Page 30 - Drumul_socialismului_1977_06

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 617

Reducerea consi
CONSILIILE OAMENILOR MUICII - ORGANISME DEMOCRATICE, COLEC­
TIVE, DE COMDUCERE A ACTIVITĂŢI! ECONOM 1CO-SOC1ALE DE CĂTRE
Munca formează
CLASA MUNCITOARE sarcină de măi
oameni adevăraţi!
Reducerea cheltuielilor materiale confecţionarea ap
Receptivitate maxima fată (Urmare din paa. I) — acţiune de însemnătate covîrşi- tei din bucăţi de
secţia' armături hotărăşte in, u- toare pusă cu acuitate de condu­ la debitare, folos
la debitare pentri
cerea superioară a partidului în fa­
nanimităte ca tinărul fierar-be- ţa colectivelor de muncă din toa­ pere noi de’'pies
impunerile oamei Ier moncii tonist Iosif Ivan să fie primit in te unităţile economice — repre­ cuzineţi din aliaji
zintă una din problemele care stau zineţi din fontă ]
rindurile comuniştilor.
în ceea ce pri
— A fost cea mai însemnată în permanenta preocupare a orga­ schimb, am trecui
nizaţiei de partid, consiliului oame­
Unitate economică reprezentativă zat cu atenţie şi diScernămînt, lu- domenii şi consiliul de control mun­ zi din viaţa mea — îşi aminteş­ nilor muncii, a tuturor angajaţilor butoanelor de din
a judeţului, întreprinderea minie­ înd măsurile ce s-au impus. De a- citoresc, prin şefii direcţi de raioa­ de la întreprinderea mecanică de din buloane uzat
ră Barza duce peste vreme o fru­ semenea, interlocutorul ne-a vor­ ne şi sectoare. Cu ocazia şedin­ te şi astăzi cu emoţie tovarăşul material rulant Simeria. Cum este
moasă tradiţie de hărnicie şi dă­ bit cu plăcere despre reprezentanţi ţelor comune ale consiliului oa­ r osif Ivan. N-am rostit vorbe şi firesc, atenţia a fost şi este în­
ruire muncitorească. „Noi trăim şi destoinici ai minerilor în consiliul menilor muncii şi comitetului de mari, dar m-am angajat să dreptată cu prioritate asupra apli­
muncim de secole pe aceste melea­ oamenilor muncii, cum sînt minerii partid pe întreprindere, pe care le cării — în lumina Hotărîrii şi sar­ La IJ.MJ
guri ale moţilor — afirma cu jus­ şefi de echipă Avram Tomodan, ţinem o dată pe trimestru, se repar­ muncesc cu şi mai multă abne­ cinilor stabilite de plenara Comite­
tificată mîndrie minerul şef de e- Anghel Oprean şi Ioan Vasiu, sau tizează şi sarcini comune, cu ter­ gaţie şi dăruire, să devin ceea tului judeţean de .partid din luna
chipă Ioan Vasiu — aşa că ne maistrul Aurel, Dobîrcău, care a- mene şi responsabilităţi precise, de ce se cere, unui comunist — e- mai a.c. — a unui complex de mă­
place să facem treabă bună, să ne duc frecvent în dezbaterea consi­ urmărire a îndeplinirii propuneri­ suri tehnice şi organizatorice meni­ bricarea unor pie,
înţelegem şi să ne ajutăm ca în­ liului cele mai importante probleme lor şi hotărîrilor adoptate. xemplu de hărnicie şi. corectitu­ te să asigure reducerea consumului piese vechi rezult
tre oameni. Astfel procedăm şi în din colectivele în care lucrează, in- Această activitate colectivă de dine, de cinste şi devotament specific de metal pe unitatea de tare, precum şi d
cadrul echipei pe care o conduc, sistînd pentru soluţionarea lor. „De organizare şi conducere a treburi­ patriotic in orice împrejurare. produs, deoarece metalul deţine o extins forjarea îi
şi în cadrul sectorului Valea Mo­ fapt, nu trebuie să insistăm prea lor întreprinderii, sprijinită în ul­ pondere de peste 70 la sută în reducerea adaupur
rii, în care lucrez, şi in cadrul mult — ne spune vrednicul miner tima vreme — după cum ne infor­ Cuvintele rostite alunei in fa­ structura cheltuielilor materiale Un accent de !
