Page 20 - Drumul_socialismului_1977_07

Pag. « DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 179 »

Muncitori, tehnicieni, ingineri şi specialişti din întreprinderile industriale

Pornind de la importantele obiective stabilite in cincinal cu pri­ podărire a producţiei de energie electrică şi a altor resurse energetice, mum de randament a acestei mari şi deosebit de
vire ia dezvoltarea bazei de materii prime, congresul vă cheamă să congresul vă cheamă să acţionaţi cu maximă exigenţă si spirit de răs­ Acţionaţi pentru folosirea cu rezultate superioare a
munciţi cu pasiune şi dăruire, intr-un spirit de înaltă responsabilitate pundere ! Introduceţi în conducerea şi funcţionarea centralelor elec­ şi capacităţilor siderurgice, prin îmbunătăţirea rai
pentru ca, prin eforturile şi priceperea voastră, să aduceţi o contri­ trice, a întregului sistem energetic ordine şi disciplină desâvirşitâ I Do­ producţiei de metcl şi extinderea fabricaţiei sortir
buţie tot mai mare la descoperirea de noi rezerve energetice şi mi­ vediţi prin faptele voastre că ştiţi să gospodăriţi cu rezultate econo­ la parametrii calitativi de care are nevoie economi
nerale, la valorificarea cu maximum de eficienţă a tuturor bogăţiilor mice optime resursele de energie ale economiei noastre, in interesul
naturale ale patriei, în vederea asigurării din ţară, într-o măsură tot progresului mai rapid al patriei, spre binele întregului popor ! ţi-vă, în acest fel, contribuţia Ia realizarea in cor
mai însemnată, a mijloacelor necesare dezvoltării economiei naţionale I Congresul vă cheamă să faceţi, şi in continuare, totul pentru creş­ întregului proces de industrializare a ţării, de dezvt
Pentru realizarea marilor obiective privind creşterea şi buna gos­ terea producţiei de metal, pentru gospodărirea şi utilizarea cu maxi­ a producţiei materiale din patria noastră I
(DIN CHEMAREA CONGRESULUI CONSILIILOR OAMENILOR MUNCII DIN INDUSTRIE, CONSTRUCŢII $1 ■TRANSPORTU

La „Vidra" Praştie
EXAMENUL EFICIENTEI 1 R<

Extinderea acordului global-premisă a (Urmare din paa. I) — arăta brigadiera Viorica Frăţilă. mun
de la secţia croit, secţie în care ceste modele ies uneori cu defec­
ţiuni ? — întrebăm.
Am căutat răspuns acestor între­ mai mult se tăifăsuia decît se lu­ — Cauza e cunoscută : slaba ca­ (Urma
obţinerii unor rezultate tot mai bune bări, ca şi cauzelor care fac în cra. lificare a multor lucrătoare, dezin­
continuare
greutăţi
de
procesului
» muncă. — Controlul nostru de calitate teresul lor... 10 000 tone. i
nu face o recepţie temeinică, exi­
întreprinderea de blănărie „Vi­ fiecărei faze a acestuia, orice nea­ — Aici, la cusut, primim de la gentă, a pielii pe care o primim, Fabrica este dotată cu maşini şi angajat să
dra" din Orăştie a Încheiat semes­ tenţie cit de mică duce la rebuturi. croit multe feţe cu defecţiuni, de­ ci doar un sumar control, prin utilaje moderne, multe aduse din din Huncdoj
7 500 tone ;
din
import
cu
valutare
eforturi
trul I al acestui an cu rezultate Bineînţeles că acest lucru afectea­ oarece nu se verifică bine calitatea sondaj — sublinia Ioan Crancu, partea statului. Sînt aici şi cadre au fost expi
frumoase in muncă. Astfel, planul ză ciştigul nostru. pielii înainte de a fi croită — ne primitor-distribuitor. Ar putea re­ de specialitate — ingineri, tehni­ de beton
la producţia globală a fost realizat — In curînd va intra în funcţiu­ spune controloarea de calitate fuza în termenul legal de 5 zile cieni, maiştri —, lucrătoarele au faţă dc 4 00
în proporţie de 104,4 la sută, iar ne noul atelier de sortare, ne spu­ Magdalena Fogoroşi. pielea cu defecţiuni şi n-am avea trecut prin şcoli de specialitate, ; c
sarcina de creştere a productivită­ ne brigadiera Magdalena Fellner, — Şi atunci defecţiunile curg în necazuri în fabricaţie. prin cursuri de calificare. Totuşi, dus şi expo
ţii muncii in proporţie de 102,6 la de la formaţia gulere-căciuli. Acti­ flux : croit — cusut — tras — tăl- după o lungă perioadă, fabrica mp de dale
sută. Marca „FAVIOR" este tot vitatea de sortare este foarte im­ puit — adăugăm noi. — Sînt frecvente cazurile de in­ nu-şi realizează planul de produc­ 5 000 mp cit
mai cunoscută şi peste hotarele portantă pentru noi, iar deschide­ — Este adevărat. Mai respingem disciplină : absenţe nemotivate,
ţie, productivitatea muncii e foar­
ţării. însuşi faptul că Întreprinde­ rea acestui atelier va duce la o unele perechi, dar mai scapă — plimbări fără rost, părăsirea te scăzută, unele maşini şi utilaje RECORDUJ
rea şi-a depăşit planul la export urmărire mai bună a consumurilor recunoaşte maistrul Eugenia Pop. locurilor de muncă, dezinte­ stau nefolosite.
