Page 33 - Drumul_socialismului_1977_06

16 © MARŢI, 28 IUNIE 1977 Pcsg. 7

ATI UITAT CEVA... (
Chioşcul alimentar nr. C din
Simeria este amplasat peste drum
Rezolvarea scrisorilor şi cererilor orăşenesc de partid, el vrea să se de moară şi gestionat dc Lconti- I
oamenilor muncii constituie o sar­ Mai multă grifă şi răspundere refacă izolaţia pentru a nu-1 mai na Buciuman, după cum scrie
pe un afiş. .Joi, 18 iunie a.c., pe
[AL A cină de mare importanţă, căreia ploua în apartament. Acesta, orice un alt afiş seria : „închis în zi­
îlaţie organele şi organizaţiile de partid s-ar spune, nu este un mod do re­ lele de IC, 17* 18 iunie". Nu sc 1
ntară jd de stat, conducerile tuturor u- zolvare promptă, operativă şi res­ spunea de ce. Principalul că era
itatea nităţilor trebuie să-i acorde toa­ în rezolvarea scrisorilor ponsabilă a problemelor şi solicită­ închis. Şi că in toate aceste 3
e a tă atenţia. Cum este privită aceas­ rilor ridicate de cetăţeni în scri­ zile şi 3 nopţi becul ardea, deoa­
mca- tă activitate la Simeria ? Din ca- sori şi audienţe, ci ignorarea lor, rece fusese uitat aprins. Şi cit de
simplu putea fi evitată neglijen­
elati- • i pătul locului apreciem — o do­ şi cererilor oamenilor încălcarea prevederilor Hotărîrii ta aceasta... !
.U de vedesc faptele — că faţă de aceas­ C.C. al P.C.R. cu privire la îmbu­
i re-' 1 tă problemă atît Comitetul orăşe­
ip-ita- nesc de partid Simeria, cit şi con­ nătăţirea activităţii de rezolvare a POŞTAŞ NOU, i
►mîoe siliul popular nu manifestă grija scrisorilor, propunerilor şi solici­ METODA VECHE... j
rghe- cauză, deşi au trecut două sau reclamate*, „In evidenţă", „Să se tărilor oamenilor muncii. încâlcind
ulăril cuvenită. Se fac simţite aici multe eh iar trei luni. discute în biroul executiv", „S-a prevederile legale, nu s-a răspuns \ „Sintem un număr de 40 loca- i
î ge- neajunsuri. Este vorba în primul Am găsit aici o scrisoare a u- luat legătura cu depoul". Todor E- în termene, nici ia un număr dc 7 tari ai blocului D-2, de pe strada J
pro- rînd de faptul că registrele de e- nui cetăţean din Braşov care îşi milia, bunăoară, a solicitat, un lucru scrisori trimise spre soluţionare de Poştei, din Hunedoara, lle la I
rează videnţă pentru scrisori şi audienţe aşteaptă rezolvarea din decembrie foarte simplu de rezolvat, o copie către redacţia ziarului nostru. Con­ noi pînă Ia poştă distanţa este J
irabil nu sînt conduse aşa cum se cu­ 1976. A trecut de atunci o jumăta­ cluzia : trebuie să se pună ordine de vreo 30 metri. Dar de la I
re — vine. Nu se stabilesc termene de te de an şi omul nu a primit Încă de pe actul de înfiez, in luna în evidenţă şi să se ia măsuri ur­ poştă pînă a noi ziarele ajung 1
ă de rezolvare a scrisorilor, deşi ele sînt răspunsul la care are dreptul, fie martie a.c. S-au scurs* de atunci gente pentru soluţionarea operati­ lin 3 zile. Mai exact spus, la 3 1
ni a- mai bine de 3 luni şi cererea este vă, cu toată răspunderea, a scri­ i zile primim 3 ziare. Conducerea J
ifică. repartizate pe activiştii de partid şi el pozitiv sau negativ. Similar s-a tot nerezolvată. I. Românită recla­ 1 poştei motivează această stare de 1
rte a de stat. De asemenea, după ce scri­ procedat şi cu scrisorile tovarăşi-, ma că din cauza deteriorării izola- sorilor şi cererilor adresate de ce­ (lucruri prin faptul că portarul el
isfor- sorile sînt repartizate nu se mai lor H. Minodora şi M. Mihăilescu,’ laţiei la blocul unde locuieşte îl tăţeni comitetului orăşenesc dc ’ nou. O fi, numai că metoda e I
cei controlează cum s-au rezolvat, dacă primite în luna ianuarie a.c.< care, partid şi consiliului popular. Nu (veche... Sperăm că după citirea/
ade- s-a răspuns cetăţeanului. Aşa se' de asemenea, n-au fost soluţionate. plouă în casă. Ce s-a notat in trebuie să se uite că fiecare ce­ /acestei note (la 3 zile de la apa-ţ