consiliului oamenilor muncii pe specialist Avram Tomodan — de­ ma tovarăşul ing. Ionel Lung, se­ ţa comuniştilor au rămas un ale întreprinderii. Dar, ce s-a în­ revizuirea tehnolc
întreprindere, din care fac parte". oarece toate propunerile noastre cretarul consiliului oamenilor mun­ crez adevărat pentru tinărul co­ treprins şi se întreprinde concret la confecţionarea
Cuvintele lui Ioan Vasiu au fost sînt primite cu interes şi răspun­ cii — tot mai substanţial de către în acest sens ? schimb. De aseme
repetate şi de alţi interlocutori — dere de către conducerea întreprin­ consiliul de control muncitoresc şi munist Iosif Ivan. Atit in pro­ — Reducerea consumului de me­ se aplică- . ,oj
minerii Iosif Cîmpeanu, Nicolae derii şi rezolvate oportun. De e- comisiile pe domenii, dă rezultate ducţie, cit şi ca secretar al or­ tal (respectiv la sortimentele de ţează direct consui
Rişcuţa, Nicolae Gheaţă — de la xemplu, într-una din şedinţele con­ deosebite. Ele sînt-reflectate la a- laminate finite pline din oţel şi al­ cum ar fi contro
I.M. Barza. Astfel s-a conturat o siliului, eu am propus să se ia mă­ ceastă dată în îndeplinirea sarcini­ ganizaţiei de tineret din atelier, te materiale metalice) constituie osiilor fără demon
concluzie interesantă şi clară şi suri de mecanizare a transportu­ lor de plan semestriale cu mult ca membru in comitetul de una din preocupările noastre de terioăre de rulmei
anume că numai prin munca ab- lui cu locomotive electrice tip Bar­ oartid pe întreprindere, ca căpetenie — ne-a relatat inginerul ta rizarea longitud
negantă, unită a oamenilor, numai za In raioanele din sectoarele Mă­ înainte de termen, în depăşirea Remus Gherman, şeful biroului s-a trecut la eoni
productivităţii muncii pe primele
prin conjugarea la unison a efor­ gura şi Brădişor, prin. care s-ar muncitor comunist la urma, ur­
turilor şi prin deplina înţelegere în­ reduce efortul fizic al oamenilor şi 5 luni ale anului cu peste 3 400 lei mei, Iosif Ivan este o pildă de tehnic de la I.M.M.R. în vederea lui de suspensie j
transpunerii în viaţă a unui ase­
tre ortaci, numai astfel, deci, se ar creşte productivitatea muncii. pe angajat faţă de plan, în obţi­ urmat pentru modul în care se menea deziderat major pentru e- trică cap la cap ii
nerea de economii la cheltuielile de
pot obţine rezultatele scontate. Rezolvarea a fost foarte promptă conomia naţională, care are impli­ re din tablă, la
— Şi eu doresc să spun că în în­ şi eficientă. Alţi membri în consi­ producţie, pe aceeaşi perioadă a a- achită de sarcinile ce îi sint în­ caţii favorabile asupra situaţiei e- filului bandajului
treprinderea noastră s-a încetăţe­ liul oamenilor muncii au propus nului curent, cu mai mult de credinţate. conomico-financiare a unităţilor termediare, la rec
300 000 lei.
nit de mult un asemenea stil co­ mecanizarea operaţiunilor de încăr­ consumatoare de metal, la noi s-a tiei şi tijei tâmpe
lectiv şi principial de muncă, de care—descărcare a concentratelor în Dar şi activitatea Consiliului oa­ An de an fruntaş in producţie, format un colectiv lărgit de spe­ librare — să ami
consultare largă a minerilor asu­ magazia de concentrate şi în depo­ menilor muncii de la I.M. Barza, muncitor de înaltă calificare şi cialişti, avînd ca sarcină principa­ din principalele ac
pra principalelor probleme ale zitul de tranzit Brad şi dezvoltarea ca dealtfel întreaga activitate a în­ probitate comunistă, tinărul Io- lă să găsească soluţii şi măsuri de — Care este ef
producţiei şi asupra vieţii lor în şi diversificarea gamei de repere treprinderii, este -— aşa cum re­ economisire a metalului. Toate a- stabilite ?