cu 22.1 la sută confirmă acest lu­ specifice, la o împărţire mai raţio­ Cînd sînt situaţii care mă depă­ res în pregătirea profesională, în Colectivul
cru. nală a materiilor prime şi la ali­ şesc, cer lămuriri şefilor. Dar nu folosirea maşinilor — completează Organizaţia de partid, conduce­ ţia de cale:
colectiv
cari
— Rezultatele bune obţinute anul mentarea ritmică a formaţiilor de prea dă nimeni soluţii, se feresc a tovarăşul Savin Spiru, şeful biro­ rea fabricii, întregul colectiv de an chemare;
trecut fi In primul semestru al a- lucru. hia hotărîri. ului organizarea producţiei şi a muncă au îndatorirea să acţioneze listă către t
cestul an »e datoresc In mare mă­ Dacă aplicarea acordului global — Ce producţie realizaţi pe muncii. Exemple ? Adriana Maican, ferm, în lumina hotărîrilor stabili­ transporturih
sură fi faptului că In întreprinde­ la „Vidra" a determinat depăşirea schimb ? Emilia Mihuţ, Ioana Gorga, Elena te la faţa locului de Secretariatul zi de zi, tu
rea noastră 82,8 la sută din an­ producţiei şi creşterea productivi­ — Am ajuns la 300 de perechi. Mazilu, Leontina Sărmăşan, Eodo- Comitetului judeţean de partid, pen­ succese în î
şi angajame
gajaţi sint retribuiţi In acord glo­ tăţii muncii, îmbunătăţirea calită­ Nici jumătate din plan... xia Murdalas şi altele. tru a se alinia grabnic, cu devotament cerea timpul
bal, ne spune tovarăşul Emil Rom- ţii produselor, toate acestea în fi­ . — Şi vă mulţumeşte situaţia a- — Am prezentat comerţului 50 şi abnegaţie, celorlalte colective tranzit cu i
cea, directorul adjunct al Între­ nal au dus la realizarea unor ciş- ceasta ? de modele şi au fost contractate 18. muncitoreşti hunedorene în marea Recent aici
prinderii. Dealtfel pot spune că În­ tiguri suplimentare de către mun­ — Cum să ne mulţumească ? Avem pregătite alte 30. Sperăm întrecere pentru sporirea neconte­ nou record
treg personalul productiv lucrează citori. Sîntem penalizaţi la retribuire, într-o reuşită mai substanţială — nită a producţiei, creşterea para­ condusă de
in acord global. — Eu, de exemplu, ne relatează criticaţi... ne mărturiseşte tehnicianul Ale­ metrilor ei calitativi. fost triate 5
Şi Intr-adevăr aplicarea acestei sortatoarea Maria Ivaşcu, am re­ — Pentru astăzi nu avem pro­ xandru Tirnăveanu, de la creaţie- au fost prin
forme de retribuire la majoritatea tribuţia tarifară lunară de 1 640 lei. gram de lucru. Trecem la un mo­ proiectare-tehnologii. GH. I. NEGREA nuri şi expc
La acest fm
personalului, inclusiv la maiştri şi De cînd s-a aplicat acordul global del nou şi încă nu-s gata cuţitele — Cum se explică faptul că a- L1VIU BRAiCA tuează tura
ingineri, conducători de formaţii la noi In secţie, eu cîştig în medie Prisăcaru pc
de lucru şi ateliere, a dus la o co­ cam 2000 de lei pe lună. Tot ace­ iar staţia pe
interesare maximă a tuturor în laşi lucru ni-1 spun şi croitoreseie ţară, şi-au :
realizarea planului, în creşterea Maria Dali şi Viorica Gîţ, sau Le- mod deosebi
care Dorin
productivităţii muncii şi îmbunătă­ orcan Ivănescu şi Ioana Bunea, Nu vă miraţi că n-aveţi spor Sa treabă! tei, losif E<
ţirea calităţii produselor. muncitori de la formaţia preînno- gramalor Ni
— De cînd s-a introdus acordul bilare. Ei, ca dealtfel majoritatea de manevră
global, atelierul nostru îşi depă­ lucrătorilor de aici, obţin cîştiguri şi Cornel Da<
şeşte permanent sarcinile de plan, sporite, pe măsura realizărilor în
ne spune tehnicianul Mircea Dan, producţie.
