Page 18 - Drumul_socialismului_1977_07
P. 18
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI
U N I S T Î ! | continuitate şi eticieiiţă.
BENE
|în : activitatea politido-ideologic#" neral).
Chezăşia desfăşurării cu succes a activităţii obşteşti, de principialitate, spirit critic şi auto pozitiv
consiliilor oamenilor muncii şi adunărilor ge critic, să asigure valorificarea largă şi genera lucrativ
ferenţa
nerale o constituie conducerea de către partid. lizarea experienţei şi înţelepciunii colective a Consiliile de educaţie politică şi realizat
Congresul cheamă consiliile oamenilor muncii, maselor în soluţionarea tc.wror problemelor, în caziona
toate organele de conducere colectivă ca în în înfăptuirea în cele mai bune condiţii a auto- brut n
zul tatei*
treaga lor activitate, în soluţionarea tuturor conducerii muncitoreşti! Congresul cheamă pe cultură socialistă să se preocupe 1 Ive în
problemelor care le stau în faţă să se bazeze pe oamenii muncii din cadrul organelor colective val de
îndrumarea şi conducerea de către organele şi de conducere, care sînt membri ai Partidului tru, ar
persoan
organizaţiile de partid, pe munca şi contribuţia Comunist Român, să muncească cu dăruire şi dlcă di
comuniştilor, pe capacitatea lor de a uni şi mo responsabilitate comunistă pentru îndeplinirea tlvitate
biliza pe oamenii muncii în lupta pentru per sarcinilor care le revin atît în cadrul consilii nea re:
diferent
fecţionarea continuă a activităţii în întreprin lor, cît şi în activitatea profesională şi politi zultatel*
deri, şantiere, unităţi de transporturi, centrale. că, să se situeze permanent în primele rînduri rilor) 5
Sub conducerea organelor şi organizaţiilor de ale luptei clasei muncitoare, ale tuturor celor ce negativ*
partid, să asigurăm ca activitatea consiliilor oa muncesc, fără deosebire de naţionalitate, pen Ca mijloc de asigurare a conti rească din oraş se mai manifestă gistrate
nă, . :
menilor muncii şi a adunărilor generale să fie tru înfăptuirea Px-ogramului partidului, a lumi nuităţii in pregătirea politico-ide- un oarecare interes, puţină iniţia timp
pătrunsă de înaltă responsabilitate faţă de noaselor obiective ale făuririi societăţii socia ologică, între doi ani de învăţă tivă. In reslul unităţilor... capitali;
îndeplinirea sarcinilor politice, profesionale şi liste şi comuniste pe pămîntul României! mânt, cartea social-politică oferă Prin bibliotecă se difuzează lu în mod
fitul ci
(DIN CHEMAREA CONGRESULUI CONSILIILOR OAMENILOR MUN posibilităţi 'piuitiple. Asomenea nar, sub formă de împrumut, în cialism,
CA DIN INDUSTRIE, CONSTRUCŢII ŞI TRANSPORTURI): carie deţin bibliotecile, librăriile, jurul a 300 de volume dc carte so net al
bibliotecile aparţihînd sindicatelor cial-politică. Spunind acestea, con realizar
sau U.T.C.-ului, punctele de infor siderăm că factorii destinaţi să a- produşi,
lului de calificare şi de cunoaştere mare şi documentare. Constituin- sigure pătrunderea cărţii social- ca pc-r.
