Page 22 - Drumul_socialismului_1977_07

n. 6 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 179 © MARŢI, 19 IULIE 1977

LITERATURA # ARTA'

C-un fel de flacără.,.

Cu dorul Muntelui pentru Mare te iubesc, Ţară,
nu~caut cuvinte alese între atitea triluri
călătoare in cerul tău (
Mi
ce mîngîie tîmpla copilului blond în aprilie
cînd soarele umblă desculţ printre lanuri.
File de baladă pentru I Consemnări
Bucuros aş face un plug din aceste cuvinte *-------------------------------------------------------- .
fericit aş însămînţa în brazde visele mele
Şocuri intrate în legendă ! Arghezi
crescute in nopţi de nesomn pentru tine.
Am auzit pâmîntul cintînd sub copite şi-am pătimit După aproape două decenii, după grafia tumultuoasă a haiducului Jian.
ce a colindat munţii, sălaşele, coli­ „Frunzuliţă măgheran/Neagule haiduc S-au împlinit in zilele a-
lingă izvoarele tale bele şi satele de pe Jiuri, profesorul Jian/Muma te-a clădit vomic/Să n-ai cestea zece ani de cînd Poe­
Gheorghe Popa înmănunchea intr-un frică de nimlc/Şi să stai cu flinta-n tul s-a mutat în Panteonul
caiei o ute din tezaurul folcloric mînâ/Lîngă munte/Lîngă stînă/Lîngă
o altă sete decît cea cuprinsă-n poeme. al „tavij sub piatră", zonă care umbra bradului/Nu plinge, nu lăcră- nemuritorilor, lăsindu-şi fa­
„nu părea bine conturata", cum ar ma/Firu ierbii nalbă mare/Cînd fu la buloasele turme să-şi sune
Prin văi răcoroase tîrziu am înţeles fi Zarandui. Haţegul şi altele. De Vinerea Mare/Luptă crîncenă şi tare/ tălăngile vrăjite aici, prin­
fapt între caracteristicile etnice ale La Vîlcan, la Fetrelele/Numai vaiete şi tre ,,oamenii gospodari şi
'mpăcarea ierbii cu şuierul coasei, unui popor, începînd cu felul de via­ jele..." In etnografia locului prover­ vii". Ochiul aducerii aminte
ţă, spaţiul geografic si realizarea spi­ bul are şi el însemne. Haiduci şî îl vede aureolat de o vene­
ritului a existat şi există dintotdea- domnitori, fete frumoase şi ape tul­
demnitatea griului secerat în fiecare vară, una o unitate dialectică.! bine deter­ buri se află filigranate, într-o he­ rabilă senectute, contemplin-
minată în definirea sa. raldică inedită, în folclor, ca o isto­ du-şi cu umor şi detaşare,
drumul de sare al pîinii şi-apoi — bucuria şi dacă e să ne zvicneasea inima rie vie, întinerită mereu în speranţă, prin fumul albastru al ne­
pentru o nobilă emoţie şi dacă se încrezătoare în bine. Un proverb lipsitei ţigări, destinul spec­
împărţită egal pe masa părintească vrea prinsă de cei mai duios si in străvechi ne aminteşte „Codru-i frate taculos şi, nu de puţine ori,
acelaşi timp de cel mai înălţător far- cu romănu", proverb care îşi are paradoxal.
de palmele bătătorite. mec al pămîntului. aceste meleaguri," intr-adevăr rădăcini adinei in verita­ Şi-a publicat prima cana
acoperite de păduri, locul unde se a- bila civilizaţie a lemnului.
