Page 23 - Drumul_socialismului_1977_07

!. 6 179 © MARŢI, 19 IULIE 1977 Pag. 7

Coleetiwele de munci sini pfa si întindă o mină ie ajutor ~i
U (în sens ge- ( „NU AZI, DAR MÎINE
zultat financiar / SIGUR..."
unei activităţi ţ In apartamentele 58, 59, 60, blo-
•eprezentînd di- Au trecut citeva săptămâni de I), H. Sorin (Edil) şi alţi tineri re, să muncesc in aşa fel incit să s-a stat de vorbă pe îndelete cu 1 cui AB 20, din Gojdu — Deva, a-
[intre veniturile când tineri, beneficiind de o mă­ care, la un moment diat, scăpaţi nu înşel încrederea acordată. conducătorii secţiilor respective, cu ) parlamente situate la uitimui nl-
clieltuielile o- sură profund umanistă — Decre­ de sub supravegherea părinţilor, Am constatat cu satisfacţie că 1 vel, plouă de mai muită vreme.
de aceasta. B. tul privind amnistierea unor in­ au săvîrşit abateri de la etica' so­ comuniştii de aici asupra modului I Im catarii s-au adresat in dreapta
dntă suma re- peste tot în combinat s-au creat cum trebuie să se poarte cu cei şi-n stînga, inclusiv sectorului ce
financiare pori- fracţiuni .săvîrşite de minori, pre­ cială, fapt pentru care au fost pe­ condiţii din cele mai bune, în spi­ nou încadraţi, cum trebuie să-i se ocupă cu asemenea probleme 1 ,
î anumit inter- cum şi de tineri în vîrstă de 18— depsiţi de lege cu privaţiune de ritul Hotărîrii Comitetului Politic îndrume şi să-i ajute, să-i apro­ de la I.J.G.C.L. „Se face — 11
p (lună. trimes- 21 ani — au fost încredinţaţi so­ libertate pe anumite perioade. Fi­ Executiv ai C.C. al P.C.R., pentru pie, astfel incit aceştia să vadă că , s-a spus mereu. Nu azi, dar mii-
obtinute de o cietăţii pentru reeducare. De aici ecare dintre aceştia au fost încre­ ca toţi ţinerii să se educe şi ree­ li se acordă încredere. N-au ur­ l ne sigur". Dar acest mîine încă
Izică sau juri- se înţelege lărgirea cadrului de­ dinţaţi să muncească alături de duce^ prin muncă : cantină, cazare mărit, de asemenea, cum tinerii ! n-a sosit. Şi toamna, cu ploile el,
ictoarele de ac- mocratic al întregii noastre socie­ unii comunişti cu experienţă, cum 1 nu-i departe. Ca să nu mai spu-
e au dat aseme- tăţi, deplasînd o importantă răs­ la căminele de nefamilişti, petre­ respectivi sint ajutaţi să se rein­ i nem că plouă şi acum mereu...
