Page 12 - Drumul_socialismului_1977_07
P. 12
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6
CONCENTRARE MAXIMA LA SECERIŞUL GRIULUI
Colective fnm
Sub conducerea organizaţiilor lan cu combinele, mecanizatorii tean şi Emilian Dara se străduiesc zarea grabnică a planului de însă-
de partid şi a comandamentelor lo Iosif Ttăbulea şi Ion Pantea au în să asigure recoltatul în cel mult mînţaTe a culturilor de legume, întrecerea §01
cale pentru agricultură, lucrătorii ceput lucrul la C.A.P. Şoimuş. Cu zece zile bune de lucru, iar Cor astfel îneît să se asigure îndeplini
ogoarelor judeţului nostru şi-au cele zece hectare de pe care s-a nel Niculescu face balotatul paie rea integrală a fondului de stşt.
concentrat eforturile în vederea în 6trîns recolta duminică, unitatea a lor la C.A.P. Tîmpa. De menţionat De asemenea, la C.A.P. Dobra, COMBINATUL SIDERURGIC B
făptuirii sarcinilor desprinse din realizat secerişul griului de pe 30 faptul că, avînd culturile angajate Sîntandrei, Orăştie şi în alte uni
cuvîntarea secretarului general al de ha. Transportul recoltei la baza în acord global, unitatea îşi înde tăţi unde s-au semnalat neajunsuri COLECTIV EROU AL MUNCI
partidului, t o v a r ă ş u l Nicolae de recepţie a fost asigurat de că plineşte ireproşabil angajamentul privind întreţinerea legumelor sînt
Ceauşescu, la plenara comună a tre tractoriştii Laurean Dancea, asumat în întrecere ca răspuns la necesare măsuri pentru a mobiliza
C.C. al P.C.R. şi Consiliului Su Vasile Ifrim şi Remus Lupaş. Pe chemarea adresată de cooperatorii cooperatorii la prăşit. Aceeaşi ce
prem al Dezvoltării Economice şi terenul situat în pantă a lucrat la din Salonta, judeţul Bihor. Dato rinţă se pune şi în faţa conduceri Nu sintem numai un
Sociale privind strîngerea la timp seceriş Gheorghe Dumitraş cu com rită depăşirii producţiei stabilite, lor C.A.P. Densuş, Peşteana şi al
şi fără pierderi a cerealelor pă- bina C . La recoltatul griului s-a cooperativa a predat la fondul de tele unde este necesară intervenţia
3
ioase, legumelor, fructelor şi îngri lucrat din plin cu toate combinele stat o cantitate de orz de peste cooperatorilor la săpatul în jurul muncă sintem o ma,
5
jirea recoltelor, pentru realizarea din dotarea secţiilor S.M.A. şi la două ori mai mare decît prevede pomilor.
şi depăşirea planului de însămîn- C.A.P. Deva, Hărău, Veţel şi Leş- rile planului. Pe lingă impulsionarea recoltă n aceste zile, siderurgişiii pe 14 000
ţ.are a culturilor duble. Datorită nic, evidcnţiindu-se îndeosebi me Demne de menţionat sînt şi efor rii fîneţelor naturale şi efectuarea | hunedoreni păşesc parcă 65 840 tor
bunei organizări a muncii, folosirii canizatorii Aurel Cătălina, Lucian turile depuse de cooperatorii şi coasei a doua la trifoliene, în coo mai apăsat. Iar in priviri le şi 27 000
cu randament sporit a utilajelor şi Bobar, Iosif Ţîr, Gavrilă Caşvan, mecanizatorii din Bărăşti, Unirea, perativele agricole din consiliile joacă o undă de mîndrie, min- portante
forţei de muncă, cooperatorii din Petru Baltă, Ion Fazecaş, Nicolae Haţeg, Sălaşu de Jos, Romos, Ro- intercooperatiste Călan, Toteşti, drie ce ţi-o dă sentimentul unui derurgice
cadrul consiliului intercooperatist Lupuţ — să-i amintim doar pe moşel şi din alte unităţi pentru Hunedoara, Dobra şi altele' se im lucru bine făcut. Şi, intr-adevăr, nului.
