Page 19 - Drumul_socialismului_1977_07

DRUMUL SOCIALISMULUI O NR. 6 179 O MARŢI, 19 IULIE 1977 Pag 3

Perfecţionarea activităţii consiliilor populare

Amplu program de perfecţionare
Construcţiile comunei—realizate cu forţe proprii
a conducerii economiei, de ridicare In realizarea construcţiilor so- mida, au extras şi transportat cu t-rul de comună Răchitova, remiza
cial-eulturaje, de larg interes ob­ atelajele proprii piatra, pietrişul şi pompierilor voluntari, dată în fo­
ştesc, noi ne-am bazat şi ne bazăm nisipul, au tăiat, transportat şi fa­ losinţă 'în acest an. In prezent lu­
şi mai rapidă a României pe noi îh primul rînd pe forţele noastre. sonat materialul lemnos din pă­ crăm . la extinderea şcolii din Ră­
durea comunală. Aşa, de exemplu,
chitova cu încă 6 săli de clasă, ca­
Le realizăm,, cum se spune, în
regie proprie. După stabilirea în pentru realizarea obiectivelor con­ re este de fapt o şcoală nouă. Lu­
adunările populare săteşti a obiec­ struite în ultimii ani, s-au făcut crările de la parter s-au terminat,
prin muncă patriotică 150 000 buc.
culmi de progres şi civilizaţie tivelor pe care vrem să le reali­ cărămizi. a fost turnat planşeul şi acum se
zăm şi votarea contribuţiei în bani
face zidăria la etaj. Deşi lucrarea
şi în muncă, comitetele de cetă­
Tot comitetele de cetăţeni sta­
are termen de punere în funcţiune
ţeni acţionează pentru încasarea bilesc, pe baza graficelor de con­ în anul viitor, noi dăm bătălia să
banilor, procurarea materialelor şi strucţie, a obiectivelor, numărul de terminăm construcţia propriu-zisă,
(Urmare din pag. X) realizarea fizică a obiectivelor pro­ cetăţeni şi lucrările ce trebuie să adică s-o ridicăm în roşu şi s-o a-
puse. La rîndul său, consiliul popu­ le execute fiecare în parte, zilele coperim în acest an. Avem aceas­
lor de muncă hunedorene le revin — în lumina expunerii inaugurale lar se îngrijeşte de asigurarea am­ de muncă pe care trebuie să le tă convingere pentru că atît comi­
şi a cuvîntului rostit la închiderea lucrărilor congresului de către plasamentelor, a proiectelor de e- presteze — aşa cum s-a votat în tetul de cetăţeni, preşedinte Ni­
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a Hotărîrii şi Chemării congresului — xecuţie, de obţinerea materialelor adunarea populară — şi cînd anu­ colae Petrice, toţi cei cinci depu­
sarcini şi obiective de o deosebită însemnătate pentru progresul di­ care nu se pot procura pe plan lo­ me. Lucrările de construcţie, în- taţi din Răchitova, meseriaşii din
namic al economiei naţionale, pentru creşterea eficienţei economice cal cum ar fi : ciment, ţiglă şi cepînd de ia săpături, turnarea comună, Siminic Petric, Gheorghe
a întregii activităţi. olane, uşi şi ferestre, parchet sau fundaţiei, ridicarea zidăriei şi aco­ Drăgănescu, Moise Andriş, Iosif
In domeniul activităţii de cercetări şi prospecţiuni geologice, al duşumea, mobilier etc. perişului, excutarea tencuielilor şi Popa, Ion Andriş, toţi membri de
industriei extractive — care in judeţul nostru are o importantă pon­ Comitetele de cetăţeni, în frun­ zugrăvelilor, le realizăm cu mese­ partid, cit şi profesorii Dorel Tă-
dere — trebuie intensificate eforturile pentru dezvoltarea puternică tea cărora se află deputaţii, îşi des­ riaşii şi cetăţenii noştri. Intre ce­ şală, Maria Pătescu şi Aurica Tă-
a bazei de huilă pentru cocs, pentru descoperirea de noi rezerve de făşoară activitatea sub conducerea le mai importante obiective con­ şală acţionează cu răspundere pen­
minereuri de fier şi neferoase, pentru punerea mai operativă în va­ şi îndrumarea organizaţiilor de par­ struite cu forţele proprii, în ultimii tru finalizarea cit mai devreme
loare la un nivel de economicitate corespunzător a tuturor zăcămin­ tid din fiecare sat. In toate locali­ ani, amintesc : şcoala cu 6 săli de
