Page 4 - Drumul_socialismului_1977_06
P. 4
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. l
de lucru a ccnsiilSIor oamenilor rnuac
Conform prevederilor planului, la
La LM, Hunedoara 30 aprilie a.c. grupul energetic nr. la termen, 3C
ţionat cîteva
5, de 210 megawaţi, de la Termo I N V E S T I Ţ I I L E 170 megawaţi,
centrala Mintia trebuia conectat la in termen, economice, de calitate ze a trebuit
In prim-plonyl p>re©cypor§Sor sistemul energetic naţional, trebu fruntăm cu î
ia să pulseze curent electric în ar
laţia de alin
terele energetice ale ţării. Prin e- ne-a sosit de
luni întîrzien
perseverente
forturile
ale
mari,
zilnice—reducere'a constructorilor, montorilor, benefi o clipă de răgaz plită la cuare a eonii:
ciarului, la data amintită s-a fă mai tîrziu,
cut primul paralel. Dar, cu aceas Bistriţa n-au
material© tă ocazie, au apărut şi anumite de punerea în funcţiune a grupului § tului de part
Dorel Male.
fecţiuni, unele previzibile în mer
sul rodajului unui asemenea agre „în faţa noa
gat de mare complexitate, altele care am con<
înregistrând rezultate meritorii în tori. In schimb, normele sensibil re
producţie în anul 1976, colectivul duse de energie electrică şi combus neprevizibile. Din cauza lor, gru şi recuperarea restanţelor! funcţiune şi
I.M. Hunedoara şi-a propus să con tibil din acest al doilea trimestru al pul energetic nr. 5 nu produce, nr. 5 stau d<
tinue în acelaşi ritm activitatea şi lui 1977 n-au mai putut fi respectate, ceea ce înseamnă acumulări de de mari : sist
în acest an, încît să-şi onoreze exem I.M. Hunedoara situîndu-sa în rîndul restanţe în realizarea sarcinilor la nai are nevoi
plar sarcinile de plan şi angajamen unităţilor economice care nu s-au C.E.T. Mintia. Cum se acţionează că, deci trebu
tele asumate în întrecerea socialistă. încadrat în repartiţii pe lunile aprilie pentru a ieşi din impas ? Ancheta noastră la Termocentrala Mintia gie şi, a dou
In acest sens, din prima lună a a- şi mai. Această stare de luccruri nu cărbune tot n
nului, consiliul oamenilor muncii, ne-a lăsat pasivi, iar recenta ple Ing. Florea Bereş, director, teh consumat, mu
sub îndrumarea permanentă a orga nară a Comitetului judeţean Hune nic al I.E.C. Miatia :
nizaţiei de partid şi cu sprijinul doara ai P.C.R., care a analizat toc — Montorii şi constructorii, res de alimentare cu cărbune, la asi muncesc 7. Ne lăfhureşte maistrul nu mai avem
sarcini pe car
substanţial al organizaţiilor de sin mai problema reducerii consumuri- pectiv şantierele Energomontaj şi gurarea tuturor condiţiilor de ex Lucian Dancu, de la laboratorul
dicat şl U.T.C., a adoptat o serie de ■ lor materiale, ne-a impulsionat şi Energoconstrucţia Bucureşti, n-au ploatare în deplină siguranţă a de automatizări al termocentralei : în faţă şi ave
măsuri tehnico-organizatorlce, cu mai mult eforturile, preocupările, că acţionat întotdeauna la acest agre grupului energetic şi altele, se ac — Am preluat lucrări executate constructori,
termene şi responsabilităţi concrete, utările. Hotărârea adoptată de plena la un sfert, la jumătate. Unele au specialişti, -fu
a căror materializare se urmăreşte ră se constituie ca un program de gat cu insistenţă corespunzătoare, ţionează timid, anemic. De- aseme de a ne mobi
