Page 8 - Drumul_socialismului_1977_06
P. 8
Pag. 6 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 173 O MARŢI, 7 IUNIE 1&7X
Concursul de poezie patriotică şi revoluţionară
u
B!
COSTEŞTI ’77
Premiul I
Această sete -
Cai alintaţi pasc linişti pe coline —
păduri ce beau izvoare prin rădăcini de soc
şuiera-n noapte coasa prin luncile blajine,
blînd finul toamnei duse, rănit e-acum de foc_.
Aud, îmi creşte-n umăr un arbore ce cîntă,
răzbesc tirziu din luturi fluiere verzi pe mal, Conferinţa naţională a scriitorilor
e-atîta cintec, mamă, in pădurea sfîntă
c-aud cum înnoptează turmele-n caval.
Mă-ntorc acum pe drumul care începe-n seară Adevărat îndreptar al muncii noastre
cu paşi desculţi de rouă prin verdele preasfint
să văd cum se deşteaptă părinţii ninşi sub ţară
Recenta Conferinţă naţională a
din iarba necosită pe-un neştiut mormînt... scriitorilor din patria noastră, des de stat, prin glasul celui mai auto din ţară etc., atrăgînd alături da
rizat reprezentant al el, o dă acti
scriitori, pe plastlcienl şl muzicieni
Nu-s vorbele in stare să stîmpere această făşurată sub semnul grandiosului vităţii cercurilor şl cenaclurilor — în special pe creatorii şl cîntă-
neobosită sete ce se aprinde-n cint, efort detpus de întregul popor pen literare : „O formă democratică, retii de muzică folk.
de analiză şl dezbatere competentă
pe buze mi se-aştern iar stoluri mari de imnuri tru ridicarea tării pe cele mai înal a lucrărilor literare de altfel cu Aşa cum ne îndrumă secretarul
te culmi ale civilizaţiei materiale şl
şi gura mea-i o rană deschisă de cuvînt ! spirituale, a afirmat încă o dată. bogate tradiţii în trecutul culturii general, ne vom asuma şi cu mal
multă fermitate „răspunderea pen
cu tărie, deplina unitate a tuturor noastre — o constituie activitatea tru promovarea unei literaturi va
celor ce scriu, ataşamentul profund cercurilor şi cenaclurilor literare,
Mai curg în ţară încă destule rîuri care faţă de Ideile Partidului Comunist care trebuie să capete o extindere loroase din toate punctele do
sînt lacrimi de străbuni nevindecate-n seară Român, adîncul respect faţă de se şl o pondere tot mal mare In viaţa vedere, atît al conţinutului dt şl
al formei".
si nu Ie duce numai Oltul spre Marea Mare cretarul său general şl dragostea asociaţiilor şl a Uniunii scriitorilor". Este angajamentul pe care ni-I
neţărmurită faţă de patrie şl popor, Cenaclul nostru a reuşit, în aceşti
cî le mai poartă-n unde şi Streiul, bunăoară, luăm, în faţa conştiinţei noastre,
demonstrînd că în vasta operă de 22 de ani de activitate să se afirme în primul rînd, în faţa patriei şl
şi Mureşul şi Jiul şi Bistriţa şi încă făurire a societăţii noi, scriitorii prin lucrările scriitorilor care au partidului noastru.
vreo douăzeci de milioane de rîuri care-s vii sînt ajutoare de nădejde, alături făcut sau fac parte din rîndurile Sîntem convinşi că tot ce am
şi sapă-n fiecare o albie adîncă de toţi oamenii de bine şi de ac Iul, cele peste 30 de volume de ver făcut pînă acum sau dorim să fa
ţiune creatoare. suri, proză şi traduceri din marea cem de acum încolo, nu ar fl fost
din care suie Ţara cu aspre temelii... Magistrala euvîntarea a tovară lirică universală, semnate de ac posibil fără condiţiile pe care
Căci Patrie, ce-nseamnă ? de nu — această sete şului Nicolae Ceauşescu rostită cu tualii membri, fiind o dovadă în Partidul Comunist Român ni le-a
ce urcă-n noi cum zborul spre-un curcubeu aprins acest prilej, prin limpezimea şl acest sens. asigurat, fără măreţele realizări ob
profunzimea el. rămîne pentru noi, Numărind trei membri ai Uniunii ţinute în patria noastră sub flamu
cina rîurile, toate, sint ochii celor care cei care scriem, adevăratul îndrep scriitorilor, numeroşi premiaţi al rile mereu biruitoare ale acestui
nu pot muri vreodată în lutul neînvins... tar al muncii noastre, în care ideile concursurilor judeţene şl naţionale, conducător încercat şi înţelept.