telor cu conţinuturi mai sărace. tăţile, după ce s-a stabilit necesa­ clasă şi magazinul sătesc, dat în posibil a acestui • obiectiv. Fiecare
• Sarcini deosebite revin lucrătorilor clin domeniul energeticii în rul de materiale de construcţie pe folosinţă in toamna anului trecut deputat, în circumscripţia lui, mo­
direcţia sporirii producţiei de energie electrică pe bază de cărbune, obiective şi care se pot obţine pe la Boiţa, dispensarul medical u- bilizează şi participă la muncă pe
în aplicarea măsurilor stabilite de conducerea partidului pentru func­ plan local, s-a trecut la procura­ man, magazinul universal cu bu­ şantierul de construcţie a celor 6
ţionarea cu maximă siguranţă a sistemului energetic naţional, în in­ rea lor. Cetăţenii au pregătit cără- fet şi căminul cultural de la cen- săli de clasă, împreună cu cetăţe­
troducerea unei ordini şi discipline desăvirşite în exploatarea agre­ nii, în zilele în care sînt plani­
gatelor şi reţelelor. In toate unităţile consumatoare de energie tre­ ficaţi, conform graficului de exe­
buie acţionat. intens pentru eliminarea oricăror forme de risipă, pre­ cuţie.
cum şi pentru valorifioarea tuturor resurselor energetice secundare — Vreau să amintesc şi faptul, deo­
domeniu în care în industria judeţului nostru sînt însemnate re­ sebit de semnificativ după părerea
zerve. mea, eă împreună cu meseriaşii şi
în siderurgie, obiectivele prioritare stabilite de congres sînt îm­ cetăţenii din satele comunei noas­
bunătăţirea structurii producţiei, crearea şi asimilarea de noi mărci tre am realizat — din contribuţia
de oţeluri aliate şi înalt aliate, extinderea fabricaţiei de laminate cu în bani şi cu muncă patriotică —
grad înalt de prelucrare şi precizie, asigurarea unui coeficient de obiective social-culturale de mare
folosire a metalului în producţia de laminata de minimum 85 la sută. utilitate publică în valoare de
Lucrătorii din unităţile constructoare de maşini trebuie să acor­ aproape un milion de lei. Aceasta
de o atenţie deosebită pregătirii tehnice a producţiei, îmbunătăţirii pţmtru că întotdeauna ne-am con­
cooperărilor, ridicării performanţelor utilajelor produse la nivelul sultat cu cetăţenii, cu ei am hotărît
tehnic al ţărilor avansate. îndeosebi la producţia de utilaj minier ce şi cum să construim, folosind
trebuie scurtat ciclul cercetare-asimilare-proiectare-producţie. pe scară largă posibilităţile şi for­
Documentele Congresului consiliilor oamenilor muncii stabilesc ţele noastre proprii. Toate cele în­
sarcini mobilizatoare pentru colectivele de muncă din unităţile pro­ făptuite pînă acum, cit şi ceea ce
ducătoare de materiale de construcţii, bunuri de consum, produse construim în acest an şi in cei ur­
alimentare, din transporturi. Reţine în mod deosebit atenţia prevede­ mători, sînt rodul muncii întregii
rea că întregul spor de producţie din industria de exploatare şi pre­ obşti care, sub conducerea comite­
lucrare a lemnului trebuie să se obţină prin mărirea gradului de va­ tului comunal de partid, acţionează
lorificare a masei lemnoase, precum şi sarcina trasată industriei ma­
terialelor de construcţii de a realiza integral programul producţiei de intr-un front comun, în strînsă u-
ciment şi a dezvolta pc cca de materiale de construcţii uşoare, re­ nilate, pentru a ne face comunele
zistente şi ieftine. şi satele mai frumoase şi mai în­
Conducerea partidului, secretarul general al partidului, au adre­
sat la recenta plenară a C.C. al P.C.R., precum şi de la tribuna pri­ C O N C U R S floritoare, jar viaţa tot mai îm­
mului Congres al consiliilor oamenilor muncii o vibrantă chemare Noul complex comercial din belşugată şi mai plină de bucurii.