au avut uneori lipsă de efective. nea, lotul specializat în punerea trebuit complet refăcute. In multe
consecvent şi exigent. Ca urmare, lucru concret, permanent, al consiliu cazuri executanţii s-au mulţumit acţiona fără i
bilanţul pe cele 5 luni ale anului es lui oamenilor muncii din întreprin Au intervenit, apoi, probleme ne în funcţiune a unor asemenea a- grabnic in fc
te deosebit de rodnic : depăşirea pla derea noastră. In baza hotărîrii, noi prevăzute la generator, nu ati so gregate nu-şi îndeplineşte cu exac să tragă firele, ca să meargă... atingă oarami
nului la producţia globală cu aproa ne-am întocmit planuri de măsuri sit electrofiltrele etc. Din cauza titate îndatoririle. Fără să fii specialist observi de plina guranţ
pe 31 milioane lei, iar la producţia cuprinzătoare, pe exploatări, secţii şi lipsei de efective am preluat noi, Pentru modul în care acţionează îndată unde au lucrat dînşii şi Concluzia :
marfă — cu mai mult de 25 milioa chiar brigăzi, vizînd modernizări, în beneficiarul, executarea a foarte lotul specializat în puneri în func unde am pus mîna noi. explicaţie. Tr
ne lei. realizarea suplimentară a locuiri de tehnologii, perfecţionări
peste 6 000 tone de fier în minereu ale unor fluxuri productive, închi multe lucrări. Şi în prezent, cînd ţiune, . este grăitor aspectul Întâl Ing. Dinu Silion, şeful şantieru şi noapte, de
marfă, 64 770 tone de dolomită, 2 735 derea tuturor canalelor de risipă. constructorul mai are de executat nit în camera de comandă a gru lui Energomontaj -Bucureşti: — şi beneficiar :
tone de talc. De asemenea. întreprin S-au găsit o serie de soluţii, dintre unele operaţii de finisaj, iar mon pului nr. 5 : de la lotul respectiv „Din partea noastră, a montorilor, pulseze energi
derea şl-a îndeplinit şi depăşit sar care unele deja se aplică, altele sint torii mai au de lucru la instalaţia munceşte un om, de la beneficiar grupul energetic nr. 5 a fost gata
cinile la export şi la activitatea de în studiu, iar altele se mai caută. De
Investiţii. Cu cîteva zile în urmă am exemplu, pentru încadrarea în cote
îndeplinit — practic — planul de pro le stabilite de energie electrică, s-a
ducţie pe primul semestru al anului reanalizat şi reorganizat programul
şl întregul angajament anual la in de funcţionare a unor compresoare, La E. M. Paroşeni
dicatorii de bază. concasoare, staţii de pompe, altor u- Prietenii noului angajat", 0 iniţiativă cu
Aceste realizări nu ne conduc însă tilaje, s-a hotărît ca reviziile şi re
la automulţumire. Ba. dimpotrivă, paraţiile la motoarele electrice să se
ne mobilizează şi mai mult. Iar mo efectueze în vîrfurile de sarcină ale
bilizarea maximă, a tuturor forţelor, sistemului naţional, s-a introdus un directe in educarea oamenilor şi sporirea producţiei
este orientată — cum e şi firesc — spre /Sistem de urmărire atentă, zilnică, a
creşterea eficienţei economice a în consumurilor de energie electrică pe
treprinderii. De altfel, cele mai multe locuri de muncă, pe consumatori. Inginerul şef cu producţia al mi cîştigă bine — ne-a spus şeful săptămâni. Au primit imediat apar cămin munciţi
dintre analizele şi controalele pe Un program special am întocmit nei Paroşeni, Gheorghe Marchiş, de schimb Gheorghe Popa, din sec tamente în Vulcan, au fost daţi la Toate acestţ
