Page 14 - Drumul_socialismului_1977_07

Pag. 6 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 178 • MARŢI, 12 IULIE 1977

fe?l

si lumina hotârîrilor Plenarei CC oi P.C.R. din 28-29 iunie a.c. s
Consemnări!

Cum se va desfăşura admiterea
Măsurile adoptate de Plenara absolvenţii pot continua studiile
C.C. al P.C.R. din 28-29 iunie a.c. fie în treapta a doua, fie în şcoala P î i îi e a
vizează o profundă transformare a profesională sau se pot încadra în în treapta a li-a de liceu
învăţămîntului liceal, profesional şi producţie, după un stagiu de prac­
superior, într-o concepţie moder­ ticanţi, iar absolvenţii treptei a ADMITEREA IN TREAPTA A necesare exercitării meseriei res­
nă, revoluţionară, îndreptată spre doua pot continua studiile în învă­ II-A DE LICEU, învăţămînt de zi, pective. E vremea pîinii. Ceas grav
asigurarea legării învăţămîntului ţămîntul superior sau se pot în­ se face pe bază de concurs la toa­ Concursul de admitere constă din cînd, ca niciodată poate, mun­
de viaţă, creşterii rolului lui în cadra în producţie direct sau după te tipurile şi profilurile de licee, probe de aptitudini la unele profi­ ca e simţită ca sărbătoare, ri­
pregătirea şi educarea noilor ge­ efectuarea stagiului de practicanţi. cu excepţia profilurilor pedagogic luri şi probe scrise şi orale pentru tualurile ei, urcate dintr-o an­
neraţii în concordanţă cu cerinţele Indiferent însă de tipul sau profi­ şi coregrafie, la care învăţămîntul toate meseriile. cestrală tradiţie, luind întru­
dezvoltării economice şi sociale a lul liceului, acesta asigură pe lingă nu este organizat în trepte. La Rezultatele probelor de concurs chipări festive. Cununa griului
patriei. cunoştinţele necesare continuării •concursul de admitere în treapta se apreciază cu note de la 10 la 1. apare acum ca un omagiu adus
Prin diversificarea tipurilor de studiilor în învăţămîntul superior a Il-a se pot prezenta promovaţii Media finală de concurs pentru hărniciei, izbinzii asupra forţe­
licee, prin organizarea acestora pe şi pregătirea de specialitate, califi­ clasei a X-a (anului II) de liceu sau fiecare candidat se calculează ^ cu lor naturii şi ca o expresie a
mai multe profiluri şi prin repar­ carea necesară într-o meserie. Prin cei care posedă studii echivalente, două zecimale, ca medie aritmetică bucuriei născută din culesul ro­
tizarea lor teritorial echilibrată se aplicarea acestor măsuri se va rea­ dacă nu au depăşit vîrsta de 19 ani, rezultată din notele obţinute la dului.
creează astfel posibilitatea pentru liza un sistem de învăţămînt uni­ împliniţi pînă la 1 septembrie probele scrise şi orale şi din me­ In recenta (şi excelenta) sa
toţi tinerii să studieze în domeniul tar, armonios şi suplu, capabil să 1977. De regulă, înscrierea la con­ dia primei trepte de liceu (media carte, „America Ogarului cenu­
în care doresc, asigurîndu-se astfel asigure pregătirea corespunzătoare curs se face în profilul urmat în aritmetică, cu două zecimale, cal­ şiu" — jurnal al unei irepe-
nevoile de pregătire a forţei de prima treaptă de liceu. Candidaţii culată din mediile generale de pro­ tabile experienţa spirituale —
muncă. Liceul este astfel conceput a cadrelor pentru toate domeniile care optează pentru un alt profil movare a claselor a IX-a şi X-a). scriitorul Romulus Rusan po­
încît, la terminarea primei trepte, de activitate. vor susţine examene de diferenţă. Candidaţii declaraţi admişi se vesteşte un episod amuzant şi
înscrierea pentru concursul de pot înscrie în treapta a Il-a de li­ semnificativ. In Statele Unite,