pentru sporirea mai rapidă a productivităţii muncii în toate ramu­ în vederea ocupării
rile economiei naţionate, pentru reducerea substanţială a consumu­ centrul ciyjc al comunei Vaţa de IOAN DUMITRE5CU
rilor în producţie, îndeosebi de materii prime şi materiale. în mo­ Jos.
mentul de faţă — subliniază tovarăşul Nicolae Ceauşescu —, ridica­ posturilor şi catedrelor secretarul comitetului comunal
rea productivităţii muncii are un roi fundamental în asigurarea pro­ Foto : VIRGIL, ONOIU de partid
gresului societăţii româneşti şi, de aceea, un imperativ major al eco­ vacante pentru anul şcolar primarul comunei Răchitova
nomiei noastre este sporirea mai accelerată a acesteia, îp pas cu în­
zestrarea tehnică a întreprinderilor şi cu majorarea suplimentară a 1977—-1978
retribuţiei. Va trebui ca, pe întregul cincinal, productivitatea muncii
să crească în industrie cu peste 55 La sută. Este deci, necesar să se
I.» 31 iulie 1977 se organizează un
acţioneze mai' energic pentru extinderea mecanizării şi automatizării, ooiMUirs în vederea ocupării posturi­
ridicarea pregătirii profesionale a personalului, organizarea ştiinţifică lor şi catedrelor var mile, pentru anul
a producţiei şi a muncii, reducerea la strictul necesar a personalului şcolar 1977—1978, din instituţiile de
auxiliar şi neproductiv şi trecerea celui disponibil în activităţi di­ invăţâmint preşcolar, primar, gimna­
rect productive. O sarcină economică, de asemenea deosebit de im­ zial, liceal şi profesional din muni­
portantă, o constituie valorificarea la maximum a resurselor secun­ cipii şi oraşe. „PELERINA! LRIC Ansamblul Casei de cultură din
dare de materii prime şi a deşeurilor astfel incit pe această cale să Proba scrisă se va desfăşura în LA SANCTUARELE NEAMULUI" Haţeg a prezentat duminică un
se asigure o bună parte din necesarul do materii prime. ziua de 31 iulie a,c„ ora 9, la Deva. amplu program artistic pentru
Actualul cincinal prevede înfăptuirea unui volum impresionant Pentru învăţători, probele scrise se Simbătă şi duminică, un grup muncitorii de pe şantierul Râu
vor desfăşura in aceeaşi zi, astfel :
Mare — Retezat.