care consiliul oamenilor muncii de la pentru modernizarea uzinei de pre ne vorbeşte concis, convingător :
I.M. Hunedoara le-a întreprins în a- parare, care să ne conducă la dimi torul II. Pe lingă asta, minerii au brigăzi bune, aşa că de ce să tăţile de lucri
cest an au vizat tocmai acest do nuarea consumurilor de gaze natu „Grija pentru recrutarea, angaja şi alte avantaje materiale. Eu lu plece ? Unde să plece ?“. niile pentru n
meniu. De asemenea, în şedinţele de rale. Aş sublinia cîteva din aceste rea şi pregătirea cadrelor este o crez la mină de 23 de ani, din „Azi, cu oamenii se vorbeşte a producţiei -
consiliu, ca şi în şedinţele comune măsuri : etanşarea capetelor cuptoa permanenţă în activitatea organi care, de 9 ani numai la Paroşeni. altfel ca acum 10 ani, de exem schimburi, pe
— ale consiliului oamenilor muncii, relor, reglarea automată a debitelor zaţiei de partid de la exploatarea Alcătuim o brigadă bună, puterni plu — ne spune maistrul minier muncă — şi
comitetelor de partid şi de sindicat de alimentare cu minereu, înzidirea noastră, a consiliului oamenilor că, ne facem lună de lună planul Mircea Roff, de la sectorul II. Cei intensivă a it
— s-au dezbătut frecvent probleme cuptoarelor rotative cu adezivi, înlo muncii. Noi ne preocupăm ca de şi cîştigăm bani frumoşi — 150, noi veniţi sînt înconjuraţi cu căl atenţia majori
le reducerii cheltuielilor materiale, cuirea actualelor injectoare cu alte la bun început noul angajat să cu 180, 220 lei pe şut". dură, li se explică prieteneşte ce-i permanentă li
s-au adoptat hotărîri şi măsuri co le îmbunătăţite — prin care se re noască o serie de amănunte des _ „Sigur, la mină nu-i uşor. Eu bine şi ce-i rău, nu se mai iau şi deschideri
respunzătoare. s-a insistat pe toate duce considerabil consumul de gaz. pre lucrul la mină, despre speci sînt la Paroşeni de la deschiderea măsuri pripite, arbitrare. Aşa se Paroşeni să r
căile pentru încadrarea în normele Şi planurile noastre de măsuri, de ficul, condiţiile şi avantajele mate minei, din 1964. Au fost şi greu face că oamenii serioşi rămîn, fac forţei de mun
de consum şi în repartiţii. Aşa se acţiune, nu se opresc aici !
face că pe primul trimestru al anului Consiliul oamenilor muncii, ajutat riale pe care i le oferă munca de tăţi, dar am rămas şi le-am învins. şcoala de ajutori mineri, apoi, mai cote superioar
ne-am încadrat deplin în aceste con de consiliul de control muncitoresc miner — făcută cinstit, conştiincios La fel şi fratele meu, şef de departe, urcă în timp, treptele me din anul 197
sumuri. De fapt. pe primele 4 luni şi de comisiile pe domenii, şi sub —, fără a-i vinde omului „marea schimb în brigada lui Gheorghe seriei. Toţi minerii mai vechi sint cele 5 luni al
ale anului, la nivelul întreprinderii, conducerea permanentă a organiza cu sarea". După perioada de in Ciobanu, la sectorul II. Azi avem adevăraţi 'prieteni ai noilor anga fruntaş al ex
înregistrăm economii de peste 34 lei ţiei de partid, mobilizează energic struire, noul angajat este reparti familii, apartamente frumoase în jaţi. împreună muncesc, împreună din Valea Jiul