imcii, explică şi faptul că din cele 28 de In foarte multe cazuri, la rubrica dreptul acestei solicitări la rubrica tăţean este îndreptăţit să primeas­ riţia ziarului şi sosirea sa in Hu-i
nedoara), vom citi şi noi presai
a de scrisori primite în acest an de că­ privind modul de rezolvare a scri­ modul de rezolvare ? „A se discu­ că răspuns din partea celor cărora i la timp" (UN GRUP DE LOCA-i
ipita- tre comitetul orăşenesc de partid, sorilor şi cererilor, a problemelor ta cu constructorul pentru izolaţie". li s-a adresat. ' TARI). 1
cpro- 11 n-au fost încă soluţionate în Or, pe cetăţean îl interesează mai
1, în ridicate de cetăţeni în audienţe se
mice, sensul că nu s-a răspuns celor in poate citi : „Au fost cercetate cele puţin cu cine va discuta comitetul N. ZAMFIR
inge,
frera-
r. se
omia
geaiSţgjS contemporane ale satuEui hunedorean D-ALE CEFEREULUI... \
t.sl-
etitar Sîmbătă, 18 iunie a.c., orele ţ
ma­ 121,00, in gara din Deva : 3 călă-1
'Ai la Oamenii si-au rosfiii! o nouă viată. i toii urcă in acceleratul 244, cu j
lurile
* plecare la orele 21,20. Au bilete 1
Ast- de clasa X, pentru Bucureşti. Dar, ]
umai j*. « □ a iţ surpriză : cele 3 locuri sint ocu- /
îlării m vaier nou l pate de alţi 3 călători cu bilete ţ
iindi- /in regulă pe aceleaşi locuri. Dau»
i, a- fuga la conductorii trenului, cx- j
enin, plică, arată biletele : „N-am (
i a La Crişcior, pe malul Crişului clubul muncitoresc, bibliotecile, ci­ ce vă face" ! se răsteşte unul 1
fără Alb, aici in Munţii Apuseni, oame­ nematografele, din care unul cu dintre ci. Şi pleacă. Oamenii fug
n-ar nii şi-au rostuit o nouă viaţă, îşi program permanent şi altul cu la impiegatul dc mişcare: „Eu nu
n-ar făuresc un viitor nou, viitorul so­ program săptămînal, cele două pot părăsi locul de aici, dar în­
.i de cercaţi la casierie" — explică
dlnsul ceva mai îngăduitor. Fe­
jresa cialist şi comunist. dispensare medicale, din care li­ meia de la casierie se arată re­
i>ndi- Aici, precum în toate comunele nul cu, staţionar, cabinetele stoma­
voltată că este... deranjată cu o
lopu- şi satele noastre, s-au produs a- tologice, reţeaua comercială care asemenea problemă. „Mergeţi la
clivc. divei şi profunde prefaceri în toa­ cuprinde 50 de unităţi, din care şeful gării să vă descurce. Eu
i. de te domeniile vieţii economice şi două magazine universale, două n-am ce vă face" — spune in
•r de^ sociale. Crişciorul este astăzi una restaurante, trei cofetării, comple­ batjocură. Intre timp s-a făcut
5 câ­ din comunele cele mai puternic in­ xul meşteşugăresc, blocurile pen­ ora 21,20. Cei trei călători, cu
nilor bilete plătite în regulă, la clasa
ocie- dustrializate din judeţ. Pe terito­ tru familişti şi nefamilişti de la 11, pleacă la Bucureşti, călăto-.
ex- riul său se află I.M. Barza, Uzina Gurabarza, apa potabilă, canaliza­ i rlnd in picioare. O noapte întrea-1
către de utilaj minier şi reparaţii, Uzina rea şi termoficarea — toate dotările ] gă. De-a dreptul de necrezut... 7
electrică de termoficare Crişcior, social-culturale şi tehnico-edilitare Complexul cooperaţiei meşteşugăreşti şi cofetăria de Ia staţiunea bal­
două şantiere de construcţii şi alte dau dimensiunea reală de azi a neoclimaterică Geoagiu-Băi. S METODA ORIGINALA \
unităţi economice. Investiţiile to­ muncii şi vieţii oamenilor, pro­ Foto : V. ONOIU ) [
I tale din fondurile statului pentru gresului economic şi social al a- i Pentru a-şi uşura activitatea, 1
j încasatoarea Sevastiţa Stuparu, j
cestei aşezări umane.
dezvoltarea industriei în acest cin­
cinal se cifrează la peste 150 mi­ Totul s-a construit şi reconstruit i de la S.D.E.E. Hunedoara, aplică i
)o metodă originală: nu sc maiţ;
mod lioane lei. Aceasta va avea ca ur­ înlr-o nouă ordine, impusă de sis­ Anchetă îrsţi iresponsabili,, i deplasează pe teren pentru citi-f!