înfăptuirea hotărîrii de partid — generală, sporirea răspunderii lor du-se ca un atare mijloc de con politice îşi fac în general datoria. crStoril'
în îngrijirea animalelor, în respec tinuitate în pregătirea politico-ide- întrebarea „Cum asiguraţi pă product
câtor s
tarea programului de grajd. în a- ologică, pătrunderea ei în masa de trunderea, la membrii de partid, ai
atribut esenţial al conducerii politice ceastă direcţie au fost concepute cititori trebuie să fie o acţiune U.T.C., la ceilalţi angajaţi, a cărţii întrepri
mărime
acţiuni de stimulare. a fruntaşilor coordonată în primul rînd de con social-politice, cum o folosiţi ca z.cntind
în muncă, de sprijinire a celor ră siliile de educaţie politică şi cultu factor de continuitate în pregătirea •nstani
.iciă, p
CONSECVENTA mei, lucrătorii au căzut de acord maşi în urmă, de combatere a ma ră socialistă de la municipii, ora politico-ideologică ? — am pus-o şi ductie)
asupra
obiectivelor
şi
economice
nifestărilor de indisciplină în rea
ÎN ÎNFĂPTUIREA politico-educative pe care le vor lizarea sarcinilor. în prezent se şe, comune, din întreprinderi şi in-, tovarăşilor Dorin Balosin şi Gaş- (cheltui*
par Ungur, secretari adjuncţi cu
PROPRIEI HOTÂRÎRI urmări in cadrul iniţiativei. De lucrează la întocmirea unei situa stituţii. Pătrunderi în măsura dori propaganda la abator şi, respectiv, şi circu
cesteia
tă la cititor este o acţiune coor
SE REGĂSEŞTE pildă, la realizarea efectivului de ţii care să releve gradul de pregă donată, dirijată ? Iată o întrebare fabrica de conserve, preşedinţi ai drept
animale, colectivul fermei s-a an tire şcolară a îngrijitorilor, pe ba consiliilor de educaţie politică şi sporirea
ÎN CAMPANIA DE VARA gajat să realizeze o depăşire de 20 za căreia aceştia să fie ajutaţi să-şi căreia încercăm să-i dăm răspuns cultură socialistă. Răspunsul e foloseşti
capete la bovine, din care la vaci completeze studiile elementare. în ancheta noastră. dezarmant de sincer : „Realitatea rea nev
Hotărirea proprie privind cam şi juninci cu 5 capete, iar la oi îngrijitorii au ridicat unele pro Biblioteca orăşenească din Haţeg, este că am lăsat aceasta exclusiv sau ale
pania agricolă de vară are, pentru cu 60 capete. La producţia de lapte bleme privitoare la întărirea ordi unul din factorii de răspîndire a în grija sindicatului şi a U.T.C.- aceasta
acestei cărţi, deţine un bogat fond
şi pent;
Comitetul comunal de partid Ilia, de vacă se va realiza o depăşire nii şi disciplinei în muncă, ceea ce de carte social-politică — peste ului". Şi, ceea ce nu face organi gaţiilor
forma unui amănunţit plan de ac de 50 litri de la fiecare vacă şi 37 a sugerat necesitatea îmbunătăţi zaţia de partid, nici cea de sindi stat. Ft
ţiune, adoptat de comunişti cu hl la lapte de oaie. Pînă la sfîrşitul rii activităţii politico-educative în 4 400 volume într-o mare diversi cat şi de U.T.C. nu fac. Deocam
mai mult timp în urmă, cu răspun anului vor fi livraţi pentru com rindul lucrătorilor din fermă. în tate tematică. Trecînd în revistă dată asta e realitatea in cele două lism sîr
deri concrete, cu termene, aşa cum plexul de la Orăştie cu 20 viţei legătură cu aceasta s-a făcut pro acţiunile întreprinse de bibliotecă consilii. ducţiei
se fundamentează o hotărîre de mai mulţi decît prevede planul. In punerea creării unei brigăzi ar pentru difuzarea ei, facem o primă Relaţiile între consiliile de edu cointere
partid. tre obiectivele economice sînt pre tistice în fermă care să-şi aducă con constatare : se depun strădanii caţie politică şi cultură socialistă nităţilor
I-Iotărîrea defineşte ca mod de văzute unele măsuri care să ajute tribuţia la dezvoltarea conştiinţei susţinute, se organizează acţiuni din întreprinderile şi instituţiile colectivi
lucru în campanie pentru consilii colectivul să-şi poată îndeplini an socialiste a lucrătorilor din acest diverse. municipiului Deva. pe de o parte, instrum-
le de conducere ale C.A.P. : con gajamentele asumate. Acestea se important sector al cooperativei a- — Ce ecou găsesc strădaniile şi C.L.D.C. şi biblioteca judeţeană, acestei .