dună ştirile despre veacuri, ştirile Arta are legile ei, iar pentru a le la 47 de ani, la virsla cind
Cu dorul Muntelui pentru Mare, cu-n fel de flacără despre dramele omului, constituip- descoperi trebuie să priveşti de alţii, epuizaţi, îşi cer pensio­
du-se ca o cetate, dincolo de care a foarte multe ori răsăritul soarelui şi narea. Dar, prin acest vo­
dogoritoare în suflet, te iubesc, Ţară I existat o stare de veghe, o bătălie al luceferilor din acest loc. Cutezan­ lum, 1927 rămîne unul dintre
aprigă pentru existentă şi statornicie, ţa profesorului Gheorghe Popa de a anii de referinţă ai literatu­
locurile dintre Retezat şi Paring o- culege şi prelucra folclorul mo- rii române. Nimeni nu se
feră uri asemenea argument. „Apa mîrlânesc „oameni care şed singuri
IOAN EVU curge între maluri/Doru badii vine şi risipiţi prin munţi, la întorsuri de îndoieşte azi că şi-a amînat
Hunedoara valuri/Jiu iasă de sub piatră/Doru cer", pornind de la ideea eă specia atlt apariţia primei cărţi din
badii mă săgeată/Jiuie marginea cintecului bătrînesc de pe aceste scrupule profesionale : n-a
Laureat al Festivalului naţional „Cintarea României* ta/Numa plopul şi salca...“. Numele locuri n-a piorit încă „asebindu-se vrut, deşi nimic nu-l împie­
(Premiul III) arborilor noştri sînt de la daci si de în strălucirea pe care o mai are şi dica, mai ales că era încă de
la romani. în vremi de urgie, pădu­ în părţile de jos ale Ţării Haţegului",
rile deveneau cetăţi ; „Tu să ştii, şl caro, se credoa sărac, in arii mult o personalitate proemi­
iubite frate/Că nu-s codru, ci cetate". restrinso, a oferit temerarului cerce­ nentă şi controversată. Um­
La poalele munţilor de aici creştea tător, aplecat cu migală si răbdare, bra destinului său este de­
un soi de pin din care se tăiau tor­ un bogat tezaur baladesc, între care : altfel controversa, ca un ne­
te. Pe braţele Jiului în codrii de „De ce-ti pare dealul greu". „Balada • ostenit balans intre recu­
brazi de la Rănita sau în pădurile Jiului". „Pe coasta cu llliacu", „Mier- noaşterea pe care i-au acor­
de mesteacăn şi gorun de la Cîmpu
De ni se face sete de-armonie lui Neag, între sălciile apelor, stră­ luţă, mierluţă" şi multe altele, vă­ dat-o unii şl i-au refuzai-o
dind, ce-l drept, în multele cazuri şi
alţii. Critici redutabili, dar
moşii îşi aflau liniştea şi pacea tre­
buincioase muncii. Unele aşezări au uşoare Utfiiienie ale poeziei culte. cu o coardă a sensibilităţii
Şi. totuşi, ş-a descoperit şi selectat
dispărut odată cu pădurile. Aşa a un bogat material de referinţă, com­ dezacordată sau ruptă, l-au
Sărbătoare a muzicii-n cîmpie — ’ fost sălaşul oierilor de Ia pasul VÎI- pus, intre alte specii lirice său epice, contestat cu răceala ori ve­
O, holdele de griu sînt harfe vil, can, trecut prin sabie turcească în bocete, strigături, tnnteoe du revoltă, hemenţă, după temperamen­
anii cînd „apusul'* scria poeme eroi­
De ni se face sete de-armonie, ce şi de dragoste cavalerească. de dor si de laie. tul fiecăruia. Alţii au deve­ şi
nit
mtorizaţi
cei
m.ai
Cîntecu! dc viată lungă, semn de
Cimpia-i zâcâmint de armonii. „Mierluţă, mierluţă / Pasăre negrută/ senin „geniul fără de stea. nemuri­
Vara de-astă vară/unde tl-ai vărat-o/ tor", ăl poporului nostru şi-a legat probi exegeţi ax operei sale
Intr-un crîng uscatu/Vîntu-o bătu- numele şi viata de căldura codrilor, pe careu au aşezat-o alături
Ca dintr-un fagure mustind de miere tu/Ciurgu o picatu/Tu dragu răma- de limpezimea apelor, tn „Valea de cea n > >'minescv Ei se
Lumina se prelinge pe retină, su/Fără fir de iarbă/Fără strop de sub miiuţii de piatră" sa mai află- numeau Lovines-
apă/Numa o rătită„.“, baladă în _.i-
Noi, la lumina griului am scris re se vădesc, fără a denatura izvo­ întregi încă muUe dovezi ale pater­ cu, Strein... ’i iculescu, Pom-
împo­
Coi)st---ineseu.