Ilia au reuşit să strîngă, pînă a- cîţiva dintre ei. Cu bune rezultate strîngerea fără pierderi a recoltei pune să fie urgentat transportul este justificată această bucurie a Tovară:
cum, recolta de grîu de pe aproape s-a lucrat şi la balotatul paielor, de grîu, pentru a asigura livrarea furajelor din cîmp. lor, deoarece colectivul combina- tarul cor
30 la sută din suprafaţa planificată, formaţia de mecanizatori compusă direct din lanuri a cantităţilor de tului-Erou a cucerit pentru a şa combinat
asigurîndu-se astfel condiţii ca din Petru Florea, Ion Borodi şi produse destinate fondului de stat. sea oară consecutiv titlul de frun tru obţ
întreaga producţie să fie înmagazi Gheorghe Beteag reuşind să creeze Pentru a evita pierderile din re SITUAŢIA INSĂMINTĂRII CUL taş pe ţară in industrie, litiu rezultate
nată în cel mult şase—şapte zile un larg front de lucru pentru exe coltă se impune cu acuitate ca în TURILOR DUBLE PE CONSILII 1N- pentru care a fost răsplătit ■ de tiv, amb
bune de lucru în cîmp. Secerişul cutarea arăturilor şi însămînţarea toate cooperativele agricole şi fer curînd cu ordinul „Steaua Repu mereu ir
griului este avansat într-o serie de culturilor duble. mele de stat să fie utilizate cu ma TERCOOPERATISTE, IN PROCENTE, blicii Socialiste România“, cla seriozităţi
cooperative agricole între care a- Din raza consiliului intercoopera ximum de randament combinele, LA DATA DE 11 IULIE A.C. sa I. Aceasta este o performan — Cole
mintim pe cele din Bretea Mure- tist Simeria se detaşează cu re iar unde situaţia lanului o cere să ţă unică, cu atit mai valoroasă, mult dec
şană, Brănişca, Zam, Brîznic şi al alizări mai bune la secerişul griu se treacă la secerişul manual. Te Consiliul Intercooperatist Realizat 8 ?» cu cit ea a fost obţinută in con muncă, a
tele. lui cooperativele agricole din Sîn- renul trebuie arat imediat, organi- Dobra 100 diţiile exigenţelor tot mai înalte t ezintă
Duminică, pe întreg cuprinsul tandrei, Băcia, Tîmpa şi Simeria, zînd lucrul în schimburi prelungite Hunedoara 100 pe care le pun in faţa economiei ^nulitate
judeţului s-a lucrat intens la se unde s-a lucrat şi duminică cu şi pe două schimburi cu toţi me Orăştie 100 actuala etapă de edificare a so şi, de ce
ceriş. Imediat ce s-a putut intra In spor. Mecanizatorii Ion Aruncu- canizatorii din formaţii, iar semă Haţeg 96 cietăţii socialiste multilateral dez este greu
natul culturilor duble să fie în Toteşti 03 voltate şi cincinalul revoluţiei avem cu
cheiat în două—trei zile pe toate lila 88 tehnico-ştiinţifice. Dintre
Geoagiu
suprafeţele în raport de necesarul Deva 68 cîţiva fn
64
pentru echilibrarea balanţei fura Simeria 45 Realizările prodigiosului colec re de ar.
jere în fiecare unitate. Călan 43 tiv bucură pe toţi oamenii mun plin cont
Maximă atenţie se cere la reali Brad 35 cii din judeţul nostru. Pilon pu lectivului
ternic, deosebit de reprezentativ
al economiei judeţului, Combina Gheorghe
REVENIM LA LOCUL CRITICII tul siderurgic Hunedoara a adus Pe trese ş
WHMni şi in cincinalul trecut şi in pri ghel, de
mul an al actualului cincinal o cadie Sc,
tase Hur
necesare sferturi pentru recuperarea contribuţie de primă mărime la Vasile Sc
succesele obţinute an de an de
industria hunedoreană, la locu ţelarii G,
rile de frunte pe care le-a ocu ghe Bu
4
restanţelor de placaj la „Marmura * fm pat organizaţia judeţeană de par maiştrii
Giurcă şi
tid in marea întrecere pe ţară.