de investiţii industriale şi social-cuJluraJe, aproape egal cu cel re­ ora 9,00 — ia limba română (limba de scriitori de la cenaclurile lite­
alizat în ultimele trei cincinale. în acest domeniu sînt însă — şi la rare „Flacăra", „Lupta" şi „Iz­
noi în judeţ — unele râmîneri în urmă. Congresul a cerut să se ia maternă) ; ora 16,oo — ia aritmetică. voare" din Hunedoara au partici­ *
toate măsurile pentru realizarea unei îmbunătăţiri radicale in activi­ Cererile înscriere la concurs se pat, sub genericul „Pelerinaj li­
tatea de investiţii, prin accelerarea industrializării lucrărilor, pe baza vor depune opină ta ?3 iulie a.c, la ric Ia sanctuarele neamului", la o Artiştii amatori ai Clubului sin­
programului de mecanizare stabilit, prin creşterea indicilor de utili­ Inspectoratul şcolar judeţean şi vor reuşită manifestare în tabăra pi­ dicatelor din Simeria au oferit
zare .a mijloacelor tehnice, folosirea mai bună a forţei de muncă şi fi Însoţite de : copie legalizată de pe onierilor şi şcolarilor de la Cos- oamenilor muncii aflaţi la odihnă
a timpului de lucru, întărirea ordinii şi disciplinei, generalizarea actul de studii, dovezi privind gra­ teşti şi Grădiştea Muncejului. în staţiunea Geoagiu-Băi un reu­
acordului global, precum şi prin preluarea de către beneficiari a unui dele didactice obţinute şi vechimea Au citit din creaţiile lor Neculai şit spectacol.
volum mai mare de investiţii în regie proprie. Rezultatele obţinute Chirica, Dan Const-antiflescu, Eu­
în luna iunie, eînd sarcinile de plan Ia investiţii ale judeţului nos­ in invăţămînt, memoriu de activita­ gen Evu, Valeriu Bârgău, Ioan INTÎLNIRE CU BRIGADA
tru au fost depăşite cu 32 milioane lei, sînt eonciudente pentru-re­ te, eopie de pe ultima apreciere a- Evu, Mariana Pândnru, Martin Se- ŞTIINŢIFICA
sursele de îmbunătăţire continuă a activităţii pe toate şantierele de nuală. ghedi şi Petrişor Ciorobea.
investiţii. In vederea ocupării posturilor şl Duminică, membrii unei brigăzi
Comuniştii, oamenii muncii din judeţul nostru au primit cu o catedrelor vacante pentru anui şco­ SPECTACOLE
înaltă responsabilitate documentele marelui forum al clasei munci­ lar 1977/1978 din localităţi fără re­ în cadrul manifestărilor artistice ştiinţifice de la nivel de judeţ s-au
toare şi îşi vor consacra toată energia şi priceperea înfăptuirii hotă- gim de concurs, se va organiza o e- prilejuite de tradiţionalul tirg de întîlnit cu cetăţenii satului Ciul-
rîrilor adoptate, măreţelor obiective stabilite de Congresul al Xl-lea tapă de numiri şi transferări după pe Muntele Găina, ansamblul fol­ păz (comuna Peştişu Mic). Ca
al partidului, pentru a aduce o contribuţie tot mai preţioasă la îna­ cloric din Pane, comuna Dobra, a acest prilej, în discuţii au fost
intarea României pe drumul înfloririi multilaterale, a progresului şi cum urmează ; 1—lo august a.c. — prezentat un frumos program fol­
prosperităţii. depunerea cererilor de numire sau cloric. Mii de spectatori au apla­ abordate probleme legate de le­
transferare : 15—20 august — depune­ udat frumoasa evoluţie a artiştilor gislaţie, din domeniul medicinii,
rea eventualelor contestaţii. ' hunedoreni. cercetării cosmosului ş.a.