admitere se face la secretariatele ceu numai la liceul, profilul şi me­ plinea este considerată un pro­
liceelor între 1G-13 iulie a.c., can­ dus oarecare printre seci de
didaţii trebuind să prezinte urmă­ seria la care au susţinut probele mii de alte produse alimenta­
toarele acte : fişă de înscriere, ade­ de concurs. Contestaţiile în legătu­ re. Ca atare, nici nu are cali­
verinţă medicală MS 58 (numai ră cu concursul de admitere se a-
pentru candidaţii care se înscriu dresează, in termen de cel mult 5 tatea cu care sintem noi obiş­
nuiţi, fiind doar „un fel de va­
la alt liceu decît cel la care au ab­ zile de la afişarea rezultatelor in­
solvit treapta I). Pentru meseriile : spectoratului şcolar judeţean. Ho- tă insipidă". Autorul a avut i
ideea să contribuie la o agapă
marinar, electromecanic naval, a- tărîrea adoptată este definitivă
gronom-mecanizator; horticultor — şi se comunică petiţionarilor în cel cu o pline făcută de el însuşi
mecanizator, veterinar, mecanic a- mult 5 zile. după ritualuri româneşti. Suc-
Laureaţi as festivalului gricol, mecanic îmbunătăţiri fun­ La . liceele Ia care în sesiunea din \ cesul a depăşit aşteptările, lo-
ciare, mecanizator exploatări fores­ iulie nu s-au ocupat toate locurile I calnicii intrecindu-sc in a-i
tiere, silvicultor, învăţător, educa­ planificate, se va organiza un nou cere secretul de fabricaţia al
toare, candidaţii vor prezenta ade­ concurs de admitere în sesiunea de ' acestei „romanian breăd". Nu
verinţele din care să rezulte că
n Pâdureanca" şi pădurenii ©i îndeplinesc condiţiile de sănătate toamnă (înscrierile între 25 august | ştiu dacă vor fi reuşit să pre-
, pare o pline care să fie la inăl-
— 3 septembrie a.c.).
rţimea prototipului, mai degrabă
\ îmi vine să cred- însă • că nu.
„Pădureanca" nu s-a născut pe magiu adus oamenilor acestor Şi nu pentru că n-ar fi avut
un toren gol. O Inimoasă dăscăli­ locuri pentru păstrarea tradiţiilor Album de vacanţă | suficientă -aplicaţie sau convin­
ţă de ţară, Elena Beleanu, înjgheba, în general, şi a portului pădure- gere, ci pentru că nu cunoşteau
în 1954, o modestă ccliipă de dan­ nesc, in special. Părinţi şi copii, Pentru „şoimii patriei" şi pio­ de a completa pagini întregi despre J adevăratul secret. El stă in fap-
suri la Dăbîca. La început, doar 8 într-o armonie a culorilor şi vlr- nieri a mai trecut o săptămină, deltă şi nuferii ei, despre sălbăticia , tul că pentru noi, ca şi pentru
perechi. Se juca pe scena căminu­ stei, iată cine sint artiştii din Dă­ „plină ochi" de acţiuni educativ- şi splendoarea Retezatului, despre
lui, pentru oamenii satului. S-a ju­ bîca. recreative, de muncă patriotică. străvechea Ţară a Haţegului. . încă vreo cileva popoare din a-
cat apoi şi pentru alţi locuitori, s-a Festivalul muncii şi creaţiei, In acest timp, itinerarul excur; 10 pionieri, de la Şcolile gene­ jceashî parte a lumii, plinea nu
jucat în judeţ, s-a jucat în capita­ grandioasa manifestare „Cinlarea siei efectuata de elevii Şcolii ge­ s I este un oarecare produs alimen­
la ţării, cînd dansatorii din Dăbîca României", lansată din iniţiativa nerale nr. 7 din Hunedoara l-a rale din Deva, Hunedoara şi tar de seria standardizată, ci un
au ajuns la faza pe ţară a Festi­ secretarului general al partidului, constituit nordul plin de istoric şi Petroşani au fost prezenţi în ta­ ! vechi şi indispensabil produs
valului formaţiilor artistice de a- tovarăşul Nicolae Ceauşescu, i-a frumuseţe al Moldovei. Ei au avut berele de profil: de radiogoniome- existenţial.