Aflindu-se intr-una din zilele oţelării, i
In primul semestru al acestui an, ată privind nerealizarea planului Ia acestea la comitetul de partid Constanţi
In ziarul nostru au fost criticate u- placaj finit. Deşi ne-am concentrat e- din combinat, reporterul a con Constanţi
nelc aspecte privind modul cum se forturile pentru a realiza sarcina la pSiflRBSpf a semnat că, după trecerea a 6 luni noare, bc
realizează sarcinile do plan şi anga acest produs, care arc rentabilitate şi Zorica
jamentele asumate In întrecere de ridicată şi este mult solicitat la ex din acest an, colectivul combina relia Ion
către colectivul de muncă de la în port, n-am reuşit să onorăm obliga tului siderurgic Hunedoara ra
treprinderea „Marmura" Simeria. Ca ţiile faţă de beneficiarii noştri. Cau portează din nou nu numai în Simodi.
re este situaţia In prezent ? zele, in principal, sînt de ordin can deplinirea sarcinilor şi angaja După c
Bilanţul activităţii este umbrit de titativ şi calitativ privind materia ■M|| mentelor asumata pe această pe larii s-ai
un singur produs, respectiv de placa primă. Comparativ cu aceeaşi peri August $
jul de marmură, care deţine o pon oadă din anul trecut, am făcut un rioadă, ci şi substanţiale depăşiri. mentul a
dere însemnată în structura produ progres vizibil, dar persistă minusu Astfel, planul la producţia glo
selor unităţii. Depăşirile cu peste 13 rile, ceea ce nu ne poate linişti. Pen bală a fost depăşit cu peste celelalte
la sută la producţia marfă şi cu 10,67 tru a îmbunătăţi situaţia, insistăm pe 56 600 000 lei, iar la producţia rea anga;
Ia sulă la productivitatea muncii pu organizarea mai bună a activităţii in marfă cu peste 34 800 000 lei. rate înai,
teau fi cu mult sporite dacă se rea carierele de extracţie a materiei pri Succes .
lizau exemplar prevederile şi la pla me. De asemenea, s-au întreprins mă Concretizată în produse fizice a-
caj. suri de cercetare în scopul descope ceastă depăşire reprezintă aproa
Minusul acumulat Ia acest sorti ririi de noi rezerve care vor fi pu
ment, care însumează peste 18 000 se în valoare, ceea ce ne dă garan ÎNTREPRINDEREA MINIEI
mp (ceea ce reprezintă aproape 15 ţia că in viitor la acest sortiment nu I.A.S. Haţeg. La ferma nr. 6, Bretea Strei, mecanizatorii Gheorghe
la sută din planul aferent semestru vom mai înregistra restanţe. Noriu şi Miliai Kipren execută recoltatul griului de pe o tarla de 12 ha.
lui I — n.n.), a afectat negativ şi Dispunem de posibilităţi şi sintem
realizările la export, unde s-a rămas mobilizaţi ca, prin perfecţionarea con Permanentă tradiţie ,
sub prevederi cu aproape 8 procen tinuă a întregii noastre activităţi, să
te. Ce cauze au determinat această îmbunătăţim realizările in producţie, in toate unităţile agricole — producţii sporite,
stare de lucruri şi ce măsuri se În să înfăptuim sarcinile desprinse din
treprind In scopul recuperării restan cuvîntarea secretarului general al rintre colectiyple de munci in parte,
ţelor ? partidului, tovarăşul N i c o l a e ’ cheltuieli reduse, eficienţă .ridicată \ P tori cele mai harnice din ta multă efi<
ră, care au trăit din nou mo- educative,
— Consiliul oamenilor muncii — Ceauşescu, Ia recenta plenară a C.C.