la 1 000 lei producţie — la cheltuieli colectivul de angajaţi — şi în pri zat unui brigadier sau maistru Vulcan, copii, sintem mulţumiţi de cîştigă, se ajută şi la bine şi la rul de produci
de producţie total, din care la chel mul rlnd pe specialişti — Ia Identifi bine pregătit care are datoria — munca noastră, de viaţa noastră". rău, îşi realizează lună de lună
tuieli materiale — de aproape 6 iei de fapt această datorie devine Aprecierea aparţine lui Vasile sarcinile de plan, toate în folosul începutul an
— la unele materiale ca lemn de mină. carea unor noi soluţii tehnice care, sarcină de partid concretă — de Barbaearu, şef de schimb în bri producţiei de cărbune, al vieţii oa 31 000 tone de
explozivi, capete detaşabile, bile pen aplicate cît mai repede şi mai hotă a se ocupa de pregătirea şi edu gada lui Constantin Ciobănoiu, de menilor". „Cit priveşte condiţiile la investiţii,
tru mori etc., avem apreciabile eco rît în producţie, vor determina re carea lui în spiritul muncii oneste, la sectorul I. Rămîn la mină, ne-au de muncă şi de viaţă — continuă de pregătiri
nomii. şl încă o cifră : faţă de peri ducerea continuă a consumurilor de responsabile, sîrguincioase, de a-1 spus şi minerii şefi de schimb Ion tovarăşul Vasile Purice, preşedin ză un plus faţ
oada primelor 5 luni din 1976, de la materiale şi, pe această bază. creş ajuta sub toate aspectele pentru C. Popescu, din brigada lui Gheor tele comitetului sindicatului pe Intre brigăzile
începutul acestui an noi am redus ca integrarea lui în noul colectiv ghe Toma, de la sectorul II, şi mină — organizaţia de partid şi rezultate se s
consumul de gaze naturale — la uzi terea eficienţei economice — dezi de muncă să se facă repede, uşor Ioan Alexandru, din brigada lui de sindicat, consiliul oamenilor de Mihai Ago
derat major al cincinalului afirmării
na de preparare — cu 6 milioane de şl, mai ales, să fie durabilă“. Gheorghe Dineu, de la investiţii, muncii se preocupă insistent pen Constantin Cic
metri cubi, în condiţiile realizării şi plenare a revoluţiei ştiinţifico-tehni- La întrebările noastre : Cine sînt noii cei care sînt hotăriţi să-şi facă o tru aceasta, aitît în privinţa asi dea — de la
ce ‘în ţara noastră.
depăşirii apreciabile a sarcinilor de angajaţi ? Gum sînt primiţi la meserie, să aibă o familie, cei gurării de condiţii optime în sub Francisc, Ghec
mină ? Cine pleacă şi de ce plea
oare au un rost în viaţă. „Eu am teran — aeraj corespunzător, apro
Geza — de Vj
pian. De asemenea, şi consumurile Ing. VASILE GOLDA că ? Cine rămîne şi de ce rămîne ? in schimbul meu doi băieţi noi — vizionare tehnico-materială ritmică, gorescu. l,<»s;
de energie electrică sînt reduse faţă preşedintele Consiliului — ni s-a răspuns cît se poate de spune Ioan Alexandru. Unul — mecanizare intensă, echipamente de la investiţii.
de 1976, deşi in cadrul întreprinderii oamenilor muncii simplu şi de convingător. „Oame Ştefan Simion — a venit de vreo muncă şi de protecţie —, cit şi a
au intrat în funcţiune noi consuma- al I.M. Hunedoara nii vin la mină pentru că aici se 2 luni, iar celălalt — de vreo 2 unor condiţii de viaţă — locuinţe, DUI
i © © © o © a s
In toate unităţile agricole — producţii sporite, Priorităţi în agri
TOŢI LOCUITORII SATELOR —
cheltuieli reduse, eficienţă ridicată MOBILIZAŢI LA ÎNTREŢINEREA tiste Toteşti, I
şi altele.