ite. B. net este sint Andrei Sos, Igna Nandrea, cerea timpului liber în unităţile tegreze. Nu-i deci de mirare că
lintre suma re- pundere asupra unităţilor socialis­ Jiga Carnea şi Petre Palcău, care de cultură, pe stadion ele. toţi, după citeva zile, nu s-au mai \ APEL NERECEPŢIONAT
>ozitive (ciştigu- te, a organizaţiilor de masă şi să-i supravegheze, să-i îndrume in Vasile S. şi surorile Maria şi prezentat la lucru, vagabondează 1 De peste două luni se insistă
îma rezultatelor obşteşti pentru educarea şi reedu­ activitatea de producţie, pentru a Marcela S., ©liberaţi din şcolile de din nou, fiind astfel supuşi să co­ ) Ia I.R.E. Deva şi I.J.G.C.L. pen-
ilerderilor) înre- carea tinerilor care au săvârşit in­ 1 tru a se face devierea cablurilor
aceeaşi persoa- fracţiuni, proces ce trebuie înfăp­ mită iarăşi abateri de la etica so­ ] şi conductelor in scopul închide-
0 perioadă de tuit în spaţiul fertil şi tonic al cială. Lipsa de preocupare dove­ l rii canalului clopot din zona Pro-
îrminată. B. în muncii. în ancheta întreprinsă la dită aici pentru reeducarea tineri­ ! greşul Deva. Pînă acum, scmra-
termen folosit Educarea şi reeducarea tinerilor lor amintiţi, pentru încadrarea lor l Iul n-a fost însă recepţionat. Cît
ual pentru pro- două unităţi din oraşul siderurgiş- într-o muncă folositoare îşi gă­ 'mal tărăgănează conducerile celor l
list. B. în so- tilor — C.S. Hunedoara şi coope­ seşte expresia şi în pasivitatea de l două unităţi această intervenţie ? “
rte din venitul rativa meşteşugărească. „Drum care au dat dovadă, comitetul de } CONSUMA, DAR UITĂ \
etătii. formă de nou" — am urmărit felul în care partid şi al U.T.C. conducerea u- ) SĂ PLĂTEASCĂ... (
inească a plus- organizaţiile de partid şi ale U.T.C., învăţa temeinic o meserie, iar reeducare, au fost repartizaţi t Viorel Selefan — str. Viorele ţ
creat de mun- consiliile oamenilor muncii se o- unor tineri membri ai organelor la cooperativa meşteşugărească nităţii faţă de viitorul lui Vasile i nr. 2, Victor Butnaru — str. Mu- 4
societate a lu- cupă de reîncadrarea în muncă a U.T.C., ca Vasile Cristian, Oota- „Drum nou“. S-au prezentat după S., al Măriei şi Marcelei S. Deşi y reşului nr. 11/36, Gheorghe Băr- i
cu'pati în sfera vian Furdui, Dorin Hăulică, li s-a numai citeva zile de la eliberare cunoşteau că aceştia au părăsit . buş — str. Kuncului nr. 2, A- I
nateriale ; indi- tinerilor care au fost eliberaţi din locurile de muncă de mai multe
;ic al activităţii deţinere, felul cum aceştia s-au trasat drept sarcină să-i atragă pentru a se încadra în muncă, au săptămîni, pînă în ziua anchetei \lexandru Dobrişan — str. Elibe- r
ra
ilor. B. este o adaptat noului mod de viaţă, în înspre activităţile sportive şi cul­ adus repartiţiile pe baza cărora la l rării nr. 5 — sint 4 dintre „eroii" i ulti- 1
/ariabilă, repre- ce măsură li s-au creat condiţii turale, 6ă-i îndrume în a-şi pe­ serviciul personal,, învăţămint, re­ noastre n-au schiţat nici măcar ) din Hunedoara depistaţi in uiti-
ponsabilitatea ca împreună cu or­ s
erenţa dintre o materiale şi morale pentru ca in­ trece timpul liber în mod cit mai tribuire li s-a făcut angajarea — un gest. Nu s-au gândit că au res­ ma vreme furând energie electri-1
că. Luni in şir, chiar ani, ei au '
in in -*He, de tr-un timp cit mai scurt să devină util şi mai educativ. lui Vasile S. pentru secţia tîmplă-
rile g' - nro- rie, iar celor două surori la sec­ ganele locale să-i caute acasă, la
1 o variabilă oameni adevăraţi. — Cum aţi fost primit in colec­ familiile lor, să stea de vorbă cu \
de producţie S. Aurel avea de executat o pe­ tiv ?, l-am întrebat pe S. Aurel. ţiile eroitorie-serie şi respectiv co­ acestea pentru a le determina, oa \
■). reducerea a- deapsă privativă de libertate des­ — Cu multă bunăvoinţă şi căl­ voare. S-au operat, deci, aşa-zise- toţi, împreună, să acţioneze pentru
in urmă avînd tui de mare. Beneficiind de mă­ dură. încă din prima zi tovarăşul le formalităţi administrative. Dar
nsecinţă directă surile stabilite de Comitetul Poli­ maistru Sas mi-a dat de lucru, cu aceasta nu s-a terminat totul. modelarea caracterelor şi schimba­ t
neficiului. B. se tic Executiv al C.C. al P.C.R., el m-a îndrumat cu multă răbdâre. Fireşte are mare importantă rea atitudinii faţă de muncă a ti­ i consumat curent electric cu nc- ^
' miluiti
„uitat" (
entru satisface- a fost eliberat din deţinere şi re­ Muncesc ca preparator turbine şi promptitudinea cu care îi cauţi lo­ nerilor despre care este vorba. i mereu să plătească. De data a- 1
r întreprinderii cul tânărului pus să facă nişte paşi Este necesar ca în această direcţie li s-a... ars beci
murii din care partizat la C.S. Hunedoara în ca­ vreau să devin un muncitor cu importanţi in viată. Comitetele de să acţioneze neîntârziat. Pe toU \ cluna ceasta li s-a... ars becul cu min- 1
(V. GRIGORAŞ.