ne-a relatat tovarăşul ing. Gheorghe al P.C.R. ii.. j . . &£& ' s , SSât monte cu adevărat emoţionante, a- Şi pe pi
Boşorogan, directorul unităţii, a ana vînd cinstea de a li se conferi prin tui an col
lizat in repetate rînduri situaţia cre N. TIRCOB Decret prezidenţial inalte distincţii, inut rezu
De ce balanţa financiară căruia, pentru activitatea din anul dacţia glo
se numără şl colectivul I.M. Barza, > chiar o
trecut, i s-a acordat „Ordinul Mun- proporţie
ţm cii“ clasa a 11-a. înalta distincţie ducţia ma
EXAMENUL : EFICIENŢEI înclină spre deficit ? constituie o expresie elocventă a Inginerul
preţuirii pe care conducerea parii- rul tehnic
dului o dă muncii neobosite, pline — La n<
de abnegaţie a minerilor din Mun- factori, ca
ţii Apuseni, o răsplată a devota- rea noilor
Deşi în primul semestru al aces
îndeaproape şi cu răspunderea cu
CREŞTEREA PRODUCTIVITĂŢII MUNCII tui an cooperativa agricolă din venită aplicarea tehnologiilor de lu mentulul celor ce scot nestemate productivii
din adincurile pămîntului romă- tă, ceea <
Streisingeorgiu
a
depăşit
veniturile
cru care să asigure o rentabilitate
prevăzute, balanţa financiară a uni ridicată la toate culturile şi Ia fie nesc. 1717 Iei ţ
— Rezultatele bune obţinute in tulul supli
tăţii este deficitară, cheltuielile bă care categorie de animale. producţie anul trecut şi locul II dicator. C
{Urmare din pag. 1) pentru cîteva abataje şi pentru u- neşti fiind mai mari decit cele pla In scopul îmbunătăţirii întregii ac ocupat In cadrul întrecerii sooia- lor do exi
nii mineri, dar nu pentru toate ce nificate cu 100 000 Iei şi cu aproape tivităţi economico-financiare a coo liste dintre întreprinderile indus- mărită, d
perativei agricole din Streisingeorgiu
250 000 lei peste nivelul veniturilor re
principal al nerealizării planului şi le 18 abataje cu front lung. Planul alizate în perioada Ia care ne-am re se impune o preocupare asiduă din triale, nu sînt un „unicat" pentru mecanizart
colectivul nostru — ne spune tova- do produc
a sarcinii de creştere suplimenta tehnic privind introducerea tăierii ferit. Evident, o asemenea situaţie partea consiliului de conducere şi a răşul Nicolae Pantea, secretarul co- La rugai
ră a productivităţii muncii s-ar da mecanizate în abataje a fos.t reali reflectă insuficienta preocupare a organizaţiei de partid pentru a trans miletului de partid al minei. Dim- denţia pe
tora lipsei de efectiv, mai exaot zat doar in proporţie de 97,5 la consiliului de conducere al coopera pune in viaţă măsurile adoptate do potrivă, amintindu-mi de modul fruntaşi îi
adunările din martie 1976 şi ianuarie
lipsei de mineri pentru abataje. sută. In mod sigur că şi acest fapt tivei pentru a fructifica deplin în 1977 cu activul din agricultură ale cum s-a lucrat în anii trecuţi, pot colae Pan
tregul potenţial productiv al unităţii,
— La sfîrşitul semestrului i a- a contribuit la nerealizarea viteze pentru a spori producţia agricolă, în Comitetului judeţean de partid, uni afirma fără să greşesc că există o — In pr
veam doar 700 de oameni care lu lor de înaintare in abataje. deosebi producţia marfă, care asigu tatea dispunind de însemnate rezer tradiţie permanentă a hărniciei mi- videnţiat I
crau direct în cărbune, faţă de 917 Bineînţeles că situaţia actuală nu ră echilibrarea balanţei financiare. ve do creştere a producţiei atît in nerilor noştri. Distincţia — „Ordi- puternicul
nul Muncii" clasa a Il-a — acor- întrajutora
cîţi ar fi' trebuit să avem. Cum nu mulţumeşte pe nimeni aici. Con De unde provin minusurile şi ce se sectorul vegetal, cit şi în zootehnie, dată în 1971 şi „Drapelul roşu" în în orice n
ne prea vin oameni în această pe ducerea exploatării, organizaţiile de întreprinde pentru redresarea activi în acţiunea de redresare economică anii 1971 şi 1972 sînt o confirmare evidenţiez
rioadă, am încercat să ne descur partid, de sindicat şi de tineret au tăţii economico-financiare a coopera a cooperativei agricole este necesar a spuselor mele. Cum am reuşit a- Anghel O
să se facă mai mult simţită contri
tivei ?