, de mare realizarea în 1980 a unei pro­ tematizare şi urbanizare, de cerin­ I rea contoarelor, in baza cărefiy
iclor, ducţii globale industriale cu circa ţele dezvoltării economico-sociale l trebuie întocmite notele de platay
ra- 300 milioane lei mai mare faţă de a comunei pe bază de plan în pro­ 1 a consumurilor, ci le „aproxi- 1
iitua- 1975 şi a unei producţii marfă cu fil teritorial, a unei largi consul­ copii abandonaţi, a căror i mează" din birou. Numai că Jfe (
de aproape 250 milioane lei mai mare tări şi participări active a cetăţe­ : 1 aproximează eronat. Astfel, pen- Ţ
ocial, I tru scara A, de la blocul K-5, de l 1
siste- faţă de acelaşi an. Totodată, in­ nilor la- elaborarea şi înfăptuirea II exemplu, pe nota de plată dm î
> pinii vestiţiile din fondurile organizaţii­ planului de dezvoltare prezentă şi ocrotire o preia sfatul l13 aprilie a.c., a înscris 44801
xpri- lor cooperatiste şi obşteşti sporesc, viitoare a localităţii. Crişciorului ikWli, pentru ca in data de 23 1
>itua- faţă de 1975, cu 2,5 milioane lei, de azi şi mai ales celui de mîine (mai, consumul real să f ie do nu- L
se iar cele din contribuţia in bani a nu-i va lipsi nici unul din atri­ 11 mai 3822 ltWh. Locatarii au pla-I
unea, cetăţenilor vor ajunge la 2 mili­ butele caracteristice oraşelor. Erau în floare castanii din curtea nedoara". Primul pas s-a făcut. Spi­ \ tit cu 1095 iei mai mult decît con-1
* cumocorn
P. clâfî .
j sumaseră. „Scurtcircuitul" e
;ocia- oane lei. Locuitorii comunei, in majoritate spitalului in ziua aceea de primă­ talul a adresat o scrisoare (nr. ■ comoditatea casierei ii „arde“ pe 7
eco- mineri şi meseriaşi, muncesc cu vară timpurie cînd, trecînd prin 7 614, din 25 noiembrie 1976) au­ cetăţeni. Şi parcă nu-i In ordine.*, t
reli- Imaginea satului pdtriahal de
mod altădată a dispărut aproape com­ hărnicie şi smulg pămîntului bo­ dreptul clădirii urgenţei, un copilaş, torităţii tutelare din cadrul consi­
fiilor plet. Industrializarea, dezvoltarea găţiile sale ascunse, construiesc de nici trei ani, plîngea ingăimînd liului popular municipal prin care DOUA UNITĂŢI — |
arilor economico-socială a comunei, a maşini şi utilaje miniere. Muncesc printre suspine „mamă, mămică". cere întocmirea actelor necesare ţ ACELAŞI NĂRAV... J
unui schimbat nu numai înfăţişarea sa­ cu pasiune şi dăruire, dovedindu-se Nu ştia ori nu putea să spună ca­ pentru a interna copiii intr-un lea­
telor ei, ci şi modul de viaţă şi urmaşi demni ai lui Horia, Cloşca re îi e numele sau undo locuieşte, găn, arătînd. detaliat, că aceştia
po- şi Crişan, ai lui Avram lancu. cu toate insistenţele şi întrebările nu se pot dezvolta în mediu spi­ Ioan Trană este lucrător gesti- /
pro- qindire al oamenilor. Electrificarea repetate ale celor din jur. „Dă-i talicesc, că repetatele infecţii ce onar la magazinul nr. 3 din Ha- l
ex. completă, amenajarea şi moderni­ Purtînd cu ei nobleţea şi înţe­ să mănînce, schimbă-1 şi du-1 în le fac au repercusiuni asupra dez­ nedoara, magazin aparţinător
, e- zarea drumurilor — multe din ele lepciunea, cinstea şi omenia popo­ salon" — adresă medicul de servi­ voltării somatice. La autoritatea Complexului comercial Gostat. Pe
rului, raţiunea şi pasiunea, dra­
■ po- asfaltate —, introducerea transpor­ ciu îndemnul infirmierei. Apoi a- tutelară n-a ajuns această adresă, uşa magazinului există un orar :
deschis zilnic de la 7 Ia 11 şi de
in- tului în comun, casele noi şi con­ gostea de locul unde muncesc, dăugă : „Dacă pînă diseară nu-1 dar, ni se spune că, aflîndu-se ne­
sau fortabile, din care multe cu etaj, crează şi trăiesc, faţă de glia stră­ caută nimeni, înseamnă că mai a- Ia 15 Ia 19. Numai că I.T. ros-1
pectă foarte... facultativ progra- )
itică; edificiile şcolare, culturale, cele moşească, oamenii Crişciorului fac oficial de situaţie, s-a organizat o
itatea comerciale şi de prestaţii stau ‘totul pentru a se situa la înălţi­ vem unul în plus". anchetă la secţia pediatrie, refera­ mul.