matori. Frumuseţea şi autenticita­ găsit pe scenă, cum era şi firesc, trie de la Poencasa (Caraş-Seve- Cînd se descarcă din camioa­
tea dansuiui şi portului pâdurencsc şi pe pădureni. l-a cuprins şl pe ocazia să viziteze monumentele is­ rin) şi de interpretare artistică ne, toată strada se îmbogăţeşte
trebuiau păstrate. In 19G5, tînărul cei din Hăşdău, Topii].?., Vălarl, torice de pe aceste meleaguri, să „Ciprian Porumbescu" de la Su­ de mirosul ei robust şi sincer,
profesor Busalin Işfănoni, director Goleş sau Florese. A făcut ea an­ cunoască locurile şi oamenii, care ceavă. Au fost zile de confruntare
al căminului cultural, devine su­ samblul să ajungă la 120 de mem­ au adăugat farmecului naturii fru­ şi de valorificare a cunoştinţelor sentimental, şi optimist. E mi­
fletul formaţiei. Lui U aparţine şi museţile durate de ei. reasma inconfundabilă a plinii
iniţiativa punerii in scenă a „Nun­ bri, care au cîntat şi dansat, au Nici pionierii de la Casa pionie­ dobindile. româneşti şi ea nu se înfrăţeş­
ţii pădureneşti". Puritatea statuară obţinut succese rînd pe rind in rilor Lupeni şi şcolile generale nr. Săptămină încheiată i-a găsit pe te cu nici un cuvinl atît de in­
a oamenilor şi obiceiurilor acestor confruntările locale sau zonale. La 3 Deva, nr. 1 Lupeni şi nr. 5 Vul­ elevii şcolii generale din Geoagiu tim ca şi cu cuvintele acasă
ţinuturi a făcut ca, în 1974, ţara spectacolul de gală de pe stadionul şi Dobra pe ogoarele C.A.P. din lo­ sau ţară, care, la urma urme­
noastră să fie reprezentată la Fes­ „23 August" din Bucureşti, ansam­ can nu s-au lăsat mai prejos. A- calitate. Prin acţiunea lor „Spic cu lor, înseamnă acelaşi lucru.
tivalul internaţional de folclor al blul „Pădureanca" işi demonstra ceştia au participat la expediţiile cu spic, patriei snop", au ajutat Pretutindeni în ţară am înlilnit
zonelor montane de la Zakopanc încă o dată măiestria şi virtuozita­ ,,Cutezătorii" in Delta Dunării, în aceeaşi mireasmă şi pretutin­
(It.P. Polonă) de ansamblul din tea. Retezat sau Ţara Haţegului. Nou cooperatorii la recoltat şi la alte deni acelaşi respect din partea
Dăbica. Pădurenii se întorc acasă Pădurenii revin acasă cu locui I, prilej de a cerceta flora şi fauna, lucrări de sezon. celor ce o luau in miini. „Să nu
cu binemeritatul loc 2. pe ţară in cadrul Festivalului na­
Ansamblul se îmbunătăţeşte sim­ ţional „Cintarea României", la ge­ scapi plinea pe jos că-i păcat"
c
ţitor prin cooptarea în rîndurilc nul „Obicei popular" şi cu dorin­ OLIMPIADA CONSTRUCTORILOR — e unul din înliilc principii
sale a formaţiei de dansuri de Ia ţa de a se inspira mereu din izvo­ morale elementare de care am
Şcoala generală din Hăşdău. De a- rul viu al folclorului românesc. Comitetul judeţean U.T.C. şi Consiliul judeţean al sindicatelor, în co­ luat cunoştinţă in copilărie.
ciun, primeşte şi numele de An­ laborare cu T.C.H. au organizat faza judeţean;! a concursului „Olimpiada Intîmplător, am simţit şi eu
samblul fololorlc „Pădureanca", o- V. CiORBAGIU constructorilor", sub genericul „Pregătirea profesională ia nivelul sarci­ cum se transmite freamătul pă-
nilor revoluţiei tehnico-ştiinţifice".