căm cu forţele existente. Zilele a- analizat situaţia existontă şi au tre — Depăşirea cheltuielilor — ne-a buţia inginerului şef şi a contabi ceste performanţe ? Acordind o a- cliipă la s
cestea, reanalizînd situaţia persona cut la luarea unor măsuri care să spus contabila şefă a C.A.P., Mino- lului şef, care au obligaţia de căpe tenţle deosebită organizării muncii ghe Tomn
lului, am reuşit să mai luăm 40 de ducă la recuperarea minusurilor, la dora Vinga — provine din cauză că tenie să asigure aplicarea tehnologii la toate nivelurile, începind cu e- Măgura-Bi
oameni de la deservire şi să-i tre valorificarea mai intensă a posibi nu ne-am asigurat baza furajeră din lor de lucru menite să determine ob chipe, revire, sectoare, prin cu- miner şef
cem In cărbune. Asta este tot ce lităţilor de creştere a productivi producţie proprie, fiind nevoiţi s-o ţinerea unor recolte sporite cu chel noaşterea sarcinilor de plan, a a- Şi ar trei)
tribuţiunilor ce revin fiecărei for- alţii,
am putut face — ne spune ingine tăţii muncii. încă în această lună procurăm din altă parte. In ceea ce tuieli reduse, precum şi gospodări maţii de lucru, fiecărui muncitor
priveşte veniturile băneşti, nu vom
rul Emil Muru, directorul exploată se vor aduce o combină şi un plug putea avea o situaţie favorabilă de rea cu maximă eficienţă a resurselor
financiare ale cooperativei.
rii. de tăiere. In prezent se montează oarece este prevăzut să realizăm
Facem un calcul şi vedem că din un nou complex mecanizat, de ma 300 000 lei din activităţi anexe şi in
totalul angajaţilor minei doar 17 1a re randament. S-a trecut la reor dustriale, Insă piuă acum nu s-a în
treprins nici o măsură In această di
sută lucrează în abataje, în loc de ganizarea unor locuri de muncă şi recţie.
22.3 la sută cit este prevăzut şi se va căuta o respectare riguroasă In legătură cu modul cum se înfăp Ei fixează drumuri în muchia
20.3 la sută cit se realiza l.a înce a programului de revizii şi repara tuieşte programul de redresare eco
putul anului. Şi ne întrebăm : care ţii. S-au luat măsuri pentru asigu nomică a cooperativei, contabila
este activitatea de bază a minei ? rarea de asistenţă tehnică în fieca şefă nu ne-a putut da nici o relaţie, (Urmare din Daa. I) am reuşit să tăiem drumuri în Mălăieştei
Oare s-au epuizat posibilităţile de re schimb şi pentru o mai bună a- neştiind nimic despre existenţa Iui (?). icremenea muntelui, să asigurăm Chzlu, m
mărire a efectivelor în abataje ? provizionare a locurilor de muncă. Deficienţele de ordin organizatoric cina să fac drumul la Valea Ju constructorilor cale liberă de ac- lor bărbat
Un alt factor care influenţează In scopul ridicării calificării, 370 tntîlnite în activitatea cooperativei rii m-am cam speriat. Am făcut ces în vîrfuri de munţi, peste mestrul I
direct realizarea planului şi creşte de muncitori urmează şcoala de consliluic una din principalele cauze eu drumuri in Valea Cibinului, tot acolo unde au trebuinţă — de 53,20 I
care au determinat şl determină si
rea productivităţii muncii în mi • calificare la locul de muncă şi pes tuaţia de unitate slab dezvoltată. E- Valea Lotrului, Curtea de Argeş, spunea şeful şantierului, Dumi- ne revin
te 1 000 cursurile de perfecţionare.
