Page 32 - Drumul_socialismului_1977_06
P. 32
Pag. 6 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6178 ® MARŢI, 28 IUNIE 1977
i\
CONSEMNĂRI
Mi s-a făcut recent marea
cinste de a fi invitat printre
constructorii complexului hidro :
energetic de la Rîu Mare-Re
tezat, prilej fericit pentru ori
care scriitor ce aspiră înspre un
contact nemijlocit ou realităţile
de azi ale patriei. Lăsând la o
parte sfiala pe care o are în
deobşte un om cu o profesiune
sedentară în faţa celor ce mun
cesc sub regimul aspru şi ca
pricios al naturii, lăsind la o
parte uimirea pe care cel ce
Prof. Gheorghe Şincu, di- înv. Maria Giurgiu, Şcoala Educatoarea Elena Manoliu, Prof. Lucia Daniel, direc Maistrul-instructor Ionel A- trăieşte între cărţi o are în ;Ca-
rector al Grupului şcolar me- generală nr. 3 — Deva. Se directoare a Grădiniţei cu toarea Şcolii generale nr. 6 ţa dimensiunilor .ciclopice ale
talurgic din Hunedoara, se remarcă printr-o pregătire program prelungit T.C.H. Rîu Petrila, depune mult interes dam, Liceul industrial nr. 1 ( unei asemenea construcţii, în-
afirmă în activitatea de or- profesională şi rezultatele la Mare-Brazi. Se evidenţiază pentru perfecţionarea activi- Petroşani, se remarcă prin a- ' tilnirea a constituit o foarte ge
U ptîJL
at-MviKuca ne ui-
r t-nuitutciL kx avxctf C“JOI«ZU. OU
C
tîcl «VIU VI- --------------------------- *•------»
*------------ ----- *----------- ----- u
ganizare şi conducere a pro- clasă foarte bune, precum şi printr-o susţinută activitate tăţil instructiv-educative din tenţia acordată realizării pla- ţ neroasă sursă de meditaţie. Mi-a
nnmilMÎ i-n r.tm<
cesului instructiv-educativ, ob- printr-o activitate social-cul- ,3: ,3 Lî-X „J ___________________ t „ 1 .. J________y RCOSlS. Sllh tOPit-F* SnPOrPl P. 1..1 -i _ ___________________________ 3 . • _ . , i i » apărut astfel,, de pildă, , mult mai
nr l.< n At:..
aspectele, nului de producţie al atelie-
şcoală, sub .toate
didactică şi social-obştească,
,
ţine rez.ultate frumoase pe turală şi obştească prodigioa- printr-o preocupare deosebită desfaşoara o bogată activitate , r cl°r şcolare, precum şi pe \ evidentă şi mai profundă înru
cultural-artistică pentru care
linia specialităţii cu elevii de să, alit în cadrul şcolii cît şi pentru desfăşurarea proce a fost distinsă cu Ordinul linia dotării cabinetelor şl ţ direa şi apropierea care dintot-
liceu. în afara ei. sului instructiv-educativ. „Meritul Cultural". laboratoarelor şcolare. ţj d'eauna s-a făcut între construc
tor şi artist. Căci nebănuit de
vechi şi statornice legături sînt
consemnate în marile cărţi ale
lumii între aceste bătrîne şi
glorioase bresle. Şi constructo
rul şi artistul se străduiesc de
Expres 1 e a grijii şi preţuirii de lar am cuprins î-n acest an şco la, Liceul Vulcan, 1 şi 3 Lupeni, metalurgice din Hunedoara şi Că- ţ opotrivă pentru bunăstarea ma
care se bucură şcoala şi slujitorii lar peste 76 la sută din copiii în 1 Brad şi 1 Simeria, 2 Călan pre lan, mecanică 2 Petroşani, mecani- terială sau spirituală — ori şi
ei din partea partidului şl statu- virstă de 3-5 ani şi peste 86 la cum şi cei din comunele : Unirea, ce Deva şi Lupeni, construcţii De- Ţ materială şi spirituală — a po
I lui, „Ziua învăţătorului", devenită sută din cei de 5 ani. Extinderea Baia de Criş, Gurasada, Balşa, va, liceele „Decebal" şi pedagogic i porului lor. Şi unul şi altul îşi
l tradiţională, are semnificaţii deo- metodelor active active de muncă cu co Lunca Cernii, Teiu-Lăpugiu, Ghe- Deva, Vulcan, 1 şi 2 Hunedoara ) concep lucrarea în aşa fel incit
I schite în anul în care am aniver- piii, aplicarea creatoare a progra lar şi altele. şi altele. Rezultatele bune obţinu- l să înfrunte timpul, cu alte cu