Hunedoa- '
3 parte, precum drul C.T. 3. Tot în combinat au înaltă calificare. Am de gînd să partid şi U.T.C. de aici, consiliul aceşti tineri îi aşteaptă colective cu . ra).
achitarea obli- fost repartizaţi să muncească, să termin neapărat liceul de con­ adevărat muncitoreşti, gata să le
ătre bugetul de se reîncadreze într-o muncă uti­ strucţii (acum sint în anul IU), oamenilor muncii n-au acţionat întindă o mină de ajutor. \ PREA ANEVOIOS
ile b. in socia- lă S. Bala '■Reparaţii siderurgice poate chiar unele studii superioa­ însă în continuare, aşa cum se i Cu toate că şi-au prevăzut ca >
ui acest an să construiască noi /
sursă a repro- prevede în hotărîrea amintită. Nu V. PÂŢAN i adăposturi pentru oi, conducerile i
gite, mijloc de ' C.A.P. Ghelar, Vileele şi Boz au ,
! materială a u- i cam uitat de propriile planuri. \
' Altfel nu se explică de ce luna
economice şi a în întrecerea patriotică pentru (iulie i-a găsit pe cooperatorii din
de lucrători, înfrumuseţare şi bună gospodărire unităţile amintite cu lucrările k
de control al Municipiul Petroşani — \ neîncepute. Cum timpul se „seur- '
ge“ destul de repede, este cazul l
vităti. \ să fie mişcate lucrările din loc, ’
locul III ‘ ’ pinâ nu este prea tîrzht. i
Irttreoerea patriotică pentru înfru­ , NORMELE DE IGIENĂ
museţare şi bună gospodărire pe a- ' GRAV ÎNCĂLCATE
mul 1976 a antrenat, ca în fiecare an, 4 La bufetul „Expres" al Coope- i
mase largi de oameni ai muncii, dor­ ! rativei de consum din Haţeg (res-/
Isciplişjă a 1 ştiin- nici să contribuie la transformarea « ponsabil Constantin Drăguţ) nor- \
de al cărei o- localităţii in care trăiesc şi muncesc. , mele de igienă privind servirea.