sultarea operativă, zilnică şi acţio referă în special la asigurarea ba gricole. dumneavoastră la consiliile pentru pe de altă parte, sînt unilaterale.
narea în funcţie de realităţile fie zei furajere, introducerea mecani Cu alte cuvinte, dînd viaţă unei educaţie politică şi cultură socia Adică totul, sşu aproape totul, se
cărei zile. Mai defineşte priorităţi zării unor operaţii de muncă mai prevederi a hotărîrii conferinţei listă din întreprinderile din oraş ? rezumă la acţiunile — multiple şi
ca şi modalităţi de a parcurge în grele şi altele. comunale de partid, organizaţia — am întrebat-o pe tovarăşa Emi interesante, e drept, — întreprinse
campanie momentele de mare soli Cum este şi firesc, colectivul şi-a de bază din zootehnie a creat con lia Chiriţă, bibliotecară responsa de aceste două instituţii din ur
citare ce trebuie întreprinse pen propus unele acţiuni politico-orga- diţiile îmbunătăţirii considerabile bilă. mă.
ETică
tru recolta anului viitor. Modalita nizaitorice care să asigure stabili a activităţii. Rămîne ca măsurile — Ţinem legătură bună cu cele Centrul de librării foloseşte o lar teior s
tea in care sînt implicate în înde zarea îngrijitorilor, creşterea nive stabilite să capete viaţă. din şcoli. In cooperaţia meşteşugă- gă gamă de forme şi mijloace, prin bicct, es
plinirea hotărîrii toate forţele din care asigură popularizarea şi des blemeloj
comună îi dă acesteia profunzime facerea cărţii social-politice în co tice ale
şi complexitate, definind-o ca rod lectivităţile de muncă. Mai întîi raia *
al gîndirii şi dezbaterii colective. vom sublinia că din ansamblul normelo
Ceea ce interesează, în primul preocupărilor pentru difuzarea căr tează c
rînd, este modul de a traduce în ţii social-politice un loc de primă într-o
este şti
viaţă prevederile acestei hotărîri. COMUN1STII, DEPUTAŢII — ÎN agr ©alimentare al statului. An de I. Antal, de la I.C.M., I. Drijman, însemnătate • este acordat, în ză siste:
Una din priorităţile zilelor aces FRUNTEA TUTUROR ACŢIUNILOR an numele lui Viorel Han — anul de la staţia C.F.R. — triaj,’ care mod necesar şi firesc, documente tegoriilo
tora este strîngerea recoltei de SATULUI acesta contractant a 5 porci şi 5 au apreciat iniţiativa organizării lor de partid, cuvântărilor şi ex
griu, efectuarea concomitentă a a- viţei —, al lui Dobrean Andronic acestui schimb de experienţă, im punerilor secretarului general al xist-leni
todic pi
răturilor de vară şi însămînţarea Simbătă 2 iulie, seara, la Mică- sau al lui Nicoară Andronic se si portanţa şi utilitatea lui în gene partidului, preşedintele republicii, esenţei
culturilor duble. Pe preşedintele neşti, sat aparţinînd de comuna tuează în fruntea listei acestor ralizarea celor mai valoroase ini tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ma tulul
C.A.P. Ilia, Gheorghe Suba, îl „co- Zam, s-au aprins, pentru prima oameni harnici. E poate- un mod ţiative politice şi muncitoreşti, teriale larg utilizate în activitatea fundamc
borîm“ de pe combina Gloria, în oară în viaţa satului, becurile e- fericit de a se ilustra satisfacerea menite să contribuie la traducerea politico-ideologică desfăşurată de lor in c
tarlaua Ţarina de jos. Ne spune că leotrice. Cu aceasta satul marca optimă a interesului personal prin cu succes în viaţă a sarcinilor re către organizaţiile de partid. în rai-ea
la recoltarea griului treburile merg paşi noi pe drumul emancipării. cel colectiv această participare. în ieşite din expunerea tovarăşului legătură cu aceasta, în toate libră studiază