IOAN EVU nobile ale umanismului socialist autori de volume proprii şl colabo Nu ştim în ce măsură creaţiile
Hunedoara se împletesc cu Ideile revoluţionare ratori permanenţi al revistelor lite noastre vor înfrunta timpul. Dar
şl cu acea căldură de suflet care-şi rare, cenaclul literar „Flacăra" ştim eă pe această străveche vatră
are izvorul în dragostea faţă dc s-a străduit permanent să răspundă a Hunedoarei, reîntinerltă perma
patrie, fată de pămîntul ţării, faţă îndatoririlor ee-i revin, cu toţii
Premiul II nent prin avîntul muncii creatoare
de toţi fiii României noastre so fiind legaţi de sfintul pămint al şi de fiecare zi a fiilor ei. aducem
cialiste. patriei din care au purces, de nă şi contribuţia noastră sinceră, stră-
Iată pentru ce in numele tuturor zuinţele ei, de cuvintul limpede şi duindu-ne să reflectăm cu uneltele
Cuvintele si semenii scriitorilor eare trăiesc şi muncesc atotcuprinzător al partidului. scrisului, viaţa complexă a oraşului
în Hunedoara, care scriu în acest
Pentru ca în activitatea noastră
minunat oraş al flăcărilor şl tran să cuprindem un cerc cit mai larg nostru, a patriei şi poporului, a
construcţiei societăţii noastre socia
dafirilor, exprim profundul nostru de mînuitorl ai cuvîntului scris, în
Se uită întotdeauna cuvintele fără câpâtîi ataşament faţă de patrie şl de special tineret ne-am extins activi liste. înţelegem să răspundem
Aşa
prin Patrie, — le ia un vint pustiu şi le duce partid, faţă de secretarul general, tatea ; cei doi secretari adjuncţi grijii pe care ne-o poartă partidul
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ala
pe alte coline să putrezească, să se usuce, cărui Indicaţii şi generoase idei ne din biroul cenaclului înfiinţînd, la şi statul nostru, aşa înţelegem să
temeinic le înghite pămîntul dinţii. luminează calea dezvoltării activi rîndul lor, încă două cenacluri — răspundem încrederii pe care o are
cenaclul literar „Izvoare" la Casa
în scriitori cel mal iubit fiu al
tăţii noastre scriitoriceşti. de cultură, şi cenaclul literar poporului nostru, secretarul gene
Nimic nu vieţuieşte fără rădăcini, Ca scriitor, şl ca secretar al ce „Lupta", la Clubul „Siderurgistul". ral al partidului, tovarăşul Nicolae
Ne-o spune firul de iarbă, verbul şi ora ; naclului literar „Flacăra" — Hune Bueurlndu-ne de sprijinul şi în Ceauşescu.
doara, cenaclu eare îşi desfăşoară drumarea competentă a organelor
şi doar acei ce dăruindu-se tuiurora activitatea permanentă de 22 de municipale şi judeţene de resort, NECULAI CHIR1CA
acceptînd flori, dar şi cununi de spini. ani, iml îndeplinesc o îndatorire de ne desfăşurăm activitatea pe mul membru a! Uniunii scriitorilor
onoare subliniind înalta apreciere tiple planuri : şedinţe de lucru, şe secretar al cenaclului
pe care conducerea de partid şi zători, întilniri cu alte cenacluri literar „Flacăra" Hunedoara
vor rosti cuvintele adevărate
poporului lor, vor fi trimişii in cetate
arşi pe dinăuntru, de seve şiroind.
tribuind la diversificarea şi îmbo
găţirea vieţii spirituale a tuturor
Sînt semenii noştri cu investiri depline localităţilor hunedorene. Pe scenele
din străbune arderi şi li se cuvine judeţului nostru s-au perindat pes
pe drept cuvintul şi acest colind. te 17 000 de artişti amatori, adu-
IOAN RADU IGNA cînd prin intermediul cîntecului,
Hunedoara Un vibrant omagiu versului, dansului un vibrant oma
giu trecutului de luptă al poporu
lui nostru, marilor cuceriri revolu
adus muncii si creaţiei ţionare ale României socialiste.