ansamblu, procedînd, împreună cu pentru piesele de schimb cauciu- cunoşteau tovarăşii Ioan Popa şi sif Ivan, la cei 24 de ani ai săi, cestea se regăsesc în planurile de
ei, la soluţionarea tuturor proble- cate (Aurel Dobîrcău), îmbunătăţi­ Nicolae Pantea — susceptibilă de şi-a dobîndit un loc de cinste măsuri întocmite în scopul înca­ — Faţă de con
n melor cu care se confruntă mina, rea aerajului la unele locuri de îmbunătăţiri. Tocmai de aceea, a- în colectivul de muncă al I.M.C. drării consumurilor de materiale în prevăzute pentru
cu care dau piept oamenii. Nu e- muncă din sectorul Musariu I (An­ propiatul Congres al consiliilor oa­ nivelurile îmbunătăţite pentru fie­ ma acţiunilor de :
xistă măcar o singură chestiune ghel Oprean) — rezolvate sau afla­ menilor muncii este aşteptat cu in­ Bîrcea, este un muncitor destoi­ care produs al unităţii, avînd pre­ conomisi mai mul
pe care o aduc în dezbatere mem­ te în curs de rezolvare". teres' şi încredere. El va constitui, nic şi priceput, crescut şi călit văzute sarcini concrete cu termene metal. La reparaţi
brii consiliului oamenilor muncii — Iar modul de îndeplinire a de bună seamă, un minunat prilej în procesul să7iătos al muncii — şi responsabilităţi, a căror înfăp- goane echivalent, s
care să nu găsească receptivitate respectivelor măsuri, propuneri, de autoanaliză temeinică a propriei 'tuire conduce în final la reducerea ducerea consumulu
şi care să nu fie rezolvată opera­ hotărîri — ţine să precizeze tova­ activităţi din partea fiecărui consi­ singurul care creează oameni a- consumului specific. Măsurile stabi­ produs este de 33
tiv în interesul producţiei, al mun­ răşul Nicolae Pantea, secretarul liu de conducere al oamenilor devăraţi, un om pe care ne bi­ lite vizează domeniile organizatoric, normele anului tre
cii • şi vieţii angajaţilor noştri. comitetului de partid pe întreprin­ muncii, un îndreptar . preţios pen­ zuim în orice împrejurare ! tehnologic şi constructiv. sută faţă de cele ;
Continuîndu-şi ideea, tovarăşul dere — se realizează, de asemenea, tru activitatea de viitor a acestor
ing. Ioan Popa, preşedintele consi­ pe multiple căi : prin membrii organisme democratice de organiza­ NICOLAE DEVIAN La unul din produsele de bază, dovadă concludent,
liului oamenilor muncii al I.M. Bar­ consiliului oamenilor muncii, care re şi conducere a activităţii econo- respectiv la reparaţii vagoane, ca măsurile stabilite
za, ne-a dat o serie de exemple sînt repartizaţi să răspundă de a- secretarul Comitetului de partid principale măsuri ce se aplică pu­ şi economisirea, p
despre propuneri concrete şi va­ numite compartimente de produc­ mico-sociale de către clasa munci­ de la I.M.C. Bîrcea tem aminti : îmbunătăţirea organi­ tone metal faţă de
loroase venite din mijlocul mase­ ţie, ca, de altfel, şi membrii comi­ toare. zării demontării pieselor de pe va­ în acţiunea de redu
lor Şi pe care consiliul le-a anali­ tetului de partid, prin comisiile pe DUMITRU GHEONEA goane în vederea recuperării lor,
UN FRUMOS
CONSTRUCTOR
RÎU MARE -
Brigada renumit
tru Crişan a reuş
capătul galeriei
Pe şantierele viitoarelor obiective ale C.S. Hunedoara: acces la centrala
ce a tăiat peste ■
stînca de creme
La înfăptuirea a
realizări şi-au ad
ţie de scamă mi
Proiectantul si beneficiarul nu concură ron, Nicolae
Codea, Patru Rol
9 Ioan Lăsconi şi Ci
îndeajuns la eforturile constructorului... reanu, maiştrii i