studierea pro- Pentru rezultatele obţinute, munici­ ţ clienţilor şi de păstrare a min că- )
:oretice si prac- piul Petroşani s-a clasat pe locul i rii pregătite sint grav Încălcate, i
>ralei. Dacă mo- III, acordîndu-i-se şi „Ordinul Mun­ \ Farfuriile in care se serveşte sint'
neşte ansamblul cii". clasa a Ht-a. Munca de un an / murdare, iar, ca nici unde, aici /
care reglemen- de zile a minerilor şi celorlalţi locui­ 1 muştele sint parcă la ele acasă. I
portarea omului tori s-a materializat în 75600 mp con­ i Zboară în voie peste sortimente- i
cietate dată, e. strucţii de străzi, 1-65000 mp repara­ ) le de mincare expuse pe tejghea, i
re nu sint protejate cu nimic. (
care elaborea- ţii străzi şi trotuare, 18200 mp con­ 4 care nu sint protejate
Ce au de spus conducerea coo- 1
valorilor şi ca- strucţii trotuare, 33,5 ltm drumuri, > Ce au de spus condu
17,46 ha spaţii şi zaiie verzi, 12000
aorale. E. mar- bucăţi arbori plantaţi s.a. S-au con­ ■liXW-lIC-OJ. (LIVIU ţ
ă cercetează me- struit 40 obiective do interes social-
emele originii, cuturaî, printre care baze sportive, i FĂRĂ AUTORIZAŢIE I \
iale şi conţinur ştranduri, solarii, terenuri de joacă t Horvat Roza din strada Dimi- k
ist al moralei ; pentru copii. ' trie Canţemir, nr. 43, Laura Duda )
ază rolul mase- Lucrările realizate prin muncă pa­ 4 din strada Matei Corvin şi Maria 4
orarea şi asigu- triotică se ridică la peste 88 milioane > Balosache din strada Hărăului nr. '
gresului moral : Iei, faţă de 39 milioane, cît era pre­ i 4 Deva, şi-au executat unele con- 1
mparativ diver- văzut în plan. Valoarea lucrărilor pe ' sirucţii fără autorizaţie, încâlcind .'
;, urmărind ge- locuitor depăşeşte cifra de 2125 lei. i astfel legile în vigoare. Pentru a- \
şi sistematiza- sint doar citeva cifre care atestă . ceasta ele au fost amendate de 1
r morale dintre hărnicia celor aproape 50 000 de lo­ \ către Consiliul popular al muni- y
ajutorul unor cuitori, dornici de frumos şi util, ^ cipiului Deva cu cîte 3 000 Ici. /
pecifice : a - cifre care-i mobilizează şi ambiţio-
toria, respuus. Noua policlinică din oraşul Simeria. Foto : V. ONOIU nează şi mai mult pe viitor.
nstea, echitatea
■icirea, omenia, Ploua mărunt şl rece în Hune­ limente din belşug, carne proaspătă.
etc. Ca sistem doara în acea zi de 6 iulie în care SCRIITORUL — OM AL CETĂŢII, AL REALITĂŢII ÎNCONJURĂTOARE
r, valorilor şi noi, semnatarii acestor rînduri, în­ Curăţenie şi ordine. Nu . cunoaştem
rentabilitatea acestei unităţi, dar nu­
morale proprii soţiţi de un tînăr şi simpatic aspi­ mărul în general redus al consu­
cialiste e. mar- rant la gradul de locotenent de mi­ O problemă de larg interes cetăţenesc : matorilor, raportat la cheltuielile de<
i studiază ge- liţie, Văduva Heracle, porneam să întreţinere ale localului şl la remu­
isformările con- ne reîntîlnim cu unităţile de ali­ neraţia personalului numeros, ne
irale socialiste, mentaţie publică ale oraşului, dar face să ne punem citeva întrebări :
cu un ochi ceva mai atent de data
jză teoretic re- nu cumva ar mai trebui făcut ceva
jnduită, precum aceasta. Ploua aproape ca în poe­ CIVILIZAŢIA SERVIRI! ÎN LOCALUL PUBLIC pentru atragerea clientelei ? Nu
de apreciere a mele lui Bacovia şi dacă nu au­ cumva nefolosirea terasei dinspre
zeam „materia curgînd", auzeam cei parcul „Corvinul" (folosită atit de
individului şi puţin darabana picăturilor răpăind şi sală, sub o masă, încălţăminte, eficient acum vreo zece ani I), de­
La unitatea nr. 33 a I.C.S.A.P. —
, orientează ac- pe mătasea umbrelelor protectoare. La restaurantul „BUCEGI", linişte. Hunedoara, întitulată oficial „CAFEA- haine aruncate alandala, iar în termină pe consumatori să prefere
morală practică Clienţi puţini, ca dimineaţa, In lo­ DULCIURI" şl neoficial „LA VARI- bucătărie un frigider cu uşile inva­ alte localuri care nu neglijează ase­
cal, curăţenie. Poate afară, în jurul
dezvoltării ple- Iniţiativa ne aparţinea şl delega­ lide, adăpostind... aproape nimic. menea spaţii ? omul care stă în spa­
sonalităţii uma- ţiile primite din partea ziarului grătarului şi meselor de lingă fe­ CE“, mare aglomerare de ambalaje.