nă este viteza de avansare. Dacă ea dificator este faptul că, deşi în pe la Sibişel şi în Valea Jiului, dar tru Popa. Pe ei ne bizuim în ...Cină
— Comitetului de partid, tuturor
a fost depăşită în abatajele cameră comuniştilor, ne spune tovarăşul rioada de stabulaţie trecută s-au In- ăsta mi se părea mai greu ca munca noastră şi aş vrea să le drum ce
tîmpinat mari greutăţi cu asigurarea
cu 3 la sută şi în abatajele cu Gheorghe Iuliu Pavel, secretarul furajelor, conducerea C.A.P. (preşe toate. Am urcat mai înlîi cu pa notaţi numele pentru că o meri- şi cu o<
front lung din straturile subţiri cu comitetului de partid pe exploata dinte Aurelia Enaşcu şi inginer şef sul, anevoie, pe muchia munte tă cu prisosinţă : Marcel Garai- frumuseţii
aproape 1 la sută, în schimb în a- re, ne revin sarcini deosebite. Şi Gheorghe Miheţ) nu a luat măsuri lui, pe locul pichetat al viitoru man, Dionisie Şandor, Marius tezatului,
bataiele frontale în loc de 35,7 me sintem hotărîţi să acţionăm cu mai pentru a strînge şi gospodări cu gri lui drum. Nu-mi venea mie să Hodoroagă — şefi de loturi, apoi un gind c
tri liniari s-au realizat doar 25,3 multă eficienţă pentru întărirea jă toate nutreţurile. Şi acum cea mal cred că aici va fi drum cîndva. loan Paşol, Filip Stroie, Gheor- celor car
metri liniari în medie pe lună. disciplinei, pentru creşterea răs mare cantitate de fînuri se află ne Şi uitaţi-vă ce drum ! — poves ghe Gheorghe, Jean Constantin, frunţii lor
transportată din cîmp, iar la strînsul
Tovarăşul director Emil Muru punderii fiecărui angajat la locul paielor şi însămînţarea culturilor du teşte astăzi maistrul Ion Garai- Constantin Piu, Eugen Bumbaru, asfaltul d
susţinea că rămînerea sub plan său de muncă. Printr-o strînsă îm ble in mirişte nu se întreprinsese nici man, care face drumuri de nu Nicolae Crăciunescu, Gheorghe ş, drumur
la avansare s-ar datora faptului că pletire a muncii educative cu mă o măsură pînă la începutul acestei mai... 26 de ani, împreună cu n
mecanizarea complexă a fost intro surile tehnico-organizatorice vom săptămini (1). Nici însămînţarea le fratele Marcel, astăzi şef de lot. Sora, Aurel (fîciu, Ion Sticlaru, re am sp
dusă d- curînd în unele abataje şi recupera restanţele, ne vom înde gumelor după orz nu se bucură de — Cu asemenea oameni de ma Nicolae Nedenică, Ion Ioniţă, Ra- aici...
1
oamo-"' io-a trebuit o perioadă plini şi depăşi angajamentele luate. atenţia cuvenită, deşi această acţiune re virtute ca maistrul Garaiman, du Curişoiu, llie Iulian, Dumitrii
de l i p . , şâ se obişnuiască cu noile este menită să asigure o sursă su dintre care avem mulţi la nou Tudor, Alexandru Stroie, Leon
plimentară de venituri. De amintit
agregate. O fi valabil acest lucru MIRCEA LEPĂDATU este şi faptul că nu se urmăreşte