Nutaş şi Vasilc IV
nerul Ioan Pe.truţ
maistrul principal
noliu. In urma a
•— La această dată ne prezentăm mai ferm in asemenea cazuri. Atit lucrările de excav
cu un avans intre 20 şi 25 de zile la proiectant, cît şi la furnizorii de URMAŢI EXEMPLUL NU LE URMAŢI seşte Ia 11,00 fix sau chiar mai
la montarea confecţiilor metalice materiale şi utilaje, glasul benefi­ EXEMPLUL ! tirziu. Oamenii aşteaptă nerăbdă­ vor fl mult intensi
la viitoarea oţelărie electrică — ciarului se cere să fie rostit mai CELOR HARNICI! tori, dau buzna la maşină, unii
preciza maistrul principal Petru cu asprime, ceea ce ar fi o contri­ Nicolae Radu, Mircea Şoacă, An­ iau taqimurilc şl fug cu ele de
Sîrbu, care conduce lucrările aici. Echipele conduse de Banto Fran- drei LOrenţ sint 3 instalatori tineri, teamă să nu rămină fără... Nu ar
buţie directă, alături de eforturile fi mai bine dacă maşina ar sosi
Oamenii noştri muncesc bine, zi- constructorilor de a da in exploa­ edsc şi Nicolae Ştefoi, care mun­ cu multă putere de muncă, dar din timp, mincarea ar fi servilă ci­
cesc la montarea confecţiilor me­
pe care n-o folosesc. Le place mai
lumină, se întrec in a devansa ter­ tare înainte de termen oţelăria e- talice la oţelăria electrică nr. 2 Îşi mult să chiulească, să fie mereu vilizat, în deplină ordine şi disci­ Reveni
menele stabilite in gTafice. Dar ne lec trică. depăşesc cu regularitate sarcinile dădăciţi, împinşi de la spate pen­ plină ? Este chiar aşa dc greu ?
lovim încă de o serie de greutăţi, — Montorii ne-au creat front bun de plan, in medie cu 30 ia sută. tru a-şi îndeplini obligaţiile mun­
de care nici proiectanţii şi chiar de lucru nouă, instalatorilor. Dar La montatul cofrajelor, oamenii cii zilnice. Au spus în mai multe PAUZE PRELUNGITE
beneficiarul nu sînt străini.... din echipele lui Macedon Pop şi rinduri că se vor îndrepta, că vor locul G
In zadar avem front dacă n-avem Pe şantierul laminorului de sîrmă
— La castelul de apă sîntem în proiectele de execuţie a instalaţiilor Iosif Bogdan devansează graficele păşi in fruntea detaşamentului de nr. 3 nu există microcantină, con­
zilnice cu 28 Ia sută, executînd nu­ constructori. Tovarăşii lor de structorii mâruneă din briceag, cum
întârziere deoarece nu avem vane. interioare — îşi urma gîndul ingi­ mai lucrări de foarte bună calitate. muncă nu şi-au pierdut răbdarea „SEMNALUL
Ne lipseşte, de asemenea, ţeava de nerul Laviniu Cristian. Adică se Alţi constructori destoinici ai eu ei. Mai aşteaptă... se spune. Dar pauzele de masă se
prelungesc mult aproape de fie­
600 mm. Am un bon din 17 aprilie Intîmplă cam aşa : unde am proiec­ şantierului se numesc Alexandru DE CE NU ÎN ORDINE care dată, chiar cu 10—15—20 mi­ AL ZIARI
a.c., pentru a scoate această ţeavă te nu pot lucra din lipsă de ţeavă, Puşcaş, Calistru Berheci, Aurel nute. O mai bună organizare a lu­ NE-A MOBILIZA
de la magazie,' bon Încă neonorat unde am putea lucra că sînt ma­ Docuseară, Aurel Spineanu, Marin ŞI DISCIPLINĂ? crului, un interes sporit faţă de
In urma apariţie
— ne spunea necăjit inginerul La- teriale n-au venit încă proiectele... Ştefan, Candin Ciocan, Florian Nl- Ora U,00, ora pauzei de masă pe modul in care iau masa constructo­ chetă „Pe şantiere
viniu Cristian, şeful punctului de Dincolo, la şantierul laminorului şantier. La oţelăria electrică nr. 2 rii de aici ar fi binevenite, ar eli­ şi obiective social