5 sat centenarul Independentei noas- mei, intensificarea acţiunilor de Profesorii din învăţământul ie recent ia examenul de baca- vinte aspiră înspre durată —
l tre naţionale, în care corpul di- educare patriotică a preşcolarilor gimnazial, prin întărirea carac laureat de absolvenţii acestei ţ superbă şi supremă ambiti-e ! în
7 dactic şi elevii se pregătesc să cu sprijinul organizaţiei „Şoimii terului practic-aplicativ al între promoţii sînt o dovadă a seriozi- i sfîrşit, şi unul şi celălalt inves
l întimpine Conferinţa naţională a patriei" au condus în final la o gului proces instructiv-educativ al iuţii şi calităţii muncii desfăşu- ! tesc în creaţia lor un volum in
l partidului, aniversarea a 30 de mai bună pregătire a acestora elevilor, prin extinderea activită rate de cadrele didactice din li- { credibil de energie şi de muncă,
) ani de la instaurarea Republicii, pentru şcoală. Rezultate deosebi ţii în cabinete şi laboratoare şi ceele noastre. ? ceea ce ne îndreptăţeşte să a-
învătămîntul hunedorean, ori te au obţinut colectivele didacti accentuarea pregătirii pentru Ceea ce caracterizează bilanţul ţ preciem că aşează la temelia
entat şi condus cu înţelepciune ce de la grădiniţele cu program muncă a elevilor, au reuşit să ob acestui an şcolar de muncă rod- i creaţiei insăşi viaţa lor. Aşa
de partidul şi statul nostru pe prelungit nr. 3 şi 4 din Deva, nr. ţină diminuarea substanţială a e- nică este efortul susţinut făcut 5 s-a şi născut dealtfel una din
drumul perfecţionării şi moderni 1 şi 3 de la C.S. Hunedoara şi şecului şcolar, procentul de pro de întregul personal didactic pen- i tre cele mai frumoase legende
zării sale continue, face cu a- I.C.S. Hunedoara, grădiniţa cu movabilitate ajungînd la aproape Iru creşterea nivelului de pregă- .' din trecutul popoarelor, care la
cest prilej un prim bilanţ al re plată cu creşă Aeroport Petroşani, 93 la sută. Ca efect al acestor o- tire politico-ideologică a elevilor, 5 noi se cheamă a Meşterului Ma-
zultatelor obţinute în aplicarea grădiniţele Petrila, CăLan şi ale rientări, consemnăm opţiunea fer pentru însuşirea cunoştinţelor şti- i nole, desăvîrşită sinteză între
Programului de măsuri privind consiliilor populare din Brad şi mă a absolvenţilor clasei a VXII-a inţifice şi tehnice exprimată în î creaţia constructiv^ materială şi
îmbunătăţirea activităţii politico- Orăştie, precum şi cele cu pro spre liceele şi profilele care asi gradul înalt de promovabilitate, în 1 cea spirituală. Aşa s-a şi ajuns
educative şi cultural-artistice des gram normal Brazi, nr. 1 şi 3 gură pregătirea pentru profesiuni rezultatele meritorii obţinute la / dealtfel la adevărul că orice o-
făşurate în rîndul elevilor şi per Deva, nr: 6 şl 3 Hunedoara, nr. specific hunedorene, ca acelea de olimpiadele şcolare, în confrun- ^ peră se alcătuieşte din struc
sonalului didactic, adoptat de 1 Lupeni, nr. 4 şi 6 Vulcan, nr. miner, metalurgist, constructor, e- tarile inlerjudeţene şi finala pe i turi. Iar cuvântul structură vine
Plenara C.C. al P.C.R. din 2-3 1 Simeria, cele din Pui, Geoagiu, nergelieian etc. ţară a festivalului „Cîntarea Ro- 1 din latinescul struo-slruere care
i noiembrie 1976. în acelaşi timp Hia, Dobra etc. mâniei" pentru elevi. I înseamnă a construi. Pentru* a
în sprijinul pregătirii elevilor
I personalul didactic, elevii şi pă- în învăţămîntul primar efortu din această treaptă ca şi din cea Traducerea în viaţă a măsurilor } desăvîrşi enorma structură hi
1 rinţii au primit cu profundă sa- rile învăţătorilor s-au îndreptat luate de partid privind educaţia droenergetică de pe Rîu Ma
7 tisfacţie măsurile stabilite de Co atît spre cuprinderea integrală a liceală, conducerile de şcoli şi prin şi pentru muncă de către re, care prin unele repere ale
