fiecare oră eîştigată 1a reparaţii
spor de producţie, iar pe de altă înseamnă fontă, oţel peste plan. In „Munca noastră solicită un com­
acest fel se măsoară calitatea muncii
parte se purifică atmosfera din oţe- plex de calităţi: calificare superioa­
noastre. Şi aceasta* implică un grad
lărie. Puteţi vedea- şi dumneavoastră înalt de autoexigenţă in tot: ceea ce ră; un înalt simţ, al răspunderii,
conştiinciozitate,
spirit
echipă.
de
— nu e praf, nu sînt gaze şl fum. facem. La noi devansarea termenelor Toate acestea nu s-au dezvoltat la
din grafice a devenit ceva de dbme-
Iată ce poate' face o idee pe care oamenii de la furnale fără a exercita
niul obişnuitului. Am reuşit, de pil­
oamenii o îmbrăţişează cu îndrăznea­ dă, să înlocuim aparatul de încăr­ asupra lor influenţă. Viaţa, anii în­
delungaţi de meserie — eu am 25 la
lă şi o transpun în practică. care la furnalul 8 în numai 54 de furnale — ne-au pus în legătură cu
Dar, în combinatul hunedorean, ore, adică aproape jumătate din tot felul de oameni. Procesul muncii
timpul planificat. Succesul se dato­
astfel de idei şi eforturi pentru în­ i-a făcut pe flecare să discearnă, să
rează muncii ordonate, calificării
făptuirea lor, întîlneştl la fiecare pas; superioare, bunel sincronizări a efor­ vadă legătura nemijlocită! dintre as­
piraţiile sale: şi cele ale colectivului.
Aşa este, pentru că aici lucrează un turilor întregului colectiv. După ple­ Cei mai mulţi dintre noi sîntem vechi
colectiv de elită din detaşamentul carea noastră, furnalul a început • să în meserie. Sub ochii noştri s-a con­
producă fără vreun eveniment, ceea
clasei muncitoare romaneşti, format ce înseamnă că am lucrat repede şi struit tot ce e alei. Dar — şi aceas­
ta mi se pare foarte important — o
şi călit la vetrele de- foc ale produc­ Postura de proprietari ai acestor bine. Asemenea succese sînt posibile dată cu perfecţionarea agregatelor
ţiei materiale, la lumina caldă a cu- agregate moderne, cu valoare de a- doar cînd răspunderea personală şi s-a fbrmat la noi conştiinţa că locul
vuţie naţională ne obligă la maximă
vintului partidului, cuprins în pro­ răspundere: faţă de ele. Dar, nu nu­ colectivă au atins un anumit grad, nostru este aici; lingă aceste agrega­
La comunişti se cultivă sentimentul
te. Lipsa de grijă faţă de ele din
gramul de educaţie socialistă, în Co­ mai atît. Nu poţi face dbvada aces­ partea unuia* dintre noi ni s-ar părea
tei răspunderi dacă nu eşti perma­ răspunderi, personale ca derivînd din
dul principiilor şl: normelor muncii răspunderea colectivă. Printre cei­ un lucru foarte grav ; dar aşa ceva
— De cînd se ştie. mari modificări: nent preocupat de pregătirea ta. nu se întîmplă şi de aceea am obţi­
şi vieţii comuniştilor — doeumente- Pentru aceasta, e nevoie- de conştiin­ lalţi oameni ei sînt primii care ridi­
n-au suferit grătarele de tip Seimens. că ştacheta autoexigenţel, fie că sini nut an de an rezultate bune în mun­
statut pentru gîhdirca şi acţiunea oa­ ţă înaltă,- aşa cum este ea exprimată că şi fiecare rezultat bun ne-a con­
Poate 1 că In condiţiile unei exploatări menilor d© aleii clar în Codul comuniştilor. Omul cu maiştri, şefi de formaţii sau simpli firmat posibilităţile şi ne-a întărit
modeme,, cînd se utilizează' noi in­ Maistrul principal ARON CIRCA o asemenea conştiinţă se formează muncitori în echipă. Cei mai vechi ambiţia. Aş putea să afirm că gri­
tensificatori, ele şi-au epuizat posi­ din hala de turnare a bţelăriei nr. în muncă 1 , în colectiv. Munca la fur­ nu permit nici unui nou venit într-o ja oamenilor noştri faţă de acesta
formaţie să facă lucru de mintuială.
nale, şl nu numai la furnale, se ce­
bilităţile de adaptare; Ib consecinţă, 2 pare un om tăcut, de la care scoţi re făcută de oameni cu o astfel de Noţiunile abstracte- de exigenţă şl agregate se întilneşte cu dragostea, 1
ne-am gîndit să le înlocuim cu gră­ cu greu o vorbă de apreciere. Asta conştiinţă. Noi, la furnale, am avut autoexigenţă capătă putere de con­ cu afecţiunea. Am venit la furnale
la 17 ani. Cînd am văzut pentru pri­
tare de tip fCauper. Am început cu pînă cînd îi ceri să spună ceva des­ întotdeauna oameni buni, oameni sta­ cept integrator. de cuprindere şl ma oară cum se scoate o şarjă da
un cuptor şl a mers bine, apoi în­ pre oamenii- din jurul său. După o tornici în meseria lor — conştiinţe subordonare, de diriguire a compor­ fontă mi-am zis că asta nu e o me­
purificate prin muncă. Cu mulţi din­
tării oamenilor în muncă, capătă
locuirea am extins-o la toate cup­ părere cam globală, greu de crezut tre el am lucrat la furnalele vechi forme concrete, materiale, se expri­ serie pentru mine. Ml-am învins însă
temerea, am mal învins multe greu­
toarele. Noul ţip de grătare ne-a per­ la prima auzire, „la noi; toţi sînt Am asistat .împreună 1 la dispariţia mă în fapte cotidiene şî în forări de tăţi de atunci încoace şi am rămaa
mis să sporim de aproape 3 1 ori nu- buni", dacă le cauţi faptele insă te unei meserii, aceea de ghlftar. Pen­ perspectivă. Aceasta este convinge­ la furnale; Am putut, pentru că am
tru că nl s-au dat în răspundere a-
mărul de şarje într-o campanie. convingi că' are dreptate. El însuşi gregate complet automatizate ;: nu rea Iul ILIE MOTORGA, şef de echi­ făcut-o alături de oameni adevăraţL
Reportajul ţi fotografiile
pă în hala de turnare a oţelărie! nr.
Aveam şi mai avem unele necazuri face efort să capeţi această convin­ mal e nevoie- de omul de la ghlftă. 2. In acest spirit ne prezintă cîteva
ca- partea superioară a cuptoarelor, gere : Dar e nevoie de un om superior pre­ fapte : CORNEL ARMEANU
gătit. Munca noastră- nu permite
ION CIOCLEI