CULTURILOR în legumicui
măsuri energic
plantării legurr
Intervenţia energică şi operativă, zei de toamnă,
Folosirea deplină a bazei tehnico-materiale Oe ce sint anemice acţiunile pentru a cu toate forţele manuale şi mijloa producţiei con:
cele mecanice la întreţinerea cultu
rilor reprezintă cerinţa primordială bilite.
asigură „traiul" pe propriile picioare depăşi situaţia din C.A.P. slab dezvoltată? cu care se confruntă în aceste zile STRINGEREA
organizaţiile de partid de la sate,
comandamentele locale pentru agri FUI
îmbunătăţirea radicală a întregii al cărei nivel estimat, datorită apli Cooperativa agricolă din Spini tru viitoarea perioadă de stabula- cultură, consiliile populare comu
activităţi economico-financiare a u- cării tehnologiilor înaintate, întrece are o bună parte din teren situat ţie, deoarece nu s-a respectat struc nale, conducerile unităţilor agricole, De acută ac
nităţilor agricole reprezintă unul cu mult prevederile planului. în în lunca riului Mureş, dispune de tura culturilor furajere prevăzută cooperatorii, mecanizatorii, toţi lo sificarea ritmul
■din obiectivele de căpetenie des complexul de factori cu rol deci suprafeţe cu un potenţial productiv în plan. în plus, nici calitatea e- cuitorii satelor. Cu prioritate se im tatul trifolienel
prins din expunerea secretarului siv asupra creşterii producţiilor la ridicat. Cu toate acestea, unitatea fectivului de bovine, care este pune ca eforturile să fie concen le şi furajelor
general al partidului, tovarăşul hectar amintim : ridicarea gradului a înregistrat oscilaţii mari, de or compus din diferite rase, nu asi trate la încheierea grabnică a pri murilor. Strîng
Nicolae Ceauşescu, la Congresul de mecanizare şi chimizare, asi dinul sutelor şi chiar al miilor de gură obţinerea unor randamente mei praşile mecanice şi manuale fără pierderi :
consiliilor de conducere ale unită gurarea unor densităţi optime de kg de producţie de la un an la superioare în zootehnie. Să nu mai Ia cultura porumbului, deoarece lu de nutreţuri ir
ţilor agricole socialiste, al întregii nizare a munc
ţărănimi. Iată de ce organizaţia plante pe toate tarlalele', întreţi altul. Nici rezultatele obţinute în vorbim despre faptul că, de mai crările respective nu sînt efectuate plin a timpuli
de partid şi consiliul de conducere nerea şi recoltatul fără pierderi. zootehnie nu sînt satisfăcătoare, mulţi ani, îngrijirea animalelor nici pe 80 la sută din suprafeţele cimp.
al C.A.P. Deva au pus şi pun in Pentru ridicarea eficienţei activi producţia anuală de lapte marfă este încredinţată în cea mai mare planificate în C.A.P., iar în I.A.S. SITUAŢIA L.
mai trebuie făcută praşila pe mai
continuare în centrul preocupărilor tăţii sectorului zootehnic accentul situîndu-se undeva în jur de 1000 parte unor oameni din afara uni mult de 400 hectare. CONSILII INTE
1 pe cap de vacă.