„Drumul socialismului" confirmau restre, ar trebui mai multă curăţe­ Tragem un semnal de alarmă pen­ La „ARDEALUL", micuţa linie de tii închise, la lucru sau acasă, ara
această iniţiativă, învestindu-ne pen­ nie. în local, un afiş ne înştiinţea­ tru unitatea I.C.V.A. din Hunedoara, autoservire nu e îngrădită şi nouă nevoie, atunci cînd caută să se des­
tru o zi cu atribuţii reportericeşti. ză că „Tinerii din această unitate In speranţa că şi de aici, ca şl din ni s-a părut şl neigienică. tindă, şi de aer ! Daţi-i acest aer,
In fond nu urmăream altceva decît participă la concursul de bună ser- multe alte locuri, va ridica lăzile Sub aspectul negativ, bufetul „EX­ tovarăşi responsabili de restaurante.
să ne aducem — ca scriitori, de vire“... Sugerăm ca alături de afiş goale de care se pare că a cam ui­ PRES" credem că se situează pe Un pahar cu băutură sub un cer
data aceasta —, contribuţia la bu­ să se pună şi un caiet în care con­ tat. primul loc. In momentul intrării înstelat e mal plăcut decît acelaşi
nul mers ai treburilor urbei în care sumatorii să-şi noteze impresiile şi Orele 14,30 ne găsesc la complexul noastre în local, casiera vorbea cu pahar băut într-o sală — oricît de
trăim şi muncim, pe care o iubim ne continuăm drumul în microraio- '„CORVIN" — restaurant, berărie — un client, prin uşa larg deschisă a elegantă ar fi I — în care fumul
L DE SECU- şi căreia îi rămînem mereu datori. nul vecin. E ora 12 şi ploaia, de cofetărie. Cofetăria pusă la punct şl ghişeului. întrebată dacă primeşte de ţigară se poate tăia cu cuţitul şl :
■ganism de ac- Aici scriem poezie, ne plimbăm, vară, probabil, face ca restaurantul bine aprovizionată. Restaurantul gol, comenzi şi pe uşă, ne răspunde în­ căldura verii îţi lipeşte cămaşa de
ganizaţiei Na- participăm la activităţi obşteşti. Tot „DUNĂREA" să fie mai mult gol. Iar berăria bine servită. Nu stăm piele...
te, investit prin aici facem planuri de viitor, dăru- Acest local nc întîmpină pus la prea mult — dar vom reveni spre ţepată : „Acolo doar povestim !“. ...N-am putut cuprinde toate loca­
r. cu răspunde- im gindurile şi puterea noastră de punct, curat atât în interior cît şl în seară — deoarece soseşte un „ARO" Ca dovadă că personalul acestei u- lurile din Hunedoara şi nici n-am
ilă pentru men­ muncă societăţii prin care şi pentru afară. Dar şeful de unitate ni se albastru cu care ne deplasăm la nităţi mai mult povesteşte decît lu­ intenţionat aşa ceva 5 concluziile ee
ii şi securităţii care trăim şi — nu e secret — bem plânge de faptul că unii clienţi, cer­ motelul „CINCIŞ". Cu toată ploaia, crează, este şi faptul că aici ne-a se desprind sînt însă valabile pentru
le. cîte o bere, servim un grătar, ca taţi cu cele mai elementare reguli localul este plin de excursionişti. Un întîmpinat o neglijenţă mal mare ca toate şl pentru asta ne permitem să 1
Cartel O.N.U., toţi semenii noştri. de bun simţ, aduc degradări loca­ oriunde ; inclusiv moduri necores­ le trecem in revistă, pe scurt :
punzătoare de păstrare a cărnii.