piliu
Poeme celor ce ne-au dat lumină. rul de referinţă, dorul şl jalea popo­ nităţii obiceiului străbun, fie ca va­ triva lor <i -uacţlnnat obtuzi­
rului, statornicia si revolta acestuia. loare documentară, fie pentru cea tatea didactică de care, vai !,
Aici, observă profesorul Gheorghe artistică, care neîndoielnic isi vor
Ferice de acei ce se legară prin Popa, cîntecele cresc cum creşte iar­ găsi locul cuvenit in viitoarele cule­ şcoala noastră n-a dus lipsă,
geri de folclor huneclorean, pentru
Căreia aşezarea Ungă Emi-
Rădăcini eterne de plopii fără soţ; ba. Hai ales ale bărbaţilor. Aproape înriurirea lor educativă si forţa de a nescu i se părea o blasfe­
verde"
Si
cu
încep
„frunză
toate
In limpezimea humei strălucesc „foieică floare". In „Mioriţa" arbo­ strălumina pilduitor fantele strămo­ mie. nu atit din dragoste
Perpetuînd lumina în nepoţi. rii sînt nuntaşi pentru o iubire ne­ şeşti. pentru Eminescu, cit din in­
rostită. „Pe coasta cu liliacu/Meri-n capacitatea de a-l înţelege
căruţ ferecatu/De duşman încopjura- DAN IONESCU
IONEL AMARIUŢEI tu...“. „Balada Iul Neag" (satul de la pe Arghezi
poalele Retezatului îi poartă numele Opera sa, in care-şi află
vestitului haiduc) înfăţişează crono­ deopotrivă locul albina şi
logie momentele importante din bio- vulturul usi'rrolor înălţimi,
Poşta literaro ruga smerită şi blestemul a-
Petru Parfene — Brad. „Aici
Noua premieră a Teatrului de stat „Valea Jiului" din Petroşani îmi este ţara" exprimă gin duri pacaliptic, şoapta gingaşă de
adormit Miţura şi pamfletul
sincere, pe care le încearcă nimicitor, cumplit in sar­
casmul său fl imposibil de
Piesa scriitorului bulgar Gheorghi devărul. Derularea vie şi agitată, portret scenic complex, cu fine orice tînăr. Vă recomandăm, cuprins în formule şi toc­
Djagarov vine să sprijine, prin intr-un crescendo dramatic, cu a- nuanţe psihologice. Viki Andrones- însă, să lucraţi mai mult pe mai de aceea în jurul ei a-
problematică, ceea ce ne place să bile lovituri de teatru, evidenţiază cu (Minka, mama lui Pavel) redă text şi să citiţi cit mai multă bundă formulele cu ambiţii
poezie, pentru a elimina unele
numim funcţia formativă a teatru­ suişurile şi coborîşurile inerente o impresionantă diagramă sufle­ banalităţi. definitorii, ^„Femeie răspîn-
lui, conceptul de spectacol politic, vremii, evenimentele interioare şi tească a unei mame, umplind scena Lucii I. Ioan — Hunedoara. dită-n mine/Ca o mireas-
agitator de conştiinţe. Piesa este fi exterioare, care se intersectează cu compoziţia ei plină de suferin­ „Cetate de foc îţi mulţumim" mă-ntr-o pădure" — sună o
un etalon al articulării teatrului la spectacular, spre a determina de­ ţă, de culoare, de farmec fi auten­ nu poate fi publicată, Nu orice comparaţie de-a Poetului,
dialectica societăţii, un argument finirea caracterelor. Şase oameni, ticitate. Dragoş Pâslaru (anchetato­ versuri înseamnă poezie. A- devenită una dintre nemu­
convingător în favoarea sensibiliză­ pe care viaţa fi confirmă sau fi rul Nicolov), foarte convingător a- ceasta îşi are rigorile ei. Ar fi ritoarele comparaţii din li­
rii spectatorului. Avind la dispo­ infirmă, ii ridică sau îf doboară, îi tît prin atitudinea reflexivă, cit şi bine să frecventaţi cenaclul teratura română tocmai
ziţie un text ce nu face parte din ajunge din urmă sau ii depăşeşte, prin formalismul gradat cu măsură, „Flacăra", pentru că refuză să rumînă
sfera dramaturgiei obişnuite, regi­ demonstrează o ipostază capabilă compune cu sinceritate, cu ură dar Mihai Ţuroami — Hunedoara. o simplă figură stilistică,
zorul Mihai Lungeanu (aflat la să schimbe în bine faţa urită a şi cu satisfacţie, suita de argumen­ Intenţia e frumoasă. Dar de la fiind expresia unei viziuni
'prima sa colaborare cu teatrul pe- dogmelor şi formalismului. te menite să ducă la afirmarea a- intenţie pînă la poezie... e cale, proprii asupra lumii. A de­
troşănean) s-a oprit la cele mai devărului. Izbucnirile dramaticei trebuie să recunoaştem. fini personalitatea sa prin-
intime sensuri sugerate de drama­ tulburătoare, ale Paulinei Codrea- Ghiţă Mocanu — Ilia. Citiţi tr-o forpiulă e la fel de ha­
turg. \ nu (Rosiţa) dezvăluie două iposta­ cit mai mult. Ca să scrieţi bine, zardat ca şi tentativa de a
Piesa ne oferă o meditaţie des­ ze de suferinţă omenească, de trebuie să cunoaşteţi multă po­ explica inefabilul unei ase­
pre adevăr, ,despre feţele văzute şi demnitate umană frustrată, strălu­ ezie şi pe baza acestei cunoaş­ menea comparaţii care-şi
nevăzute ale acestuia, despre noi, minată de blindeţe şi de resemna­ teri să vă încercaţi talentul. transcende condiţia. Şi to­
cei de ieri şi cei de azi, un ade­ „Procurorul" re. Florin Plaur (Boian), analitic Andrei Caucar — Ituşor. E tuşi, dintre toate încercările
văr care angajează conştiinţele, dar şi zgomotos, reuşeşte să redea bine că izvorul dv. de inspira­ de acest fel, cea a lui G.