mitetul Politic Executiv al C.C. copiilor de 6-10 ani la cursuri, personalul didactic au extins sis profesori şi maiştri-instructori s-a ei va fi unică în lume, acei oa
temul de învăţămînt cu program
al P.C.R. din 21 iunie a.c. pri cît şi spre aplicarea măsurilor materializat prin creşterea valorii, meni aleşi, mulţi cîţi sînt, au
vind reglementarea în mod uni prevăzute în Studiul M.E.I. apro prelungit (deschiderea semiinter- educativ-formative a practicii pro nevoie de impresionantul timp
tar, intr-o concepţie nouă, a struc bat de Comitetul Politic Executiv natelor de la Vulcan şi Lupeni), ductive, prin depăşirea planului L de 76 de luni. Tot astfel, pen
au dublat în cursul anului numă
turii, organizării şi conţinutului în 10 decembrie 1975 cu privire producţiei valorice cu 104 la su- / tru a desăvirşi acea inegalabilă
învăţămîntului liceal, în strînsă la eliminarea repetenţiei. Experi rul de cabinete şi laboratoare, au tă, prin creşterea de aproape 4 \ structură care este romanul Ion,
legătură cu progresul ştiinţei şi enţa dobîndită de majoritatea în organizat mai bine pregătirea ori a numărului de elevi cuprinşi i să zicem, lui Rebreanu, singur
practică în ateliere şi pe loturile
culturii, cu cerinţele de pregătire văţătorilor în folosirea unor pro in cercurile tehnico-apiicative din 7 cum era, i-au trebuit 120 de luni.
a cadrelor necesare diferitelor do cedee de muncă diferenţiată cu şcolare de la Petroşani, Deva, şcoli şi casele de pionieri. \ Două construcţii, două valori,
menii de activitate, cu privire la elevii se materializează în pro Hunedoara, Zam, Băcia, Rapolt, Cu prilejul „Zilei învăţătorului", > două durate...
Sintandrei, Şcoala specială Săcei,
organizarea şi funcţionarea învă- centul de promovabilitate de a- adresăm calde felicitări tuturor e- ţ O permanenţă a întregii noas
ţămîntului profesional, conceput proape sută la sută, precum şi Dobra, Vata, Blăjeni, Sarmizcge- ducătoarelor, învăţătorilor, profe- , tre evoluţii ca popor este che
în strînsă corelare cu nevoile for într-un fenomen ce produce pă tusa, Brănişca şi altele. sorilor şi maiştrilor-instruotori, l marea construcţiei. Este însă
ţei de muncă alo judeţului. rinţilor satisfacţii deosebite — O activitate deosebit de rodni precum şi urări de noi succese J meritul Partidului Comunist Ro
Sub conducerea organizaţiilor obţinerea de către majoritatea că au desfăşurat în acest an cele pe drumul ridicării pe o treaptă L mân faptul că în anii noştri, a-
de partid, cadrele didactice au învăţătorilor a unor rezultate bu peste 30 de licee din judeţul nos superioară a învăţămîntului hune- i cestei permanenţe i s-a adăugat,
depus eforturi deosebite pentru ne şi foarte bune cu copiii. Din tru, in special pe linia legării în- dorean. 5 cu luciditate şi rigoare ştiinţifi
ridicarea calităţii învăţămîntului tre aceştia amintim pe cei care vătămîntului de practica de pro Prof. VASILE BLENDEA L că, o nouă dimensiune, singura
de toate gradele. O evaluare lucrează la Liceul pedagogic De ducţie, în lumina noilor prevederi inspector general adjunct } capabilă să ne asigure liberta
succintă a rezultatelor acestor e- va, în şcolile generale nr. 1, 4, 7 de organizare a practicii co a! Inspectoratului şcolar » tea, suveranitatea naţională şi
forturi depuse de educatoare a- şi 9 Hunedoara, 2, 4 şi 5 Deva, 1 masate şi continue. Menţionăm in competitivitatea cu cele mai a-
rată că în învăţămîntul preşco- şi 6 Petroşani, nr. 2 şi 6 Petri acest sens unele licee cum sînt cale judeţean ţ vansate popoare ale lumii : di
mensiunea epopeică. Scriitorilor,
partidul le-a încredinţat sarcina
de mare răspundere de a con
(NCHEIEREA FESTIVALULUI CULTU marca competentă a profesorului strui prin operele lor epopeea
maistru Mircea Lac.