sele mo
mai bine chiar decît s-a hotărît în Comunişti, deputaţi şi cetăţeni au modul cei mai sigur însă, este o Nicolae Ceauşescu, secretarul gene riile au fost organizate vitrine şi neralizai
operativa din ziua precedentă. Si pregătit din timp şi cu răbdare dovadă de înţelegere cetăţenească ral al partidului la Congresul con expoziţii, au fost constituite micro- rea reia
tuaţiile „la zi“ pe întreaga comună acest salt în civilizaţie. L-au pre a noilor raporturi ale satului cu siliilor oamenilor muncii din In biblioteci pentru comitetele de oameni,
confirmă acelaşi lucru. gătit prin mii de ore de muncă societatea românească contempora dustrie, construcţii şi transporturi, partid şi birourile organizaţiilor ' - concepte
Regăsim în modul de organizare patriotică, prin contribuţie bă nă. (Alexandru Boşca, secretar ad din Hotărirea şi Chemarea adop bază. De asemenea, pe adresa u- şi răul,
a lucrului pe tarla înfăptuirea ce nească, printr-un interes manifes junct cu probleme de propagandă tate de congres. turor organizaţiilor de partid au bilitatea.
lor hotărîte, aşa cum avem să con tat în orice moment. Sprijinul a- în Comitetul comunal de partid fost expediate scrisori-ofertă, înso socială,
demnital
statăm în privinţa recoltării legu cordat de stat la electrificarea sa Zam). OLIMPIADA SUDORILOR ţite de cărţi poştale pentru răs al norn
melor, â recoltării tinetelor natu telor a „căzut" la Micăneşti pe un ÎN SCOPUL GENERALIZĂRII puns, dînd astfel posibilitatea fie
rale. In fruntea tuturor acţiunilor teren fertil. Cetăţenii satului îşi INIŢIATIVELOR MUNCITOREŞTI Săptămîna trecută s-a desfăşurat cărui organ de partid să fie ser principii
societăţi;
— comuniştii. Consecvenţi cu pro verificaseră unitatea de acţiune sub In ziua de 15 iulie a.c., a avut faza judeţeană a concursului pro vit cu cartea cerută de natura ac xiKt-leni'
pria hotărîre, înfăptuind-o, fac do conducerea comuniştilor încă cu loc, la I.M.M.R. Simeria, un reuşit fesional „Olimpiada sudorilor", tivităţii. S-a dezvoltat şi forma neza şl
vada ancorării ei solide în reali ani în urmă, cînd, cu forţe pro şi fructuos schimb de experienţă concurs organizat de Uniunea Ti vînzărli pe bază de abonament. ştiinţei
tate. prii şi ou sprijinul statului şi-au cu terna : „Importanţa aplicării şi neretului Comunist. S-au bucurat de larg interes şi fundame
construit cămin cultural, magazin generalizării iniţiativelor politice şi Faza judeţeană a antrenat 12 alte acţiuni de amploare printre gulile dc
universal sătesc. participanţi, selecţionaţi la fazele şi criter
O INIŢIATIVA Numele secretarului de partid, muncitoreşti în viaţa colectivelor anterioare. Ediţia din acest an a care uri însemnat număr de expo comporţi
de muncă. Sarcinile ce revin or
ziţii la locul de muncă, simpozioa
PRINDE VIAŢA Trandafir Oprişa, al învăţătorului ganizaţiilor de partid, sindicat şi fazei judeţene a adus o notă oa ne, prezentarea în întreprinderi şi colectivi;
deputat comunal Antonie Ionaş, al U.T.C. în susţinerea, popularizarea recum inedită : pe primele două instituţii a unor cărţi, întîlniri cu tivitalea
comunistului Viorel Ham, al cetă locuri s-au clasat două fote. Dar în direc
Lucrătorii fermei zootehnice de ţenilor Ionel Dobrean, Bujor So- şi extinderea acestor iniţiative". Au scriitori, dezbateri etc. Astfel de nare a
Ia C.A.P. Geoagiu s-au consfătuit, colan, Viorel Burza, Trandafir şi participat reprezentanţi ai organi iată clasamentul pentru primele acţiuni au fost întreprinse la ter ne.