lucru al instalatorilor. de sîrmă nr. 3, se lucra mult mai coraş, Nicolae Andreescu, Nicolae s-a înfiinţat o microcantină, la care mina mulţi timpi morţi, care orice impun eforturi en
Arsene. Urmaţi exemplul lor, al
Am început rindurile de ’ faţă cu se aduce mîncare caldă pentru am zice trag inapoi ritmul lucru­ accelerarea lucrării
domol în ziua cînd am fost noi pe celor harnici! constructori. Dar cum? Maşina so­ lui... la timp a tuturor
aceste două declaraţii autorizate şantier. Aşa că unele termene de
deoarece după cum vom vedea ele execuţie, cum Sînt cele ale brigă­ primim din partea
răspuns
înălorul
caracterizează în bună parte modul zii lui Toth Ludovic de a închide critice sesizate in
m care se acţionează pe şantierele hala pină la. 25 iunie a.c. ; ale bri­ turilor de construc
viitoarelor obiective siderurgice de
găzii conduse de Nicolae Năstase oraşelor Călan şl }
la Hunedoara. Se apreciază că, în de a monta grinzile de rulare tot devăratc. Luind act
general, constructorul munceşte bi­ pînă la aceeaşi dată, n-au fost res­ zate am analizat <
ne aici, dar ar putea s-o facă şi do răspundere situ
mai bine. dacă ar pune mai cu nă­ pectate, sînt chiar serios rămase în ceste puncte de lu
urmă. suri ferme pentru
dejde umărul şi proiectantul şi be­ După cum am fost asiguraţi, re­ plinei, rezolvarea i
neficiarul, respectiv IPROMET centa plenară a Comitetului de care se confruntă
Bucureşti şi C.S. Hunedoara. partid de la I.C.Ş.H. a analizat si­ tem in măgură să
că in ceea ce pr:
— -Au început să sosească uti­ tuaţia lucrărilor de la obiectivele 10 şi 11 de la Sim
lajele pentru montare, mai precis siderurgice aflate în construcţie, a lit devansarea terni
podurile rulante. Dar nu au venit stabilit măsuri hotărîte pentru • ac­ dare stabilite iniţ
încă proiectele după care să le celerarea ritmului de lucru. Proiec­ urmînd a se face 1
La punctul de Iu
montăm — îşi continuă ideea mais­ tantul şi beneficiarul sînt datori tan se asigură în p
trul Petru Sîrbu. Avem deja mon­ însă să se alinieze mai ferm la do montaj de don
tate 6 poduri rulante. Am făcut-o' eforturile constructorilor, mai cu şi jumătate pe scl
fără proiecte, pe baza experienţei seamă că o serie de neajunsuri va asigura indeplii
noastre. Dacă nu le montam nu a- din şantier le aparţin direct : asi­ şi In termen a plai
siguram front de lucru electricieni­ gurarea din timp a tuturor proiec­ tamente aferent or:
S-au analizat şi lip
lor. Dar o fi bine, n-o fi bine ? Să telor, precum şi aprovizionarea rit­ vează lucrările de
sperăm...
mică, în conformitate cu graficele, 1G săli de clasă, as
Hala mare a oţelăriei este aco­ nul angajat pentru
perită doar pe jumătate. Oare de a utilajelor ce urmează a fi mon­ beneficiar va fi re:
tate. Deci, este vorba de conjuga­
Mulţumim redacţie
ce ? Pentru că tabla cutată sosită naiul critic declanş
de la Galaţi nu este de tipul sta­ rea eforturilor proiectant — con­
structor — beneficiar, lucru nu. o obligat să ne moli
bilit de proiect şl nu se poate fo­ dată subliniat de ziarul nostru. în imagine, echipa condusă de Nicolae Şlefoi, care munceşte Ia montarea confecţiilor metalice la oţelăria forţele şi resursele
excmplti
îndeplinirii
losi. Beneficiarul — C.S. Hunedoa­ electrică nx. 2. Zi de zi aceşti destoinici montori îşi depăşesc sarcinile cu 30 ja sută, fiind un exemplu de hăr­ angajamentelor asu.
ra — este chemat să acţioneze mult GH. I, NEGREA nicie şl devotament în muncă. Foto ; v. ONOIU