Turneul încununat de succes al ansamblului folcloric „Silvana în Elveţia si Franţa
44
^ > * j
In acordurile nemuritoarei ,,Cio- mai conteneau. După Bulle, Saint s-au. prezentat peste tot la fel. Pe stradă sau in sala de spec­ Trei emisiuni televizate, arti­
cirlii" sau pe tinguiri de tulnic şi Die şi numeroasele reprezentaţii Aceeaşi dăruire, fia că' erau la tacole, admirafia era unanimă. cole în presa franceză, poze, foar­
caval, cel 3 . 7 de mesageri ai cin- in Alsacia, Lorena sau Provenea Saint Die, în festival, fie că erau Erau aşteptaţi, aclamaţi, însoţiţi. te multe poze, invitaţii, iată în­
tecului şi dansului românesc au aveau să pecetluiască succesul de­ la Nancy, Bar le Duc, Belfort, La parada costumelor, „anima- semnele trecerii hunedorenilor pe
revărsat in inimile celor care finitiv al artiştilor amatori, vir­ Vittel, Besangon, Raon 1“ Etape cion“, cum ’ o numeau francezii, aici. Al 36-lea ansamblu româ­
i-au auzit, frumuseţe şi căldură, tuali profesionişti. Hunedorenii sau în multe alte localităţi. ropotele da aplauze erau ala lor. nesc prezent în Franţa a întrunit,
armonie şi măiestrie. La Bulle, Artiştii deveni aveau ceva ca­ in toate cele 2 5 spectacole pre­
in Elveţia şi la Saint Die, in re era numai al lor, aparţinea
Franţa — unde a reprezentat zentate, cele mai multe apreci­
România la festivalurile interna­ numai sufletului încărcat de dor, eri. Demni de invidiat, înirecînd
ţionale de folclor — „Silvana", departe de ţară, dar vibrind pen­ mulţi profesionişti, hunedore­
ansamblul Casei de cultură din tru ea. Cînd jucau Ţarina sau nii au fost invitaţi pentru a-
Deva a fascinat auditoriul prin dansul pădurenesc, cînd răsuna în nul viitor să cînte şi să
văzduh pînă departe taragotul lui
prezenţă scenică, ţinută artistică, Pera Bulz, te simţeai acasă, cu danseze şi pentru parizieni, să-i
virtuozitate şi iot coloritul ţinu­ ai tăi, cu tot ce se cheamă ţinut atragă şi pe cei care odinioară
tului românesc. A demonstrat că de baladă. Folclorul românesc e veneau din curiozitate, iar astăzi
folclorul nostru este inegalabil, au adevărate colecţii de folclor
iar cei ce se fac purtătorii lui cunoscut in Franţa, dar „Silvana" românesc.
sînt fantastici. Unde, participă a prezentat şi muzică şl dansuri
România, succesul, aplauzele şi în premieră, iar surprizele au
publicul sînt ale românilor. Cine fost cu atît mai mari. Dansa­ IV-<yn putut să enumerăm pe
a ascultat „Ciocirlia", cine cu­ torii au redat puritatea şi autenti­ toţi cei care s-au întors cu lauri
noaşte muzica Măriei Tănase, citatea jocului pădurenesc, impe­ după o lună de încmlare, n-am
cine a văzut , dansul căluşarilor tuozitatea Ţarinei, repeziciunea putut să spunem prea mult
sau învirtitele de pe Mureş nu invirtitelor de pe Mureş. Evoca­ nici despre excelenta condu­
se mai desparte de ele. rea Măriei Tănase prin vocea cere muzicală a lui Vasile
Irinei Soroiu, melodiile populare Molodeţ, nici de ' coregrafia
La Bulle au avut emoţii. Sosi­ moţeşti ale lui Drăgan Munteanu, semnată de Titus Burducea şi Li­
seră cu întirziere, autocarul ofe- muzicuţa lui Liviu Oros au sen­ viu Oros, chemaţi în repetate
rindu-le drept surpriză o... pană sibilizat în unanimitate specta­ rlnduri la scenă deschisă, nici de
cam lungă. Din autocar, direct torii. multe alte contribuţii care . au
pe scena festivalului, să schimbi Renăştea cuvîntul ce se chea­ dus la calitatea deosebită a spec­
opt costume nu era uşor. Dar mă „dor“ in inimile celor care tacolelor ,,Sllvanei“.
spectacolul a fost magistral, a- Ansamblul folcloric „Silvana", al Casei de cultură Deva, la deschide­ n-au avut prilejul să vadă plaiu­
plauzele la scenă deschisă nu rea festivalului internaţional de folclor de la St. Die, Franţa. rile „Mioriţei". VIORICA CIORRArtHl