Premiul III Dominanta festivalului a fost
fără îndoială partiotismul socialist.
Anul care a trecut de la primul lei, dindu-se peste plan 34 700 tone Teme esenţiale ale creaţiei festiva
Congres al educaţiei politice şi al
Grigore han Lucăi culturii socialiste a ridicat mişca fontă, 21 760 tone oţel, 15 730 tone lului — cucerirea independenţei de
stat a României, marile evenimente
laminate, 20 100 tone cărbune şi
rea noastră culturală şl artistică- alte produse ! Totodată, el a dat istorice care l-au precedat şi ur
(Eroului de la 1817) pe noi culmi calitative şi. a impus un nou impuls activităţii de crea mat, mişcările ţărăneşti de la 1907,
exigenţe sporite în ampla misiune ţie, antrenînd un mare număr de fără excepţie, toate manifestările
Să nu uiţi strigătul cu pămîntul în gură de educare politică a oamenilor oameni ai muncii la activitatea cul- mişcarea revoluţionară şl muncito
cînd era de rostit cel din urmă cuvint muncii. Roadele nu au întîrzîat să tural-artistică. rească — au fost prezenţe perma
nente, toate redate într-o largă ga
cerul prea greu peste umerii lui apară : in afara creşterii bazei ma Sute de spectacole prezentate în mă de mijloace de expresie. Şi,
teriale şi a creării unor noi opere
semăna cu un fluture ce înghite cîmpia valoroase în artă şi cultură, măr faţa a mii de spectatori, demon au exprimat un puternic ataşament
strează impresionanta mişcare cul-
turie progresului stă marele Festi tural-edncativă pe care a generat-o faţă de partid, o dragoste neţăr
să nu uiţi ochii prin care priveau foţi ai lui val naţional „Cîntarea României, in localităţile hunedorene festiva murită faţă de patria noastră so
incit moarte nu era nici in moarte manifestare care a facilitat afir lul. Avînd un puternic caracter sti cialistă.
şi piatra-nflorind ca o taină marea unor noi talente izvorîte din mulativ, desfăşurarea manifestări Audienţa de public a fost încă o
popor, participarea largă a maselor
a unei naşteri eteme ta revitalizarea întregii noastre lor organizate în cadrul festivalului dimensiune care a demonstrat ma
a contribuit la creşterea număru
eulturi. lui de formaţii artistice cu încă rea popularitate de caro s-a bucu
să nu uiţi ochii prin care priveau toţi ai fui Festivalul naţional „Cîntarea Ro 459 pe Ungă cele 1237 formaţii e- rat prima ediţie a Festivalului na
ţional „Cîntarea României" în ju
a tot ce-i al lui fiind şi al nostru mâniei" a fost şi este înainte de xistente, cu 15 776 artişti amatori,
seminţie rară de ploi vorbitoare toate un festival al muncii. Prin la redescoperirea unor vechi co deţul Hunedoara. Miile de specta
iacrima poetului plutind înspre cer formele sale de manifestare, fes mori folclorice din aceste străvechi tori prezenţi la evenimentul artis
tivalul a generat in judeţul nostru meleaguri, la depistarea de remar tic în toate fazele întrecerii, de
o largă mobilizare de forţe în rea seori intregrîndu-se in cintec şi
să-ţi spui că el trăieşte prin tine lizarea şi depăşirea sarcinilor de cabile talente din rîndul celor mai vers cu cei de pe scene, vor ră-
prieten şi templu de-a pururea tinăr diverse categorii de oamen-i ai minc mărturie pentru adeziunea ge
producţie : numai pe primele patru
Ta fiecare cintat al cocoşilor treaz luni ale celui de-al doilea an al muncii. întrecerea a antrenat mase nerală la actul de creaţie viguros
invâţind cum rouă în prunci să apună largi de oameni ai muncii din în
cincinalului revoluţiei tehnico-ştrin- patriotic promovat de marele fes
ţifice, producţia globală industrială treprinderi, instituţii, unităţi agri tival.