şeful atelierului confecţii-blană. în ce priveşte perspectiva a- Un alt t
S-a Întărit ordinea şi disciplina în propiată a generalizării muncii In destoinici es
de locomotiv
muncă şi s-au înmulţit iniţiative­ acord global, tovarăşul Sorin Ispas, în primul s<
le valoroase ale muncitorilor care, economist la biroul organizarea aici au fost,
aplicate, duc la creşterea producti­ producţiei, ne arată că începînd 15 locomotiv
vităţii muncii, la economii de ma­ din această lună se va trece la apli­ elcctromotoai
terii prime. De exemplu, un grup carea acestei forme de retribuire motive de 7(
de muncitoare au arătat că se poa­ şi în cadrul atelierului mecano- efectuat pest
te elimina o operaţie la confecţio­ energetic. Mai exact vor fi retri­ patriotică, e'
narea gulerelor fără ca aceasta să buiţi în acest fel acei muncitori şi riştii Ioan
Istrate, Miha
afecteze calitatea. Aplicată, iniţia- tehnicieni care servesc direct teanu, Ioan ^
tjvia a dus la creşterea productivi­ procesul de producţie ca mecanici
tăţii cu 35 la sută. De asemenea, de la întreţinerea utilajelor, mun­
introducerea la începutul lunii iu­ citori de la punctul termic etc. 4 MILIOAI
nie a maşinii de tăiat furdale, După cum se vede, rezultatele de
concepută şi confecţionată la noi, la „Vidra" sînt pe măsura preocu­ „Jjectivul
a dus la creşterea productivităţii părilor. fabrica de a
muncii cu 100 la sută. Conducerea întreprinderii, comi­ cadrul C. S.
pe semestrul
Ioan Moise, şeful brigăzii pre- tetul de partid trebuie să asigure merat fondai
înnobilare, ne arată că aplicarea a- şi în continuare funcţionarea în misind in a<
cordului global, aici, a condus în bune condiţiuni a mecanismului Priviţi imaginile de faţă. Ele au fost luate din secţiile de producţie alo Fabricii de încălţăminte din cocs. Printr-
primul rlnd la creşterea calităţii acordului global, ştiut fiind că a- Hunedoara, in plin proces de muncă ! Maşini de mare tehnicitate stau, lucrătoarele s-au adunat grupuri, a materiilor
grupuri şi tăifăsuiesc, mai cu seamă la croit, undo n-aveau nici program do lucru pe ziua respectivă. Ince-
lucrărilor. cest lucru contribuie direct la rea­ piud de Ia intrarea în fabrică se poate observa cu uşurinţă slaba organizare a muncii. Maşinile stau, procesul s-au obţinut
— Fiecare muncitor acordă a- lizarea şi depăşirea planului, la de producţie suferă, productivitatea muncii este slabă, fabrica nu-şi realizează sarcinile. O situaţie asupra de 4 milioam
tenţie sporită calităţii pieilor pe creşterea productivităţii muncii. căreia întregul colectiv de muncă trebuie să reflecteze şi, mai cu seamă, arc îndatorirea să pună umărul corespondent;
care la prelucrează. Nerespectarea pentru a o depăşi.