zilele trecute, cum să dea viaţă u- Andrei Costea, Nicoară Fdlip, zaţiilor de partid, sindicat şi U.T.C., trei locuri : 1. Anica Ambrozie ; 2. mocentrala Mintia, I.M.C. Bîrcea,
nei prevederi din hotărirea confe Trandafir şi Ionel Ilonca, al lui numeroşi fruntaşi în producţie de Nicoleta Suciu ; 3. Gheorghe Su- şantierele de construcţii, Ţesăto-
rinţei comunale de partid, referi Aurel Dobrean şi al altora se ros la I.M.M.R., depoul de locomotive, ciu, toţi trei de la I.C.S. Hune ria de mătase, în şcoli şi în alte
doara.
toare la generalizarea unor iniţia tesc în sat cu respect atunci cînd I.C.I.L., I.C.M., Staţia C.F.R. triaj unităţi.
tive valoroase în producţie, fie sînt puse în legătură cu aceste şi alte unităţi economice din oraşul SCHIMB DE EXPERIENŢĂ . Cea mai mare parte a acţiuni
proprii, fie adaptate. Ei au găsit ctitorii ale celor din Micăneşti. Simeria. Din iniţiativa organizaţiei de la lor sînt iniţiate de către centrul CONSI1
că iniţiativa care se potriveşte cel Satul nu aşteaptă numai să pri Au prezentat expuneri tovarăşii Institutul de mine Petroşani a de librării şi biblioteca judeţeană, UITATE,,
mai bine e'ste „Brigada zootehnică, mească. E un participant activ la Ioan Giurgiu, secretar adjunct cu U.A.S.C.R., în zilele de 15, 16 şi în colaborare cu organizaţiile sin tiune al
colectiv de producţie şi de educaţie realizarea sarcinilor economice ale probleme de propagandă, şi Emil 17 iulie, la Petroşani a avut loc un dicale şi de U.T.C., lucru devenit ţiunilor 1
socialistă". comunei, îndeosebi în ceea ce Moguţ, preşedintele comitetului schimb de experienţă între cineclu- clasic. Atrage însă atenţia că în Carta O.
bul „Minfilm" de aici şi cineclubul
împreună cu membrii biroului priveşte participarea la constituirea sindicatului de la I.M.M.R. Sime schimb consiliilor de educaţie po rea princ
organizaţiei de bază şi şeful fer fondului centralizat de produse ria, privind criteriile şi rezultatele „Radius" al Casei de cultură „Pe- litică şi cultură socialistă din uni tinerea 1
obţinute în urma aplicării unor tofi Sandor" din Capitală, cu par tăţile productive şi instituţii le internaţii
iniţiative ca : „Formaţia de pro ticiparea regizorului Carol Corfan- scapă din sferă această importantă Potrivit
ducţie şi educaţie socialistă", „Con ta. activitate. Or, tocmai ele trebuie C. de S.
m tul colector al grupei sindicale", Ca bază de dezbateri, cineclubul să fie organismele cele mai active prevenire
conflictel
§ actualitatea politică „Să circulăm o zi pe lună cu studenţilor din Petroşani a pre în această direcţie, să conducă ne iar, în c
IP ... ... . .•...... combustibili economisiţi", „Nici o zentat filmele „Zîmbet furat", de mijlocit munca cu cartea, ca formă gravă a
maşină sub indicii de utilizare două ori laureat al festivalului fil de educare a angajaţilor.