O unitate cu alt profil, dar cu
iferi- mea îndatoririlor şi răspunderilor Astfel am aflat că la secţia pe­ tul cu constatări (nr. 1 046 din 14 , aceiaşi nărav este unitatea op-
etc.)» mărturie progresului multilateral diatrie din cadrul Spitalului Deva februarie a.c.) fiind trimis Comisi­ 1 itica nr. 41, tot din Hunedoara. Şi
cietă- al Crişciorului şi creşterii bunăstă­ ce le revin în făurirea pentru ur­ sînt patru copii părăsiţi. Doi ge­ ei judeţene pentru ocrotirea unor l aici oamenii aşteaptă de multe
bază rii oamenilor. Liceul industrial, ce­ maşi şi de a lăsa lor moştenire o meni, Petre Elvis şi Petre Bălă- categorii dc minori, cu recomanda­ ' ori in zadar pentru că şeful
tăţile le două şcoli generale de 10 ani, ţară tot mai mindră şi mai fru­ ban, născuţi în 1975 (luna şi ziua rea internării celor patru copii in­ deschide după cum are chef. (V.
ituţia grădiniţele şi căminul pentru co­ moasă, aşa cum şi-a dorit-o din nu se cunosc) au fost aduşi aici tr-un ''leagăn, adresă la care pînă GRIGORAŞ, Hunedoara).
o piii minerilor şi muncitorilor de la totdeauna poporul nostru. de o femeie vîrstnică din Foit, care în ziua anchetei noastre nu se pri­
dez- Gurabarza, căminele culturale şi N. BADIU a declarat că i-a găsit într-o curte mise nici un răspuns. La Comisia
lor din vecini. „Numele şi anul naşterii judeţeană pentru ocrotirea unor GROPILE DESCHISE
Crite- cit şi faptul că sînt gemeni nu sînt categorii de minori nu se ştia ni­
al J „Intr-una din zile, treceam cu (
nula- date certe, aşa a declarat femeia mic în legătură cu doi dintre a- » copiii de Ia şcoală spre Casa de !
Pro- care i-a adus" — ne-a precizat doc­ ceşti copii, deşi referatul colecti­ J cultură. La un moment dat, o V
Co- tor Eugenia Dineş, medic specia­ vului de sprijin al autorităţii tute­ (fetiţă a călcat într-o gură de ca-
>rmc- list pediatru, în grija căreia se a- lare şi asistenţă socială din cadrul I nai lăsată deschisă din negli-
omu- flă aceşti micuţi. „Nici măcar n-am Consiliului popular municipal De­ jcnţa nu ştiu cui. Spre norocul
ei şi al meu, am fost Ungă ea şi
eclii- ştiut care-i Elvis şi care Bălăban. va exista prins, în ordine, la do­ J am apucat s-o prind de mină
Femeia care i-a adus a plecat ur­ sar. Răsfoind dosarul, găsim adre­ ■ înainte de a cădea în groapa a-
gent, n-a mai vrut să stea de vor­ sa serviciului Miliţiei municipiului, dîncă de circa 2 m. S-a ales.