exactă a procesului tehnologic, a MIRCEA LEPĂDATU
Toate forţei© mobilizat© la secerişul grîulis
ZAM. La Zam ploaia i-a ţinut lucreze şi să termine recoltatul pe Consemnăm, lapidar, două nea­ Ziua de muncă in agricultură transportat baloţii de paie şi fu­ rea unei pro
in loc pe cooperatori şi mecaniza­ tarlaua numită „După şcoală", junsuri : viteza de recoltare de trebuie să Înceapă odată cu răsă­ raje de pe cîmp, în timp ce trac­ faţă de plan •.
tori pină către ora 12. S-a Ivit a- unde mai rămăseseră din ziua de pînă acum, chiar în zilele bune de ritul soarelui. Numai că în 17 iu­ toriştii au efectuat arături pe 10
poi o fereastră de cer senin care sîmbătă circa 2 hectare nerecolta­ lucru, nu asigură încheierea în lie, cînd se putea lucra de la hectare. In cooperativele agricole
s-a lărgit după-amiază cit toată te. timp optim a campaniei, iar in ce ora 5 Ia arat şi eliberarea terenu­ din comună griul a fost recoltat BAZELE D
bolta. La capătul unei tarlale de In dimineaţa zilei de duminică priveşte pleava rezultată la com­ lui de paie, la transportat de lin, deja de pe 115 hectare. A CEREALEI
5 hectare la brigada Cerbia a s-a muncit la recoltatul griului şi bine nu s-au găsit încă soluţii de activitatea în cîmp a început în­ Prin grija comandamentului co­ ORAŞTIE.
C.A.P. Zam — singura care mai la C.A.P. Bîrsău, unde, concomi­ strîngere. (I. Mîrza). tre orele 7 şi 8. între orele 6—7 munal, se sondează zilnic starea — La noi •
rămăsese de recoltat — două com­ tent, cu remorci şi atelaje s-au de umiditate a terenurilor pentru
bine aşteptau să intre în lan. La transportat paiele din cîmp (V. k tractoarele de la secţiile de meca­ a se dirija forţele la recoltat pe Popa, şeful b;
oamenii sînt
C.A.P. Sălciva, din 170 hectare de Pâţan). SIMBRIA. In toate unităţile con­ nizare din Sîntandrei, Simeria şi tarlalele care permit acest lucru lături de mur
griu, duminică dimineaţa mai erau iV siliului intercooperatist Simeria Rapolt stăteau aliniate în curte. (T. Islralc). la transportul
de recoltat circa 70 hectare la bri­ s-au întreprins şi duminică acţi­ La Bobîlna şi Foit nu aveau front k
gada de ia Pojoga. Şi aici două SOIMUŞ. Recoltă bună. Gazeta uni de muncă in cîmp Ia execu­ de lucru. Iată cum se irosesc ore CALAN. Oamenii erau pregătiţi zenţi ia lucru
combine, o presă de balotat, două dc stradă a comunei anunţă că să facă treabă. Utilajele erau în Dumi.trescu, L
ghe Puşa şi I
C.A.P. Soimuş ocupă locul I pe
tractoare cu remorcă — pentru judeţ la producţia de orz la hec­ cîmp, mecanizatorii şi mulţi coo­ a interveni i
carat baloţii de paie şi respectiv Aflaţi duminică pe ogoare, peratori din Bretea Română, cele fectează vreur'
pentru transportatul griului la ma­ tar. Un record încă neomologat două Nădăştii, Batiz, Streisîngior- Mircea Ilini
gazie — aşteptau încă de dimi­ clar întărit de faptul că la fondul giu, Ruşi de asemenea. Opt com­ Orăştie, ne pi
de stat s-a predat o cantitate de
neaţă, pregătite. Pină la limpe­ orz de peste trei ori mai mare de- reporteri ai ziarufus transmit bine trebuiau să recolteze. N-au fu, inspector
zirea vremii s-a eliberat terenul recoltat că a venit ploaia. E trea­ transpe ' aut<
de baloţii de paie balotaţi sîmbă­ cit era prevăzut. ba specialiştilor să hotărască, dar preuni ou 10
tă. După oprirea ploii şi sondarea La griu, producţiile la hectar tarea lucrărilor agricole de sezon, bune de lucru în cîmp. Dacă se noi zicem că fereastra dintre ploi a venit să a
terenului, combainierii n-au mai sînt, de asemenea, bune. Pînă du­ îndeosebi la seceriş, eliberarea te­ începea munca în cîmp la ora 5, putea fi mai bine folosită. Dacă recoltei.