planificaţi", „Eu lucrez, eu contro mului studenţesc, „Ziua cunoaşte a ei, es'
întreprim
(Urmare din pag. 1) şi ai unor departamente guverna lez, eu răspund", „Prietenul noului rii", realizat în prima zi de curs CORNEL ARMEANU te şi efic
mentale ale S.U.A. şi ale ţării angajat", cu variantele lor speci a unei noi promoţii de studenţi la suri de
rea cît mai grabnică a urmărilor noastre. Tovarăşul Nicolae fice locurilor de muncă unde se I.M.P. şi filmele de desene ani ION CIOCLEI folosirea
cutremurului din 4 martie. în Ceauşescu, precum şi preşedinte aplică. mate „Plinea pe glob" şi „Forme PETRE FĂRCAŞIU fo-iei ar
cursul vizitei de lucru a fost le Jimmy Carter au adresat me In cadrul dezbaterilor au luat şi mişcare". Cineclubul bucureştean. corespondent gumrea
cuprinsă şi Expoziţia de tehno saje de salut acestui forum ro cuvîntul tovarăşii : A. Groza, pre a prezentat un film bazat pe lu acestui s
logii moderne pentru manipu mâno-american, ale cărui lucrări şedintele comitetului sindicatului crările de absolvire ale studenţi te lua, îi
larea mărfurilor. vizează amplificarea în continua de la depoul de locomotive, D. lor de la Institutul de arhitectură lui, măsi
în cursul săplămînii, tovarăşul re a relaţiilor de comerţ şi coo Oprean, maistru, Gh. Ene, tehni „Ion Mincu", premiate la Tokio economic
Nicolae Ceauşescu s-a întîlnit cu perare bilaterale. cian, I. Lupu, forjor, I. ■ OnacaO în 1975 precum şi două filme cu CĂRŢI NOI APĂRUTE LA re nu im
tei arma
preşedintele Partidului Comunist La Belgrad, întîlnirea pregăti maistru, C. Porca, inginer, de la temă din activitatea in ilegalitate „EDITURA POLITICĂ" trerupere.
Finiandcz, Aarne Saarinen, pre toare a conferinţei ^cneral-euro- I.M.M-.R., E. Boldor de la I.C.I.L., a P.C.R. şi a U.T.C. (Iosif Pop). ţială a r
cum • şi cu primul ministru al pene se desfăşoară mir-o atmos . h, urmele două săptămâni, ir şi a co
Guvernului Republicii Burundi, feră constructivă. România mi librării au apărut cîteva noutăţi e- viare,’ ae:
locotenent — colonel Edoard litează pentru ca această reuni INIŢIATIVA CONSTRUCTORILOR ditoriale privind cartea social-poli- cum şi
Nzambimana şi delegaţia Orga une să asigure transpunerea în ţică. Se numără între acestea diplomaţi
nizaţiei Politice Unificate a Fron viaţă, în totalitatea lor, a preve „Harnic constructor —exigent lor de construcţie, comportarea »,Probleme ale păcii şi războiului" brii Orgr
tului Naţional din R.D.P. a Ye derilor Actului final al consfă gospodar — demn cetăţean" este demnă în muncă şi după orele „Sub semnul prieteniei romăno- Unite. A
menului. tuirii de la Helsinki, pentru ca iniţiativa lansată zilele trecute de program. Iniţiativa, îmbrăţi bulgare", „Suveranitatea permanen nu duc )
Săptămîna trecută s-a deschis noua întâlnire să se soldeze cu de comuniştii lotului 2 de pe şată de tot mai mulţi construc tă asupra resurselor naţionale" te. C. d
prinde o
cea de a patra sesiune a Consi măsuri menite să conducă la a- platforma siderurgică din Că- tori, îşi arată primele roade. Lo „Lupta pentru unitate şi indepen care o t
denţă naţională", „Vîrstele pionie
tul 2, de pildă, de unde a fost
liului economic româno-american. dincirea procesului de destindere lan, iniţiativă care vizează în pentru n
La ea au participat reprezentanţi şi securitate in Europa şi întrea deplinirea exemplară a sarcini lansată este fruntaş pe şantier, riei", „Independenţa patriei — ide stabilirea
al de acţiune al muncitorilor ro
ai 70 de firme americane, precum ga lume. lor fiecărei zile de muncă, gos cu toţi indicatorii îndepliniţi şi ţii.
podărirea chibzuită a materiale depăşiţi. mâni", un volum de „Scrieri ale
se" de E. Honecker.