bă cu noi. Erau slabi, bolnavi, în­ nr. 22 419 din 31 decembrie ’76, care doar cu spaima, dar oricine îşi
fometaţi şi speriaţi, necesitau tra­ înştiinţează comisia în legătură cu poate închipui ce s-ar fi putut
tament. Priviţi-i acum. în cele no­ domiciliul Ştefaniei Dobrin (Gighe- intîmpla. Faptul acesta rn-a fă­
cut să scriu redacţiei, deoarece
uă luni de cînd sînt aici (din sep­ ra, judeţul Olt) şi roagă în final nu e pentru prima oară în Deva
tembrie 1976), copiii s-au înzdrăve- să se ia măsurile de ocrotire ce se — şi poate şi in alto oraşe —
nit. Infirmierele Victoria Ghiura, impun în legătură cu copiii. Se 'în­ cînd oameni mari, cu răspundere-
Elena Fărcaş şi Ecaterina Asner treţin în continuare corespondenţe pentru lucrul pe care-1 fac, fie
sînt cele care se ocupă cu dragos­ cu consiliile populare din comunele l că sint do ia I.J.G.C.L., de la con-
te de ei" — adaugă asistenta şefă Gighera şi Ostroveni (unde a do­ ţ strucţii sau telefoane, „uită" ne-
Georgeta Bolboceanu şi medicul miciliat „mama"). în final toate a- \ astupate asemenea orificii şi nu
, avertizează despre prezenţa lor.
Eugenia Dineş. Intr-adevăr, copiii cestea recomandă ocrotirea copii­ ţ întîmplarea cu fetiţa sper să Ie-
stau cuminţi, poate prea cuminţi lor prin internarea intr-un leagăn. I dea do gîndit". (LIA SORESCU,
in pătuţurile lor albe, imaculate. Adrese, constatări, referate, con­ ţ profesoară, Deva).
Unul din ei zîmbeşte, aşteptînd să cluzii, recomandări — închise in­
se joace cineva cu el. Dar cine ? tr-im voluminos biblioraft. Copiii ( TAXĂ ÎNTREAGĂ, '
Se fac tratamente, curăţenie, se continuă să stea însă în spital. Se \ AUDIŢIE REDUSĂ h
pregăteşte masa. impune ca cei în drept să ia de
Blocuri noi de locuinţe in oraşui Vulcan. Situaţia celorlalţi doi copilaşi, Do- urgenţă măsurile practice de scoa­ Cetăţenii din satul Boiu, comu­
brin Aurel şi Pistruiescu Mariana, tere a acestora din mediul spita­ na Rapoltu Mare, sînt abonaţi Ia
este ceva mai gravă : Copii ai a- licesc, pentru internarea lor în Lea­ radioficare, cuplaţi la staţia de|
celeiaşi „mame", dacă se poate nu­ gănul de copii din Hunedoara şi, radioficare Geoagiu. Dar, de
mi astfel (Ştefania Dobrin, 18 ani, respectiv, intr-un leagăn din jude­ mai bine de un an sînt uitaţi cu
TîrguS cooperaţiei meşteşugăreşti cu buletinul de identitate seria Z ţul Dolj ! audiţiile ore sau chiar zile în­
tregi. Uneori nu se aude nimic.
Pînă cînd vor fi depistaţi cine
nr. 382490, miliţia Băileşti) au fost sînt cei care, cu cea mai crudă Şi, cu toate că nu putem audia
Cooperativa meşteşugărească „Drum Nou“ Hunedoa­ părăsiţi aici, in spital, cu cea mai nepăsare şi-au părăsit propriii fii, programele transmise de postu­
rile noastre de radio — scriu ce­
crudă nepăsare, băiatul la un an şi
ra organizează, în data de 29 iunie 1977, a doua ediţie a -patru luni, iar fetiţa la 2-3 luni. E- pînă cînd aceştia îşi vor aminti de tăţenii din acest sat —, taxa o
obligaţiile ce le are familia faţă de
plătim integral. Necazul oame­
Tîrgului cooperaţiei meşteşugăreşti pe platoul Pieţei cen­ xamenele neuropsihice, evidenţiate creşterea şi educarea copiilor că­ nilor nu-i însă taxa. Ei vor să
în fişe, consemnează: „întîrziere ne- fie luate măsuri pentru a putea
trale din Hunedoara. uropsihomotorie, sindrom hipoton,' rora le-au dat viaţă, se cere acţio­ audia in bune condiţii programul
nat neîntirziat pentru ca cei patru
Vor fi puse la dispoziţia populaţiei noi produse de distrofici ; au nevoie de jucării, de micuţi să nu sufere, să se bucure de radio, transmisiunile staţiei de
vorbire, antrenare, stimulare, soli­ radioficare din Geoagiu. Să spe­
încălţăminte, îmbrăcăminte şi marochinărie, blănărie, ar­ citare psihosenzorială şi motorie.' de viaţă- acolo unde au asigurate răm că li sc va împlini dorinţa. |
toate condiţiile.
tizanat şi altele.,. Se recomandă, în concluzie, inter­ ESTERA ŞINA
narea la Leagănul de copii din Hu-