In urma probelor susţinute, s-au clasat pe primele locuri ; zidari : mintului prin fierul şi coarne­
1. Mihai Bucur, 2. Remus Lungii, 3. Bobos Xaeob de 1a T.C.H. Deva. le plugului de-a lungul braţe­
DULGHERI : 1. Gheorghe Mihai, 2. Ioan Roşu de la T.C.H., 3. Marin Barhu lor de unde se răspîndeşle apoi
de la I.C.S. Hunedoara. FIERARI-BETONIŞTT : 1. Gheorghe Ţinea, 2. ca o vibraţie profundă in lot
Iosif Demişcă de la T.C.H. Petroşani, 3. Gyula Lucaci de la I.C.S. Hune trupul. Cunosc şi durerea şale­
doara.
lor care se răsucesc in ritmul
consecvent al coasei sau se a-
De asemenea, echipele artistice pleacă la porunca neîndurătoa­
ale Combinatului siderurgic din '• re şi spornică a secerei. Ştiu
Hunedoara au oferit muncitorilor şi ce înseamnă să stai pe trac­
de pe şantierul Riu Mare — Re­ tor in crucea unei zile de iulie>
tezat un amplu program artistic. cînd fiecare centimetru pătrat de
BRIGADĂ ŞTIINŢIFICĂ ÎNCHEIEREA CURSURILOR metal arde şi mîinile asudate ţi
ÎN DEPLASARE s-au încleştat dureros pe volan.
ŞCOLII POPULARE DE ARTĂ
Nu e aşadar o impresie, ci o
O brigadă ştiinţifică de la nivel Duminică, la Petroşani s-au în­
judeţean a fost duminică prezen­ cheiat cursurile externe ale Şco­ certitudine dabindilă din expe­
tă la întîlnirea cu cetăţenii loca­ lii populare de artă. Amintim că rienţă aceea că, înainte de a fi
lităţii Stănija, comuna Buceş. In sărbătoare, vremea pîinii în­
cadrul discuţiilor au fost aborda­ aceste cursuri de vară au func­ seamnă totuşi muncă, sudoare
te teme de politică internă şi ex­ ţionat cu trei secţii : regie bri­
ternă a partidului şi statului nos­ găzi artistice, regie teatru, in­ şi un şir întreg de zile-lumină.
tru, legislaţie, medicină ş.a. structori coregrafi. Să n-o uităm niciodată pentru
că nicicînd nu vom putea mul­
SPECTACOLE DEZBATERE ţumi îndeajuns celor ce ne dau
Formaţiile artistice ale Casei „Religia în lumea contempora­ plinea de azi şi de mîine.
Ducînd mesajul cîntecului şi dansului pădurenesc pe toate scenele nă" —s-a intitulat dezbaterea or­
ţării, cele 50 perechi de dansatori — intre 6 şi 00 de ani — au incintat de cultură din Oră.ştie au pre­
miile de spectatori prezenţi la spectacolul de gală de pe stadionul „23 zentat un reuşit program folcloric ganizată recent de către Biblio­ RADU CIOBANU
August" din Bucureşti. la Geoagiu Băi pentru oamenii teca judeţeană la căVninul cultu­
muncii aflaţi aici la.odihnă. ral din Cristur.
Lupta seculară pentru apărarea nar Nicolae Băleescu, care-i scria
independentei, năzuinţa către unita­ prietenului său Â. G. Golescu. refe­
te, pentru afirmarea dreptului la rindu-se la 1848, că ; „Odată înfău-
existentă, constituie pilonii trecutu­ tuită această revoluţie, ne mai ni-,
lui nostru, pe care este aşezată ii mm. mas» KPiimfi i mi t 1 mîneau de făcut alte două revolu­
România contemporană, independen­ - ţii : o revoluţie pentru unitate na­
tă şi suverană. ţională şi mai tîrziu pentru indepen­
In acest context, Revoluţia de la denta naţională, ca in felul acesta
1848, care a dat expresie atît de naţiunea să reintre în posesia depli­
clară nevoilor obiective ale epocii, a nă a drepturilor sale naturale".