ţionează pentru Convinşi că scriitorul este şi tre­ lului, în special grupului sanitar, o acolo unde responsabilul are
şi rezolvarea buie să fie un om al cetăţii, impli­ fapt dealtfel valabil pentru majo­ Orele 18,30. Intrăm în restaurantul simţul datoriei şi se respectă, tre­
internaţionale, cat pînă dincolo de opera sa în re­ ritatea localurilor din oraş. Sugerăm RAÎD-ANCHETĂ PRIN LOCALURILE „MIORIŢA". Nu mai plouă de burile merg bine, spre folosul con­
de ameninţare alitatea înconjurătoare, am încercat acoperirea spaţiului din spatele res­ DE ALIMENTAŢIE PUBLICĂ vreun ceas. In local, lume multă, sumatorilor şi al unităţii ;
O o mai atentă şi permanentă pro-'
icii. de violare acest raid, depăşind condiţia sim­ taurantului şi mutarea „centrului de DIN HUNEDOARA bere din abundenţă şl peste zumzetul ocupare faţă de respectarea regu­
vocilor
stridenţele
tarafu­
tronează
plului consumator, intrînd în loca­
greutate" al servirii berei la bodegă,
împuternicit să luri şi văzînd ce se întîmplă din­ pentru descongestionarea spaţiului lui, pe care nimeni nu-1 ascultă, lilor do Igienă se impune in pri­
acţiuni promp- colo de uşa unui frigider, a unei dinspre bulevardul Mihai Viteazu, dar ai cărui decibeli joacă o taran- vinţa grupurilor sociale şi, In cazu­
să aplice mă- draperii, a unui grup sanitar... Une­ destul de aglomerat la orele de vîrf telă îndrăcită pe timpanele noastre. rile semnalate, în bucătării, magazii
îstrîngere, fără ori am fost nevoiţi să mirosim mîn- ale consumului berei. grup venit de la Orăştie serveşte Trecem peste această stare de fapt şi chiar în local ;
u cu folosirea căruri, să ne împiedicăm de lăzi, de Plăcut impresionaţi rămînem şi de masa iar în bucătărie şeful mote­ şi trebuie să notăm în carnetele e o mai serioasă înţelegere a ca--;
te, pe-t.ru asi- saci, încălţăminte, găleţi etc., dar restaurantele „RUSCA" şi „GAM- lului oficiază in chip de bucătar. Vi­ noastre ordinea şl curăţenia de la racterulul special al 'profesiei do os- 1
pătar, o mal mare responsabilitate^
zitatorii par mulţumiţi şi de mîn-
:ii. X V/ vederea am avut şi plăcute ocazii în care BRINUS", ca şi de barul de zi caxe şi de servire, ceea ce e bine. bar, din bucătărie, prospeţimea ali­ pentru aspectul şi promptitudinea
ne-am întâlnit cu ordinea, buna gos­
, C. de S. poa- podărire şi bunul simţ. „TOSCA", pe care ne permitem să Berea e rece şi în local domneşte mentelor din frigidere, conştiincio­ servirii, pentru respectul fată de
itriva agresoru- începutul l-am făcut la restauran­ le dăm exemplu de localuri gospo­ curăţenia. Cu toate acestea există şi zitatea personalului. Şi aici mîna de client sînt mai mult decît necesare.'