PROCENTE, LA
folosirea cu randament maxim a principal s-a pus pe asigurarea ba tăţii. Este de aşteptat oare ca în Sînt realmente create condiţii A.C., SE PREZ]
bazei tehnico-materiale de care zei furajere din producţie proprie Unele acţiuni şi eforturi în sco asemenea condiţii să se obţină re pentru a finaliza, pînă la sfîrşitul Consiliul
dispune cooperativa, valorificarea şi pe îmbunătăţirea reproducţiei, pul redresării economico-financia zultate satisfăcătoare în sectorul de acestei săptămâni, prima praşilă pe Intercooperat
deplină a rezervelor de sporire a urmărind înlăturarea ciclicităţii fă- re a unităţii au fost întreprinse, creştere a animalelor ? toate suprafeţele şi a trece din plin II ia
producţiei- agricole. ţărilor şi ameliorarea raselor. îndeosebi începînd din anul trecut. O dovadă grăitoare a lipsei de la efectuarea praşilei a doua. Simeria
Din experienţă proprie ne-am Din analizele efectuate, consul- Este vorba despre realizarea unui preocupare pentru reducerea chel Deva
convins că principalul factor care tînd şi masa largă a cooperatori important obiectiv cuprins în pro tuielilor şi gospodărirea judicioasă Printr-o bună organizare a mun Gcoagiu
Călan
asigură desfăşurarea unei bune lor, am desprins faptul că unita gramul de redresare şi anume, de a fondurilor băneşti ale C.A.P. o cii şi mobilizarea forţelor, la C.A.P. Brad
activităţi economico-financiare, e- tea noastră dispune încă de sufi spre efectuarea lucrărilor de îmbu constituie şi faptul că o parte din Pricaz au fost făcute două praşile Orăştio
chilibrarea balanţei de venituri şi nătăţiri funciare, respectiv de de gunoiul de grajd a rămas neutili la sfecla de zahăr şi furajeră, iar Haţeg
cheltuieli, precum şi crearea dispo ciente rezerve de creştere a apor secarea unei suprafeţe de 250 ha. zat în această primăvară, în timp- la porumb, praşila a doua meca Toteşti
nibilităţilor băneşti necesare reluă tului la constituirea fondului de De asemenea, ca un fapt notabil ce s-au cheltuit sume însemnate nică este realizată pe mai mult de Dobra
rii pe scară mereu lărgită a pro produse agroailmentare al statului, este că pentru prima dată coo pentru procurarea de îngrăşămin 60 la sută din suprafaţa stabilită. Hunedoara
cesului de producţie il reprezintă pe care ne străduim să le valori perativa şi-a asigurat din produc Mecanizatorii Ştefan Creţu şi Va PREGĂTIRI
creşterea producţiei agricole marfă. ţie proprie furajele necesare, re- te chimice, care au fost lăsate însă sile Boţa au depus eforturi pentru
Fără îndoială, hotărîtor în realiza ficăm eficient pentru a contribui nunţînd astfel la cumpărări din să se degradeze. Lasă de dorit şi a efectua la timp şi de calitate pra- CEREALE
participarea la muncă a cooperato
rea acestor obiective este intensi cu întregul potenţial al unităţii la afară. şilele. într-o unitate vecină — la Această acţiu
ficarea efortului propriu pentru realizarea Programului general de Sectorul nevralgic al unităţii con rilor, puţind fi număraţi pe degete C.A.P. Turdaş, praşilele sînt întîr- paşi repezi. Iati
creşterea producţiei la hectar şi pe ridicare a nivelului de trai al po tinuă să rămînă însă zootehnia, cei care realizează peste 100 nor ziate, la porumb fiind făcută pra să se încheie pr
cap de animal, reducerea cheltuie care, deşi deţine ponderea în struc me. Fireşte, redresarea eeonomico- şila manuală numai pe jumătate depozitare, asig
lilor pe unitatea de produs. porului nostru în actualul cincinal. tura producţiei şi veniturilor uni financiară a C.A.P. impune întro din suprafaţa prevăzută (!). Deca tru culturile d
Evident, în lunile următoare ve tăţii, este privit ca o cenuşăreasă. narea unui spirit ferm de ordine şi laje mari între praşilele mecanice transport şi pie:
niturile vor creşte substanţial de ANDREI REDL Preşeditele C.A.P., Telman Ion, îşi disciplină, punerea deplină în va şi cele manuale se semnalează în încît recoltatul
oarece vom începe mai din plin inqiner-sef exprima îngrijorarea în legătură loare a tuturor rezervelor de spo deosebi în cooperativele agricole în flux continuo
valorificarea producţiei vegetale, ' la C.A.P. Deva cu asigurarea bazei furajere peoir rire a producţiei marfă. din cadrul consiliilor intercoopera- şi fără pierderi.