RAL EDUCATIV „PRAG DE PLĂMĂ O elevă a acestei clase, Mariana naţională care să reflecte ne
DIRE Şl ISTORIE ROMANEASCĂ" Birlan, este deţinătoarea premiului contenitul efort înspre mai bine
duminică, la ora 10, după o pa (instructor Gheorghe Negraru). în I la sculptură în lemn, faza naţio al acestui popor din cele mai
vechi timpuri pînă în luminoasa
radă a portului popular prin cen rinţa membrilor săi de a-şi ampli încheiere, un bogat şi aplaudat nală a Festivalului „Cîntarea Româ zi de azi. De asemenea, con
fica şi mai mult activitatea econo
trul oraşului Haţeg, au avut loc mică şi social-culturală. In aceat spectacol a prezentat Ansamblul niei" Bucureşti — iunie 1977. structorii şi-au asumat în faţa
festivităţile de încheiere a Festiva artistic al Liceului energetic Deva. Obiectele de lemn executate de partidului sarcina de egală răs
lului cultural-educativ „Prag de sens, asociaţia a adoptat un bogat membrii clasei răspindesc sănătate pundere de a da viată epopeii
program de activitate pînă în anul
plămădire şi istorie românească". 1981, cind se împlinesc 775 de ani CONSFĂTUIRE DE LUCRU şi robusteţe, echilibru şi frumuseţe, construcţiei materiale, garanţie a
Numărul mare de spectatori a a- La Deva a avut loc o consfătui aducind in interioare o fărîmă de înaintării noastre ireversibile pe
plaudat cu căldură gala laureaţi de existentă documentară a comu re de lucru cu conducerile univer bucurie şi de autentic. (Ion Cîr- drumul temerar al edificării u-
nei Romos. Programul cuprinde o-
lor concursului de muzică popu biective economice şi social-cultu sităţilor cultural-ştiinţifice din mu joi). nei societăţi noi, libere şi dem
lară, care s-a desfăşurat cu o zi rale menite să ridice pe o treap-_ nicipii şi oraşe, în cadrul căreia ~k ne. Dacă n-ar fi să ne gîndim
înainte, ca şi spectacolele susţinute tă superioară întreaga viată a sa s-a analizat activitatea în anul de La Casa de cultură Hunedoara decît la cei 173 de metri care
de ansamblurile folclorice din ju telor aparţinătoare. Membrii asocia învăţămînt 1976—1977 şi s-a sta s-a deschis expoziţia de documen vor face ca barajul de pc Rîu
deţele Arad şi Gorj precum şi pe ţiei şi-au exprimat dorinţa ca. prin bilit profilul universităţii pentru tare în domeniul aeronauticii şi Mare să fie cel mai înalt din
cele susţinute de ansamblurile ca activitatea proprie, a tuturor locui noul an de învăţămînt. (V. Ari- tehnicii spaţiale a inventatorului tară şi încă ar fi destul ca ni
selor de oultură Haţeg, Brad, Că- torilor şi prin sprijinul organelor mescu). Nicolae Văideanu. (Eugen Evu). meni să nu pună la îndoială că
tan, căminelor culturale Dobra, judeţene, să realizeze regularizarea EXPOZIŢII ACTIVITĂŢI CU CARTEA strădania tenace a constructori
Geoagiu-Băi, Băiţa, Pui, Boşorod, piciului Romos, cu o seamă de lor din acest străvechi colt de
Vălioara (Răchitova), Vălişoara, Dă- consecinţe favorabile, un cămin Sub acest titlu, a avut loc, sîm- In săptămîna trecută Biblioteca ţară românească va naşte intr-
bîca, Hăşdău, Toteşti. (Rusalin Iş- cultural, un dispensar etc., precum bătă, la Casa de cultură Deva, ver judeţeană a organizat recitalul de adevăr o creaţie epopeică. Şi nu
fănoni). nisajul expoziţiei de sculptură în versuri „Trăim in miezul unui ev
şi o bogată activitate social-cultu lemn şi mobilier ţărănesc a Şcolii aprins" (Boşorod), concursul „Un există azi nici o îndoială că vor
SIMPOZION rală. populare de artă Petroşani, clasa clasic al poeziei româneşti — G. reuşi.