ezitat. Ce mai rămăsese de recol­ minică. deşi s-a recoltat numai renului de paie şi arături. Aşa de la Sîntandrei bunăoară, se puteau ■ nu la recoltat, ia alte lucrări. Nu­ Putem concl
tat din tarlaua de la Pojoga a circa o treime din suprafaţa cul­ exemplu, mecanizatorul Petru. ara cu 5 tractoare nu 2,5 ha, pînă mai la Bretea Strei erau, de pildă, camioanelor ş:
fost, pină scara, recoltat şi trans­ tivată cu griu, obligaţiile faţă de Breteanu, de la C.A.P. Bobîlna, a Ia 9,30 cînd a venit ploaia, ci mai baloţi de transportat, teren de eli­ urilor din Boi
portat, iar paiele la grajduri ast­ S.M.A. şi la contractări au fost pornit cu primul transport de grîu mult de 5 ha, Iar la C.A.P. Sime­ berat ? Ca să nu mai spunem că Sîntandrei, Ai
fel că ieri dimineaţă în tarlatia în întregime onorate. la baza de recepţie la ora 6,30, iar la nivelul intercooperatistului Că- Romos şi Ge
respectivă au putut intra tractoa­ Mobilizarea la recoltat a forţelor şoferul I. Fica şi cooperatorii Si- ria în loc de 3 ha, 6—7 ha. In lan, secerişul merge slab, s-a re­ din primele (
rele pentru arături de vară. locale este corespunzătoare. Dumi­ vestru Onea şi Ioan Mărmăjan, toate unităţile trebuie dată atenţie coltat doar o treime din suprafaţa cele două ba:
organizării muncii, folosirii în fap­
Cu cele două remorci expediate nică, de exemplu, în lanurile de intrau cu primul camion, de fîn, de griu. Este necesar să se de­ fost asigurată
la baza dc recepţie. C.A.P. Sălci­ griu de la Boholt ale C.A.P. Soi­ te şi nu în vorbe a fiecărei ore pună eforturi înzecite în zilele a- recoltei în cel
bune de lucru în cîmp (N. Badiu).
va are. pină ieri. depusă la bază muş se aflau mecanizatorii Vasile la aceeaşi oră matinală, în depo­ cestea pentru recuperarea rămîne- ţiuni.
o cantitate de 125 tone de griu. Dumitraş şi Antaes Martin, cosa­ zitul de furaje. Un a.lt camion şi „ k rii în urmă (Gh. I. Negrea), In zilele cai
(I. Cioclci). şii Loghin Lugojan, Avei Crişan, un tractor cu remorcă transportau BERIU. In cooperativele agricole la seceriş se
Ioan Suciu, brigadiera Dorica Lu- baloţii de paie. La C.A.P. Simeria din raza comunei Beriu munca & -k
k ca, cooperatorii Eugen Lugojan, s-a lucrat la recoltat grîu cu com­ început duminică dis de dimi­ stituie o oblii
HARĂU. In primele 2—3 ore ale Toader Chiţiba, Viorel Lehaci, Au­ bina, balotat paie şi arături. Ase­ neaţă. Combinele secţiei de meca­ HAŢEG. încă de sîmbătă seara, pentru bazele
dimineţii de duminică timpul a relia Luca şi alţii. Nu s-a între­ menea lucrări s-au efectuat şi la nizare s-au deplasat la Sereca pen­ la C.A.P. Haţeg secerişul griului a nizeze temeini
fost frumos. Folosindu-1 din plin, rupt lucrul doar atunci cînd aver­ C.A.P. Sîntandrei, Timpa, Băcia şi tru a fi gata să intre în lanuri. fost încheiat. Calitatea lucrărilor luare, să elim
comhainiorul Gavrilă Caşvan a re­ sele de ploaie au făcut imposibilă altele. A venit ploaia şi munca s-a Pe terenurile recoltate, 6 cami­ pe tot parcursul semănat — între­ staţionări. (M
uşit ca pînă în jurul orei 10 să continuarea lui. întrerupt... oane cu remorci şi 5 căruţe au ţinere — seceriş a permis obţine- viu Braica).