punîndu-le în situaţii' fără alter­ demagogul simpatic şi accesibil. O ţie este trecutul glorios al pa­ Câlinescu mi se pare cea
nativă, dezvăluindu-le culpe reale creaţie robustă face Dumitru Pe- triei. Poezia patriotică este ge­ mai aproape de adevăr:
„Nimeni
treşcu (Kostandin Voinov învăţă­
nu
îmbină
astăzi
sau posibile. Prin modul cum re­ torul pentru care adevărul este şi neroasă, dar presupune şi mul­ într-o sinteză mai desăvîrşi"
acţionează cele şase personaje im­ rămîne un crez al vieţii). Toţi a- tă exigenţă faţă de cuvîntul tă inspiraţia largă, profundă,
1
plicate în „actul" tranzitoriu săvîr- ceştia au contribuit din plin la re­ scris, faţă de valoarea sa poe­ elementară cu nuanţa mă­
şit de anchetatorul Nicolov, prin Punînd dificile probleme de în­ uşita spectacolului. tică. runtă şi nestatornică şi mai
autenticitatea cu care se definesc scenare prin caracterul ei static, RED. ales nimeni nu poate fi mai
psihologic, adevărul nu este şi nici piesa u fost animată de regizor cu DUMITRU DEM. IONAŞCU trivial cu atîta suavitate şi
nu rămîne, in ciuda ezitărilor, nu­ efecte de expresivă teatralitate. mai elevat cu mijloace aşa
mai o chestiune profesională, ci u- Înlănţuirea evenimentelor, mişcă­ de materiale". In încheierea
na de conştiinţă. rile interioare ale personajelor', unui amplu eseu pe care i-l
Scrisă după 20 de ani de la eli­ reacţiile lor atît de diferite şi va­ consacră, Vladimir Streina
berarea Bulgariei, înţeleasă mult riate, regruparea în funcţie de mărturisea insă că „dincolo
mai tîrziu în toate amplele ei sem­ complicatele lor relaţii compun o de teme, procedee, compozi­
nificaţii, piesa a fost şi rămîne o suită de stări a căror urmărire este ţie, ritmică, psihologie şi in­
piatră de încercare pentru actori pasionantă. Renunţarea la cortină fluenţe, rămîne un duh ina-
şi regizori. Montind-o, Mihai Lun­ pentru folosirea spaţiului din faţa nalizabil care mă umileşte".
geanu a scos în evidenţă valoarea acesteia a servit şi la reducerea Iată ce înseamnă să fii cin­
ideilor, spre a servi dezvăluirii distanţei actor-spectator. Folosirea stit,
, greşelilor ce s-au făcut atunci, în spaţiilor de joc mascate dinami­ Inanalizubihil duh va con­
toiul luptelor, pentru împlinirea zează imaginile scenice, permite tinua mereu să ne umileas­
unor idealuri scumpe tuturor. Du­ ieşirea actorului din vechile şa­ că şi să ne incinte, deşi Po­
pă război şi baricade, lupta s-a bloane. Mihai Lungeanu reţine ac­ etul a început de mult ma­
mutat în noi, în fiecare. Defini­ torii între limitele rigorii stilisticei rele său joc de-a v-aţi
toriu pentru „Procurorul“ este ac­ dar le lasă şi deplina libertate ascunselea. I se aude glasul
tualitatea, pătrunderea în miezul creatoare în conturarea viguroasă din vecia deasă pe care o
,fierbinte al contemporaneităţii, a caracterelor. cutreieră de zece ani: „Puii
jPermiţind abordarea realităţilor de Ultima premieră reprezintă pen­ mei, bobocii mei, copiii
ipe o platformă superioară de gînd tru teatrul din Petroşani şi o va­ mei !/Aşa este jocul./Il joci
şi acţiune. O formă de anulare şi loroasă opţiune repertorială. Regia în doi, în trei./Il joci în
de abrutizare a individului e „ca­ şi actorii, ca şi ceilalţi colaboratori cîte cîţi vrei./Arde-I-ar fo­
zul" anchetatorului Nicolov care au reuşit un spectacol remarcabil, cul".
devine >,sclavul" docil al formalis­ poate cel mai bun din actuala sta­ RADU CIOBANU
mului şi meschinelor ambiţii de giune. Mihai Clita (Procurorul) Scenă din spectacolul „Procurorul" — noua premieră a Teatrului
'„punere la ordine", falsificînd a- realizează o creaţie subtilă, un de stat „Valea Jiului" din Petroşani.