Sub egida Comitetului de partid SERILE CULTURALE ALE ZIARULUI externă de arta lemnului Deva. Lu Bacovia" (Orăştioara de Sus), sea
al Centralei cărbunelui Petroşani; crările sînt executate de elevii Li ra literară „Copilărie senină .şi pli RADU CIOBANU
a fost organizat la Petroşani sim „DRUMUL SOCIALISMULUI" ceului pedagogic Deva, sub îndru- nă de bucurii" (Turdaş) şi altele.
pozionul cu tema „Probleme ale Desfăşurată la Teatrul de vară
mecanizării minelor din Valea Jiu al şantierului amenajării hidroener
lui". Pe marginea referatelor pre getice de la Rîu Mare-Retezat, în
zentate de ing. Nicolae Marian şi tr-o „fereastră" dintre ploi, actua
ing. Anton Bacu, au urmat dezba la ediţie a serilor culturale ale
teri. ziarului „Drumul socialismului",
In cadrul aceleiaşi zile a avut loc deşi a suferit unele restructurări
deschiderea festivă a unei expoziţii datorate timpului nefavorabil, s-a
de carte social-politică şi tehnico- constituit într-un Spectacol deosebit
de apreciat de constructori.
ştiinţifică. Cu acest prilej au fost
A evoluat, în deschiderea pro
prezentate cărţile „Probleme ale gramului, brigada artistică a Şcolii
organizării conducerii minelor" de generale Brazi (instructor înv. Ma
dr. Zoltan Kiraly şi „Prospecţiuni ria Merlici) cu programul intitulat
şi explorări miniere" de prof. undv. sugestiv „Veniţi la Brazi" şi cu
dr. Aron Popa. recitatoarele Doina Moscalu şi Mo-
ASOCIAŢIA CULTURALĂ Sl-A nica Hanganu. în continuare, An
STABILIT OBIECTIVELE VIITOAREI samblul folcloric „Mindra", al Ca
ACTIVITĂŢI sei de cultură Petroşani, a prezen
tat un bogat program de muzică
într-o plenară extraordinară lăr populară din mai multe zone ale
gită, Comitetul comunal de partid ţării. Acompaniaţi de taraful con
Romos a analizat, zilele trecute, dus de prof. Gheorghe Popa, au e-
activitatea asociaţiei culturale, cre voluat soliştii Sanda Blaj, Enache
ată cu 6 ani în urmă din iniţiati Brînzea, Ion Vişan, Vali Violeta
va unor intelectuali, fii ai satului. Duncă, Maricica Mocanu, Gustav
Analiza a pus în evidenţă unele Moldovan şi Ana Bejenaru. Deo
realizări de seamă pe planul edu sebit de apreciat de public a fost
caţiei patriotice, social'ste a locui spectacolul formaţiei de satiră şi Aspect din timpul festivităţilor de Încheiere a Festivalului cultural-educativ „Prag de plămădire şi isto-
torilor satelor acestei fomune, do- amor a Casei de cultură Petroşani rie românească", la Haţeg. Foto : V. ONOIU