reliefat nu numai necesitatea făuri­ Independenţa—ideal o! revoluţionarilor români ile la IMS întreaga generaţie de la 1848. pe
rii României libere şi independente, bună dreptate cunoscută sub denu­
organizate în raport cu spiritul vea­ mirea de „paşoptistă", a reflectat,'
cului, ci şi hotărîrea fermă a româ­ prin tot ceea ce a făcut, o sinteză a
nilor de a acţiona în această direc­ celor mai înalte idealuri, a dovedit
ţie. iahiei ,„..într-un singur stat neatir- nilor". lucru confirmat de însăşi a- ţională a fost C.A. Rosetti, care, în­ o înaltă conştiinţă politică, făcînd
Revoluţia românească, prin ea în­ nat românesc". titudinea revoluţionarilor ardeleni, tr-o scrisoare deschisă adresată lui istorie şi rămănînd în istorie. Paşop­
săşi. exprimă în mod unitar şi la In programele de la 1848, în presa care în programul de la Blaj cer Barbu Ştirbei, îi spune că tovarăşii tiştii români au arătat unei lumi în­
cel mai înalt grad, o concentrare a „Independenta naţională". De ase­ săi de luptă revoluţionară nu mal tregi de ce este capabil un popor,'
energiilor latente ale tuturor locui­ vremii, independenta constituie o menea, revista „Junimea română" ce doresc să fie munteni, ardeleni, bu­ dînd dimensiuni şi funcţii politice
torilor acestor meleaguri, idealul in­ prezenţă de prim ordin şi constituie apărea la Paris, sub influenta lui covineni sau moldoveni, ci o singu­ noi luptei pe care au desfăşurat-o
dependenţei naţionale, aceasta fiind un scop nu numai în sine, ci şi N. Băleescu, scria : „Revoluţia este pentru a fi liberi şi suverani, deoa­
indispensabil legată de libertatea so­ pentru sine. Vasile Alecsandrl, tînăr domnia dreptăţii, revoluţionarii sîni ră naţiune de români liberi şi egali, rece numai atunci — spunea acelaşi
cială şi unitatea naţională. revoluţionar, referindu-se la genera­ aceia cari vor să aibă o patrie mare fără protectori şi suverani, iar la mare vizionar Nicolae Băleescu
In proclamaţia de la 9 Iunie 1848, ţia sa de la 1848, angajată în lupta moartea lui Nicolae Băleescu. Dumi­
se spune : „Poporul român voieşte şi independentă". Acest mare dezi­ tru Brătianu, cerea membrilor Co­ „...cînd războiul sfînt va mînlui na­
cu o voinţă tare a-şl păstra neatîr- dreaptă de eliberare şi unitate na­ derat, care a depăşit limitele unui mitetului revoluţionar român să ţiunea de apăsarea străinilor şi-o va
narea administraţiei sale, neatîma- ţională. o numeşte, pe bună drepta­ grup restrîns de oameni, a cuprins jure că nu vor avea „un minut de reîntregi în libertatea şi unitatea sa,
Constituţia,
poporului,
va
Adunarea
rea legiuirii sale, dreptul său suve­ te, „fii ai Libertăţii", deoarece a- întregul popor, devenind o forţă uriaşă repaus pînă nu vor recupera inde­ putea să realizeze în pace toate re­
ran în cele dinăuntru şi rămînc în cesta este unicul scop şi sens al care va cunoaşte apogeul în memorabi­ pendenta şi libertatea României".
aceleaşi legături şi mai strînse, prin lul an 1877. Din acest motiv, este ex­ In acest front al luptei pentru in­ formele politice şi sociale de care
nevoie
şi
are
el
coustiluieze
să
luminile veacului". Acest lucru arată vieţii lor, pe care au dăruit-o cu domnirea democratici, domnirea po­
ca şi articolul 6 din programul revo­ prisosinţă tării. In ziarul „Gazeta de' trem de greu de a rupe ideea de Inde­ dependenţă se înscriu Alexandru porului prin popor".
luţionarilor din Moldova „Printipiile Transilvania", Gh. Bariţiu scria : „In­ pendenţă de celelalte idealuri ale re­ Ioan Cuza şi Mihail Kogălniccanu,
noastre pentru reformarea patriei", dependenţă moldavă-română... sau voluţiei. Unul dintre cei mai aprigi aceştia vor înfăptui unirea, confir-
necesitatea unirii Moldovei si a Va- moartea, este deviza tuturor româ­ luptători pentru independentă na­ mînd previziunea marelui revoluţio­ Prof. OVID1U POPESCU