să-| strigi inspre seară din ierburi din flori cole, şantiere de construcţii, con- C. DRGZD
din nouri să-i scrii o credinţă anume a fost depăşită cu 283,4 milioane
şi rîul să ştie şi ramul să spună
„Grigore, Grigore, acolo, Grigore- „Convorbirile de jos“
pâmintul începe cu numele tău Iniţiate la început ca simple pricepere de profesorul Ernest
discuţii pe teme de filozofie, eco
şi bine-ai arat, Grigore, Grigore nomie politică, sociologie, litera Uskar şi de colaboratorii punctu
lui de informare şi documentare
la marginea ţării cu plugul de-acasă..." tură şi artă, „Convorbirile de joi" politico-ideologică — profesorii
El doarme de-a pururi sub floarea de vise. au ajuns să-şi cîştige un meritat Mioara Racoţi, Natalia Cimpores-
MIHAI LEOVEANU prestigiu nu numai printre elevii cu şi Maria Marian. în perioada
ce urmează, manifestarea se va
laşi Liceului metalurgic din Călan, ci desfăşura la Casa de cultură din
şi în rîndul cetăţenilor din oraş. Călan.
Aceste Convorbiri au devenit a- Prof. SILVIU GUGA
devărate dezbateri, coordonate cu Călan
Centrului
Adresaţi-vă
judeţean
Poşta literară pentru îndrumarea creaţiei popu
lare şi mişcării artistice de masă.
Monica Solomon — Ilia, Dumi Aron Fădureanu, Alexandru Ca „Ag ora 11
tru Necfrifor — Petrila. Dincolo zan, Cornelia Ştirbeţ, Popescu
de unele ezitări, lucrările denotă Mircea Mihai — Deva, Lai R, Revista de cultură „Agora", aflată entuziaste formată din redactorii Fe-
certe calităţi. Mai trimiteţi. A- Dan, Domnica Bota Macavei — înaintea celui de al şaptelea spectacol, llcia Neag, Ionel Golcea, Aurel Hol-
lexandru Gruian — Deva. Poezii Geoagiu, I. V. Todea, Llviu S. a devenit un fapt obişnuit în viaţa Hoş, Augustin Fritea, Sorin Costina,
Ştefan Baiasz, Virgil Trufaşu, Nestor
spirituală a Oraşului Brad. Cele 11
le slabe, reportajul promiţător. Melin, — Orăştie, C. G. — Certeju cronici (realizate cu mijloace orale Lupei, Emil Mărgineanu, Mihai Da-
Vă recomandăm să frecventaţi de Sus, Carmen Ştefan — Sime- şi proiecţie de imagini), conţinind vid, Dumitru Hîrza şi colaboratorilor
cenaclul „Ritmuri". I. Pîrva — ria, Maria Roman — Câlan, Ilie dezbateri pe teme de politică, proză, Mircea Golcea, Viorel Tâtaru, Ema-
Brad. Mai reuşită poezia „Cu Irimescu, Marcel Poenaru — Hu poezie, biologie, minerit, medicină, noil Radovicl, Adina Manta, Felicia
pictură, muzică, teatru, drept, sport
lori". Totuşi, unele repetări şi nedoara, Iosif Rusu — Baia de ş.a. se bucură de o largă audienţă Steavu, Bianca Leucean, Crlstina Ba-
ianţ, Maricica Macovei şl Nicolae
Criş, M. V. — Brad. Versuri con-
knagini forţate o fac nepublica atatative, simple notaţii fără ca din partea publicului brădean. Vîrtan.
bilă. Nicolae luga — Lăpuşnic. lităţi deosebite. Meritul realizării acestei interesanle TIBERIU VANCA
DORINA ITUL — „Independenţa" reviste vorbite aparţine unei echipe redactor coordonator