de constrîngere tul „TIC TAC" de lîngă Autogară ; dărite cu atenţie. Totuşi şl aici se un „însă" : în afară de şeful unită­ bun gospodar se simte. Dar la ple­ Un zîmbet, o atitudine civilizată 1
iplomatice ca- restaurant nou, modern, cu linie impun plteva sugestii : La, „RUSCA" ţii, restul personalului nu are hala­ care ne încearcă un regret : de ce (aşa cum îndeamnă peste tot afi­
ă folosirea for- de autoservire şi sală încăpătoare. e necesar ca pe terasă — cînd exis­ te de lucru. Cineya din personal ne nu e folosită grădina restaurantului? şele!) îşi au rolul lor in atragerea
:um ar fi : în- In spatele barului se afla respon­ tă bere şi mulţi consumatori — să spune deschis : „Foarte bine că scri­ E o grădină frumoasă, are suficiente consumatorului, în formarea unei
otală sau pal­ sabilul şi barmana, iar alături de ei servească mai mulţi ospătari, pentru eţi ; ne ajutaţi şi pe' noi ; nici nouă mese şl scaune, spaţiul e corespun­ clientele statornice, in crearea unei
iilor economice un tînăr — reparator de frigidere — a se evita jenanta aşteptare -la nu ne convine...". Şeful unităţii mai zător. N-ar fl mal bine ca pe timp. bune dispoziţii. Cu puţin sau mal;
de vară — că zilele ploioase sint
nicaţiilor fero- care îşi făcea meseria, dar care '„coadă", Iar în cazurile de supra- era necăjit şi din cauza că se opri­ destul de rare — întreaga servire să mult efort, se poate ! Şi aceasta de-,
oarece liunedorcanul ca şi călătorul
e, poştale, pre- trăgea cu sete din ţigară deasupra aglomeratie (duminica după-amiaza se apa curentă, creîndu-se greutăţi se mute sub arborii grădinii, la aer în trecere prin oraş are nevoie -de
zecilor de pahare orinduite frumos
atît celor cazaţi în motel, cît şi
sau în zilele de meci înscrise pe
ierea relaţiilor curat, iar orchestra să cînte în această atitudine. __
de către mem- pe tejghea. Dar dacă în local era agenda F.C. Corvinul), să- se ser­ personalului din bucătărie care nu chioşcul care o tot aşteaptă (bine­ Raidul nostru a reliefat citeva
aţiei Naţiunilor ordine şi curăţenie, nu putem spune vească bere şi în local, pentru a se mai ştia cura să spele vasele şi ta- înţeles cu o mare reducere de deci­ pecie în domeniul alimentaţiei pu­
acelaşi lucru despre grupul sanitar,
evita folosirea frumoasei zone verzi
cîmurile folosite.
d cînd acestea în care ochiul şefului de unitate ca din jurul hotelului, în care, pe iar­ Revenim în municipiu. Deşi total beli) ! blice. Sîntem sincer convinşi că se
ezultatele dori- şi mîna femeii de serviciu credem ba călcată în picioare şl printre flo­ diferite în sensul capacităţii şl chiar Seara ne reîntoarcem la restau­ vor lua măsuri, pe urma cărora
!. poate între- că nu pătrund cu lunile. rile strivite, zac sticle de bere şi al servirii, restaurantul „INTIM" şl rantul „CORVIN", acest gigant al vom avea cu toţii de eistigat. Ast­
: acţiune pe AI doilea local în care am intrat, licăresc mucuri de ţigări. De aseme­ bufetul „ARDEALUL" au un numitor localurilor de consum din Hune­ fel vom putea fl şi no> bucuroşi
ideră necesară bufetul „TRAIAN", pare descins din nea, la „GAMBRINUS", deşi spaţiul comun : mici neglijente care strică doara, această foarte elegantă uni­ că ziua de miercuri, 6 iulie a.c. nu
inerea sau re­ „Groapa" lui Eugen Barbu. Soco­ pentru servire în aer liber e reuşit, bttna dispoziţie. La. „INTIM"', în tate de alimentaţie publică. Dacă la a fost pierdută.
cii şi securită- tim că e timpul ca factorii de răs­ n-ar fl rău oa îngrădirea de pe afara picturilor de pe pereţi, de un prî'nz localul era gol, orele şerb VALERIU BÂRGĂU,
pundere din cadrul I.C.S.A.P. — trotuar să fie vopsită în nuanţe mal gust îndoielnic (parcă n-ar fl pictori erau mai bine onorate de clientelă şi EUGEN EVU
Hunedoara să ia măsurile necesare deschise, actualul verde închis în- de mare talent, în oraş !), găsim la clientela de către personalul de ser­
pentru civilizarea localului. trislînd privirea. ghişeul de servire dintre. bucătărie viciu. In bucătărie, în frigidere, a- NECULAI CH1RICA